Bună dimineața, dragi prieteni,
Preconizatele schimbări legislative privind activitatea SRI, dar și SIE, sunt dezbătute în prezent în coaliția de guvernământ PNL-PSD. Unele sunt re-editarea, dar în tușe mult mai groase, a unor bătălii de decenii între linia dură din instituțiile de forță și forțele democratice ale țării - partide pro-occidentale, organizații civice, magistratură. Extern, președintele Biden însuși are lucruri de spus într-un editorial din New York Times.
Dar iată care sunt exact principalele știri ale dimineții:
- Protestul a 13 organizații civice - Republica Militară România. Impunitate și puteri sporite pentru SRI - vizează derapaje constituționale grave. Ce vor face premierul și președintele?
- Statele Unite, da, trimit rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina. Președintele Biden explică de ce.
- Marea Britanie se pregătește de sărbătoare. Între 2 și 5 iunie va sărbători cei 70 de ani de domnie ai Reginei Elisabeta a II - a.
Republica Militară România. Va rezista Coaliția?
Europa Liberă a publicat ieri protestul celor 13 organizații neguvernamentale îngrijorate de prevederile cel puțin problematice din proiectul de lege legat de serviciile de informații, discutat în coaliția PNL-PSD. Exclusivitatea publicării inițiale a pasajelor incriminate aparține însă G4Media, într-un demers jurnalistic de apreciat.
Pe scurt, cetățenii trebuie să ofere ajutor ofițerilor de informații și să păstreze secretul operațiunilor (încălcarea drepturilor cetățenești și putere discreționară a ofițerilor de informații), membrii SRI nu pot fi anchetați decât de un număr restrâns de procurori, respectiv perchezițiile la sediul SRI se fac numai cu acordul președintelui și cu informarea prealabilă (tratament preferențial în Justiție), Parlamentul nu mai poate iniția demiterea directorul SRI (încălcarea controlului civil asupra aparatului de forță al statului) sunt numai câteva dintre prevederile anti-constituționale și/sau problematice.
Având în vedere că printre modificările controversate figurează și legalizarea activității firmelor serviciilor de informații, dar și a unor asociații și fundații, precum și acceptul funcționării SIE pe teritoriul național, și a SRI în străinătate, e foarte posibil ca scandalul să privească de pachetul de legi privind siguranța națională.
Cel în vigoare datează de la începutul anilor '90, din primul mandat constituțional al lui Ion Iliescu, iar încercările ulterioare de modernizare s-au lovit de cererile maximale ale serviciilor de informații (mai subtile sau mai restrânse totuși decât cele de față).
Așa a eșuat și pachetul de proiecte trimis în Parlament în 2005-2006, în primul mandat al lui Traian Băsescu, dar cu liberalul Călin Popescu Tăriceanu, premier, dar și inițiativa din 2009-2010, sub guvernul Boc, de a face din SRI parte a anchetelor penale, ca odinioară fosta Securitate.
Președintele Iohannis n-a avut nicio inițiativă vizibilă, dar intruziunea sa evidentă în schimbarea premierilor pare să fie moneda de schimb pentru influența sporită serviciilor de informații în viața publică, inclusiv în presă, și stagnarea democratizării instituțiilor de forță, inclusiv în chestiunea explozivă a pensiilor speciale.
Rămâne de văzut dacă Partidul Național Liberal, care și-a celebrat săptămâna trecută fondatorii, va trece, oprind derapajul, acest test democratic major. Și dacă anumiți democrați convinși din Partidul Social Democrat își vor face auzit punctul de vedere. Va rezista coaliția însăși acestui cutremur de proporții?
For the record: Nu, războiul din Ucraina nu este un argument pentru militarizarea statului, ci unul pentru profunda lui democratizare.
Războiul lui Putin este un război contra libertății și a libertăților. Un război al democrației contra autoritarismului și dictaturii instituite de un fost ofițer KGB, exponentul rețelei FSB ce domină toxic ceea ce ar fi putut fi o mare națiune...
Or, vreți să credem că, așa cum explică un comentariu din New York Times, Putin a invadat Europa, nu numai Ucraina, avansând în România?
Joe Biden în New York Times despre rachete cu rază lungă de acțiune
Statele Unite au decis să trimită rachete cu rază lungă de acțiune (70 de km) armatei ucrainene. Financiar, acest tip de armament face parte dintr-un pachet de sprijin militar în valoare de 700 de milioane de dolari. Anunțul a fost făcut de președintele Biden însuși și de alți înalți oficiali la Casa Albă.
Semnificativ, președintele celei mai mari puteri economice și militare a lumii, Joe Biden își explică decizia în New York Times. Sub titlul „Ce va face și ce nu va face America în Ucraina”, președintele SUA arată că trimite rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina, nu ca să lovească Rusia, ci ca să ofere Ucrainei posibilitatea „de a avea cea mai bună poziție la masa negocierilor” la finele războiului.
„Nu vrem război între NATO și Rusia. Oricât de mare ar fi dezacordul meu cu președintele Putin și oricât de indignat aș fi de acțiunile sale, Statele Unite nu vor încerca să îl înlăture de la putere la Moscova. Atât timp cât Statele Unite și aliații noștri nu sunt atacați, nu vom interveni direct în acest conflict, nici prin trimiterea de soldați americani în Ucraina, nici prin atacarea forțelor ruse”, explică președintele Joe Biden.
Dar punctează el, „avem o Ucraină democratică, independentă, suverană și prosperă cu mijloace de a se apăra și de a descuraja viitoare alte agresiuni” astfel că principiul director al Americii în acest război este: „Nimic despre Ucraina fără Ucraina”.
Aluzie la negocierile cu ușile închise ale învingătorilor din cel de-al doilea război mondial, unde soarta a națiuni întregi a fost hotărâtă la solicitarea lui Stalin, fără știința lor. Titlul însuși este la rândul său o aluzie, dar la regimul Putin.
„Ce facem cu Ucraina” este titlul unui text înfricoșător - posibilă probă într-un proces de genocid, după cum a explicat Europa Liberă - text scris în aprilie de un ideolog apropiat Kremlinului, care invocând așa-zisa „denazificare” vorbea despre eliminarea/uciderea în masă a celor care apără Ucraina și a celor care îi sprijină, adică milioane de oameni.
Replica Washingtonului „Ce va face și ce nu va face America în Ucraina” nu vine prin interpuși, ci e scrisă deci chiar președintele Americii într-un ziar, tratând Ucraina ca interlocutor în negocieri, nu ca obiect al lor.
„Domnia Elisabetei, constanta națiunii în permanentă schimbare”
Este titlul unui impresionant articol din Times în ajunul sărbătorilor dedicate Jubileului a 70 de ani de domnie, Jubileu care începe mâine, 2 iunie. Dacă vreți o trecere în revistă a unei domnii începute când Everestul nu fusese încă cucerit, iar televizoarele erau la fel de rare precum azi zborurile pe Lună, luați-vă câteva minute.
Cum în România e zi nelucrătoare grație Zilei Copilului - La mulți ani! - vă mai puteți lua câteva minute să răsfoiți online cronologia ilustrată din Washington Post.
Iar dacă chiar vreți să vă bucurați de stil & optimism, deschideți galeria foto dedicată ținutelor vestimentare ale Reginei. Textul nu e despre... rochii, ci despre cum să spui ce ai de spus exclusiv prin prezență.
Alte subiecte:
- Consiliul European a decis un embargo-ul cvasi-total în privința petrolului rusesc. 90% din importuri vor fi oprite până la finele lui 2022. Sancțiunile au ajuns la cel de-al șaselea pachet.
- Președintele Biden și-a criticat subalternii pentru reacția slabă a administrației sale de combatere a inflației și de a comunica cu votanții. În fața unei inflații încă mai accentuate, Președintele Iohannis a negat că guvernul PNL-PSD va majora taxele.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena
