Acum două zile, 56 de zboruri care urmau să aterizeze sau să decoleze de pe „Henri Coandă” au întârziat sau au fost anulate. Destinațiile includeau atât rute externe, Paris, Londra, Madrid sau Sofia, cât și destinații interne, ca Satu Mare sau Cluj-Napoca.
Situația din România nu este singulară și este rezultatul unui șir de evenimente produse la nivel european, care includ lipsa de personal, grevele angajaților din industrie și revenirea traficului la nivelul dinaintea pandemiei.
Directorul Companiei Naționale Aeroporturi București, George Dorobanțu, explică situația de zilele trecute, când coada de la controlul pașapoartelor a fost formată din aproximativ 3.000 de persoane.
„A fost o perioadă de aproximativ două ore, când au aterizat paisprezece avioane: zece avioane întârziate din sloturile de dimineață și încă patru, sosite la ora programată. Au venit toate în același moment”.
Acest tip de incident nu ar fi unul comun; chiar dacă aeroportul se află într-o perioadă cu un flux mare de pasageri, timpii de așteptare nu s-ar fi mărit, spune Dorobanțu, adăugând că, față de alte aeroporturi din Europa, în București, o persoană petrece în medie 30-40 de minute de la check-in până la îmbarcare.
„Asta înseamnă că sunt momente când se poate aștepta o oră, să zicem, deși sunt destul de puține. Ceea ce este poate mai bine de sub jumătate față de ce se întâmplă pe aeroporturile mari din Europa”.
Otopeni: 7.000 de zboruri au avut întârzieri de minimum 30 de minute
Cozile mari din aeroporturi se formează din cauza zborurilor întârziate sau anulate. Principala și cea mai frecventă cauză sunt problemele de natură tehnică.
Dar, de la începutul lunii iulie, o altă problemă a pus în dificultate respectarea orarului de zbor: lipsa de personal. Se estimează că industria aviatică din Europa are nevoie de 30% mai mulți angajați, ca să funcționeze optim.
„Atunci când nu ai suficienți piloți sau suficienți însoțitori de zbor, nu poți să menții rotația pe care o ai pentru un program de zbor. Și atunci pasagerii trebuie să aștepte mai mult ca să urce în avion, să plece, se creează întârzieri și anulări”.
Lipsa de lucrători se resimte și la sol, unde ar fi nevoie de un număr mai mare de oameni care să opereze check-in-ul, îmbarcarea în avioane și care să se ocupă de manipularea bagajelor. Pe Otopeni, cele patru companii de handling trec prin această problemă.
„Și aici, la fel, cel puțin în România, noi estimăm că e o criză de personal de vreo 20% - a personalului de platformă”.
De la începutul anului și până în prezent, spune directorul Companiei Naționale Aeroporturi București, 7.000 de zboruri au fost întârziate mai bine de 30 de minute sau au fost anulate - adică 15% din totalul curselor de pe Otopeni.
„Din totalul acesta, cam 10% dintre ele [n.r. 700] au fost generate de lipsa de personal sau de probleme cu rotația aeronavei. Și are anumiți timpi pe care poți să-i folosești, nu poți să o folosești non-stop, 24 din 24”.
Situația de pe continent
Grevele declanșate de personalul aeroporturilor sau al operatorilor aerieni din Europa contribuie, la rândul lor, la valul de întârzieri.
În Paris, angajații aeroporturilor „Charles de Gaulle” și Orly au cerut o creștere salarială de 3.5%.
Personalul British Airways de la Aeroportul Heathrow (Londra) a votat în favoarea unei greve, cerând majorarea salariului.
Acum două zile, aeroportul a anunțat că 30 de zboruri care trebuiau să decoleze dimineața au fost anulate, afectând circa 1.200 de pasageri. Decizia a fost luată după ce fluxul de persoane din aeroport ar fi fost prea mare, iar unii nu ar mai fi putut să se îmbarce la timp.
Tot în această săptămână, sindicatul german Verdi a cerut personalului tehnic de la Aeroportul din Hamburg să protesteze față de lipsa unei majorări a salariilor în perioada pandemiei. Aproximativ 200 de persoane care asigură infrastructura urmau să intre în grevă vineri, pentru 24 de ore.
Tot în Germania, din cauza lipsei personalului, mai mulți străini vor fi angajați pe parcursul sezonului aglomerat, ca să asigure buna funcționare a aeroporturilor. Se estimează că ar fi nevoie de până la 2.000 de muncitori, cărora li se va acorda cazare și un salariu standard.
La începutul săptămânii trecute, și pe Aeroportul din Bruxelles a fost organizată o grevă, ce a dus la anularea tuturor zborurilor. Angajații au solicitat condiții mai bune de lucru și un salariu mai mare.
„Toate aceste greve au generat practic întârzieri atât pe veniri, cât și pe plecări. Pe veniri nu au fost capabile avioanele să plece, pe plecări, de la noi, nu poți să te duci către o destinație fără să ai undă verde că o să găsești acolo tot ce ai nevoie, ca să poți să aterizezi în siguranță”, a declarat George Dorobanțu pentru Europa Liberă.
