„Nu președintele elaborează legi. Eu nu le-am elaborat. Mai departe, cine a lucrat pe ele, o să vă spună inițiatorii”, a răspuns președintele Iohannis la întrebarea Europei Libere cu privire la paternitatea pachetului de legi.
„S-a lucrat pe niște drafturi făcute de specialiști în domeniu”
El a făcut o pledoarie cu privire la împrospătarea legilor în domeniu, deturnând discuția de la răspunderea asupra controversatului pachet de legi.
„Interesul pentru a avea legi solide, moderne ale securității naționale a apărut de ani de zile și eu am solicitat din primul mandat ca o echipă de specialiști să lucreze pe ele pentru că unele sunt anacronice. Legea SIE nu e compatibilă nici măcar cu Constituția. Nu putem să funcționăm în secolul XXI cu legi ale securității naționale făcute în '91-'92. S-a început pe niște drafturi elaborate de specialiști în domeniu, așa mi s-a adus mie la cunoștință. Ele nici măcar nu au intrat în circuit legislativ. Când vor ajunge la mine, mă voi exprima. Vor ajunge de două ori la mine – în CSAT și la promulgare”, a spus Klaus Iohannis.
„De mine nu o să treacă nicio lege care conține prevederi după care nu vrem să funcționăm”, a completat el.
Întrebat de Europa Liberă dacă a văzut pachetul de legi, Klaus Iohannis a evitat un răspuns explicit susținând că a „răspuns exhaustiv”.
Răspunsul președintelui este contrazis de Serviciul de Informații Externe, care a anunțat că drafturile legilor securității naționale au fost realizate după ce SIE a fost consultat de Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială și de Secretariatul General al Guvernului.
Ulterior, la insistențele G4Media, președintele a susținut că nu a citit aceste drafturi și nici nu le-a cenzurat, dar că persoane din Administrația Prezidențială au lucrat la ele.
„Au fost colegi din departament care au lucrat pe aceste drafturi. Dar legile nu au ajuns la mine și nu le-am cenzurat”, a declarat Klaus Iohannis.
El a dat asigurări că se va „îngriji ca aceste excese să dispară”, întrebat dacă a cerut demisia celor responsabili de încălcarea limitelor democratice prin aceste proiecte.
„Fiți asigurat că președintele are grijă de aceste chestiuni”, a răspuns Klaus Iohannis.
Totodată, președintele a negat că ar fi amenințat sursele G4Media, publicația care a publicat în exclusivitate draftul acestori proiecte de lege.
Pe 5 iunie, la Buzău, președintele a spus că „cineva, și știm cine, a considerat că este bine acum să le dea pe surse. Este o eroare majoră, fiindcă oamenii sunt îngrijorați. (…) Eronată este și scurgerea acestor prime forme către media”.
45 de ONG-uri din România, dar și organizația internațională Reporteri fără frontiere, au criticat poziționarea președintelui.
El a susținut că afirmația sa are legătură cu accesul la informații pe care îl deține prin natura funcției, mai mult decât „publicul general”.
„Cred că vă așteptați de la președintele României să știe puțin mai mult decât publicul general. Eu nu m-a referit nici la persoane sau la publicații. Am spus că e greșit ca în această fază foarte devreme a drafturilor să fie lumea agitată”, a spus Klaus Iohannis.
El a negat că ar folosi puterea pe care o deține pentru a afla care sunt sursele jurnaliștilor și a le amenința.
„Nu, și știți bine că nu o fac. Declarația [mea] spune că cel care a dat în media aceste drafturi nu a făcut un secret.”
Plagiatul premierului vs România educată
Președintele a evitat un răspuns ferm și privind încercarea de mușamalizare a dosarului de plagiat al premierului, care ar putea arunca o umbră de îndoială asupra credibilității proiectului său, România educată.
„Eu cred că autoritățile își fac treaba. Am discutat aceste spețe cu cei care se ocupă de ele și am primit asigurări că toate procedurile privind plagiatul sunt respectate. În rest, nu cunosc detalii despre ce se întâmplă acolo. Nu sunt eu chemat să analizeze lucrarea de doctorat a unui politician și cei care sunt chemați să analizeze își fac treaba cum trebuie”, a răspuns Klaus Iohannis.
El a evitat să dea un răspuns ferm și cu privire la decizia prin care judecătorul care a judecat plagiatul premierului și-a motivat sentința prin nevoia de stabilitate la nivelul conducerii țării, apreciată de analiști ca încălcare a principiului separației puterilor în stat.
„Libertatea presei, independența justiției sunt elemente de bază ale democrației. Cred în ele, le-am promovat și am reușit să ajungem în acest punct în care putem să spunem că presa este liberă.
Și dacă v-ați aștepta să comentez această hotărâre nu o voi face pentru că nu am comentat niciodată o sentință. Principiul separației puterilor în stat e funcțional în România”, a spus Iohannis.
Întrebat dacă proiectul România educată este un eșec, Klaus Iohannis a răspuns cu o întrebare retorică, sugerând că mai este nevoie de timp pentru ca proiectul să producă efecte.
„Vedeți câte argumente ați adus dvs. pentru că este nevoie de România Educată? Dacă au trecut șase ani și jumătate, asta arată că pregătirea pentru acest proiect a fost dificilă mai degrabă din motive politice decât din motive tehnice. Dar, încă o dată, România educată este un proiect în pregătire și-n desfășurare. Aceste rezultate nu se datorează proiectului România educată. Aceste rezultate arată de ce este nevoie de proiectul România educată pentru care se elaborează acum setul de legi care vor fi, încă, aprobate în acest an și cel mai devreme în următorul an școlar, adică 2023 - 2024 va începe, în fine, efectiv implementarea proiectului România Educată care sunt convins că va aduce rezolvări pentru multe dintre problemele pe care le-ați enunțat.”
„Nu vom intra într-un procedeu de austeritate”
Cât privește riscul ca România să intre în austeritate, Iohannis a spus că nu există niciun pericol, deși a recunoscut că criza alimentelor va duce, implicit la creștere prețurilor, ceea ce „ne va afecta și pe noi” și, atunci, „trebuie să ne pregătim.”
„Nu cred și nu avem un plan de a intra într-un procedeu de austeritate. Am avut criza economică din 2009, 2010, 2011, unde s-a încercat în plan european să se combată criza prin măsuri de austeritate. Rezultatul nu a fost bun și nu intenționez să accept un nou experiment de acest tip cu România”, a spus Klaus Iohannis, întrebat dacă România ia în calcul un scenariu al austerității în contextul general al exploziei prețurilor și al inflației.
El a ținut să precizeze, însă, că de problemele economice se ocupă Guvernul, al cărui plan „a funcționat până acum foarte bine.”
„Guvernul alocă bani pentru investiții și dispunem și de fonduri europene substanțiale. Pe de altă parte, Guvernul a reușit să vină cu pachete de sprijin succesive pentru a ajuta mai ales populația vulnerabilă. Acestea vor continua. Vom avea investiții semnificative, dar și pachete de sprijin acolo unde e nevoie. Situația este complexă,. Criza energetică nu s-a terminat. Se vorbește de o criză a alimentelor care poate nu ne afectează direct, dar, dacă prețurile cresc, ne va afecta și pe noi. Trebuie să ne pregătim.”
Aceste crize, spune Iohannis, „nu au fost generate de noi, ci de alții, în speță de Rusia care a atacat Ucraina.”
„Trebuie să avem răbdare și guvernul să ia măsurile înțelepte, să sprijine populația vulnerabilă și să vină în sprijinul economiei. Acesta e planul și cu acesta vom trece peste aceste vremuri grele”, a încheiat Klaus Iohannis.
Scăderea încrederii în democrația românească
Președintele a comentat, la solicitarea jurnaliștilor, și sondajul recent care arată că în nicio țară din Europa de est nu a existat o scădere atât de mare ca în România a încrederii în democrație.
Întrebat dacă are să-și reproșeze ceva, el a spus că este convins că „românii au încredere în democrație și știu să facă diferența între un politician de bună credință și unul care a ajuns pentru a se afirma ca personalitate.”
El a spus că „întotdeauna e mult de lucru într-o democrație” pentru a o păstra funcțională și pentru a o face mai bună, dar a avertizat că „reținerea față de democrație și absenteismul înrăutățesc lucrurile, deschid larg ușile populismului” și a spus că „democrația cere implicare și cere vot” pentru că doar atunci funcționează.
Totodată, președintele Iohannis a spus că toate aceste modificări de percepție asupra democrației au legătură mai degrabă cu trecerea prin criza generată de Covid, cea generată de război și crizele care au derivat din ele, începând cu criza energetică și sfârșind cu inflația.
„Toată lumea - și noi - ne simțim mai nesiguri în acest mediu volatil”, a conchis Iohannis pe acest subiect.
Summitul NATO și Consiliul European au adus „rezultate bune pentru România”
Într-o evaluare făcută la o săptămână de la încheierea summitului NATO de la Madrid și a reuniunii Consiliului European, cu miză pentru apărarea Ucrainei și a flancului estic al NATO și al redefinirii strategiei Alianței, președintele Klaus Iohannis a spus că ambele reuniuni au venit cu „rezultate bune pentru România”.
„Ultimele săptămâni au fost foarte intense pentru România. Dacă vorbim de politica externă și de securitate, au fost săptămâni foarte bune. Summitul NATO de la Madrid și, cu o săptămână înainte, Consiliul european, ne amintim cu plăcere de rezultatele bune care au fost obținute de România pentru România.”
El a spus că ambele reuniuni „au făcut România mai sigură, mai vizibilă” și au dovedit că „România e un actor foarte implicat în politica europeană și de securitate.”
„Românii sunt mai bine apărați, faptul că Ucraina, dar - remarcabil - și Moldova au primit statutul de candidat la UE, și pe acest palier pentru România a fost o evoluție deosebit de bună”, a conchis Klaus Iohannis.
El a ținut să precizeze că „aceste rezultate nu au venit de la sine și nu au căzut din cer, sunt rezultatul unei echipe mari” de la Administrația prezidențială, guvern, ministere și reprezentanțele României în străinătate.
