Cine și cum face subiectele de admitere astfel încât să fie limitate suspiciunile de fraudare, care va fi procentul locurilor condiționate de examen, după ce criterii vor fi definite liceele de elită și care este data realistă de la care admiterea poate intra în vigoare sunt teme la care „părțile” nu au ajuns încă la consens.
Asta reiese din discuțiile Europei Libere cu directori ai mai multor licee de top din țară - București, Iași, Constanța, Cluj, dar și cu reprezentanți ai Alianței Colegiilor Centenare, promotoare a inițiativei, respectiv cu cei ai Ministerului Educației.
Reprezentanții unora dintre liceele / colegiile naționale unde se intră anual cu cele mai mari medii din țară (pe baza Evaluării Naționale și a mediilor din gimnaziu) susțin la unison că o admitere cu subiecte cu grad de dificultate mai mare decât la examinarea națională de clasa a VIII-a le permite selectarea mai bună a elevilor.
„E o provocare importantă și un deziderat mult mai vechi al colegiilor naționale, al liceelor 'de forță' mai exact. În școlile bune, interesante, există de demult dezbaterea aceasta legată de admitere, prin care să existe un tip de subiecte mai bine calibrate, mai dificile, prin care să poți face o selecție mai adecvată”, spune directoarea Colegiului Național Costache Negruzzi din Iași, Camelia Gavrilă.
„Vorbim de școli de performanță, sigur că elita aceasta intelectuală generează frustrări și de aici toate revoltele din spațiul public. Dar trebuie să recunoaștem că sunt copii foarte buni, capabili de performanță, școli care au cultura excelenței și atunci este firesc să existe posibilitatea aceasta”, a continuat directoarea, fost parlamentar PSD.
De altfel, corelația între politic și funcțiile de conducere din școli de prestigiu nu este străină de aceste instituții. Directoarea Colegiului Andrei Șaguna din Brașov, unul din cele mai notorii licee din afara Bucureștiului, Carmen Felicia Tănăsescu, este de asemenea fost senator, din partea PNL.
Directorii neafiliați politic au ținut să sublinieze, discret, suprapunerile celor două planuri în cazul a diverse instituții și implicațiile care pot deriva de aici.
Dincolo de jocurile politice, posibilitatea organizării de admitere în colegiile naționale produce efecte atât educaționale, cât și sociale.
Alianța Colegiilor care vor admitere
Zeci de colegii naționale din țară, în frunte cu cele mai vechi și prestigioase, au format încă din 2008 o Alianță a Colegiilor Centenare care are încă de la înființare printre obiective creșterea puterii de decizie a școlii, inclusiv prin organizarea admiterii, a spus pentru Europa Liberă președintele George Cazacu.
„Acest obiectiv al admiterii, împreună cu posibilitatea selecției personalului didactic la nivel de școală și cu alegerea directorului cu aportul substanțial al școlii sunt trecute ca obiective ale Alianței. Un liceu când a intrat în Alianță, a făcut-o pentru acele obiective”, a spus George Cazacu, fost director al Colegiului Național „Sfântul Sava” din București și reprezentantul școlii în organizație.
Dorința introducerii admiterii nu se rezumă însă doar la membrii Alianței, ci e susținută și de colegii naționale mai tinere de 100 de ani.
Astfel, reprezentanți ai celor peste 200 de colegii naționale din țară au dezbătut recent subiectul admiterii în clasa a IX-a cu Ministerul Educației, într-o întâlnire organizată online.
În cadrul dezbaterii „au fost clarificate punctual transformările pe care le generează aplicarea măsurilor de reformă din proiectul de lege”, a transmis recent ministrul Sorin Cîmpeanu.
„Admiterea în clasa a IX-a în unitățile de învățământ cu statut de colegiu național introduce un echilibru între excelență și echitate, inclusiv prin posibilitatea ca acestea să organizeze concurs propriu de admitere pentru „maximum 90% din totalul locurilor pentru clasa a IX-a”, a declarat ministrul Educației, lăsând de înțeles că va deveni realitate.
Proiectul Legii Educației pentru învățământul preuniversitar e însă în consultare până în 24 august, iar ministrul a transmis că așteaptă ca Alianța Colegiilor Centenare, principalul promotor al admiterii în liceele de elită, să „transmită un punct de vedere consolidat asupra modalității de organizare a concursului propriu de admitere”.
Reprezentanții Alianței spun că lucrează la metodologia respectivă, pe care o vor transmite în cel mai scurt timp Ministerului.
„Subiectele nu trebuie făcute de liceul care dă admiterea!”
Cea mai spinoasă temă, care a atras deja diverse critici și în spațiul public, este legată de cine va întocmi subiectele, astfel încât să nu existe suspiciuni de favorizare a unor elevi, fie absolvenți de gimnaziu la liceul unde dau admitere, fie meditați de profesori ai liceului respectiv.
„Trebuie găsită o soluție încât subiectele să nu fie făcute în Colegiul respectiv, fie să fie subiecte unice, fie printr-o tragere la sorți, Colegiul 'Caragiale' (din București, n.red.) face subiectele pentru 'Mircea cel Bătrân' (din Constanța, n.red.) 'Lazăr' le face pentru 'Vianu' (alte colegii naționale din București, n.red.)”, a spus pentru Europa Liberă directoarea Colegiul Național I.L. Caragiale, Andreia Bodea.
Astfel, s-ar elimina suspiciunea că elevii meditați de profesori ai liceului unde dau admitere ar fi favorizați, sau ar putea fi familiarizați cu tipul de subiecte.
„Degeaba faci pregătire cu un profesor de la 'Caragiale', că el habar nu are că în anul respectiv subiectele le-au făcut cei de la 'Andrei Șaguna', din Brașov, de exemplu”, a arătat Bodea.
La fel de important va cine va face corectarea lucrărilor trebuie evitată și în acest caz corectarea în cadrul liceului.
„Altfel va exista suspiciunea că dacă tu profesor la 'Caragiale', corectezi la 'Caragiale', vei fi mai îngăduitor, deși interesul nu e acesta; dacă vrei într-adevăr elevii cei mai buni, trebuie să fii mai sever”, a adăugat Andreia Bodea.
„Suspiciunea va fi oricum, repet, suntem într-un context în care toată lumea este suspicioasă, într-o lume ideală am putea pleca de la premisa că profesorii știu ce au de făcut și că sunt corecți, dar să fim realiști, nu se va interpreta așa”, a conchis ea.
De precizat că Articolul 74 din proiectul noii Legi a Educației prevede totuși că în elaborarea subiectelor „nu pot fi implicate persoane care au rude până la gradul al III-lea sau afini sau cadre didactice care desfășoară meditații cu elevii, care finalizează clasa a VIII-a la momentul derulării concursului”.
Subiecte pot fi întocmite chiar la nivelul Alianței amintite, sau a unor asocieri județene sau regionale de școli.
„Subiectele pot fi alcătuite atât de obiectiv și corect încât să nu existe nicio suspiciune, nicio supărare. Tocmai acesta ar fi momentul de grație în care am întări, imaginea, dreptul și valoarea instituției de învățământ și profesorilor, demonstrând cât de corect și obiectiv se fac aceste subiecte”, spune directorul Colegiului Mircea cel Bătrân din Constanța, Vasile Nicoară, totodată membru în board-ul de conducere al Alianței Colegiilor Centenare (ACC).
„Cel puțin pentru început, subiectele ar trebui concepute la nivel central!”
Directorul Colegiului „Emil Racoviță” din Cluj, Gheorghe Lobonț, este de părere că varianta elaborării subiectelor la nivel central, cu un grad mai ridicat de dificultate decât cel al Evaluării Naționale este cea optimă.
Cel puțin până inițiativa se rodează și se dovedește eficientă.
„Centrul Național de Evaluare și Examinare ar trebui să propună niște teste de antrenament, copiii să știe la ce să se aștepte și cei care vor să intre la liceele acestea cu rezultate mai bune să poată opta în cunoștință de cauză”, spune directorul.
El spune că metodologia exactă va trebui să fie precizată printr-un ordin de ministru, care să plece de la stabilirea liceelor care vor putea da admiterea în regim propriu.
Stabilirea unor subiecte comune la nivel național, sau măcar județean, este necesară pentru a da posibilitatea elevului să opteze pentru mai multe licee de top, în caz că nota obținută nu îi permite să intre la liceul dorit, a mai spus directorul Colegiului „Emil Racoviță” Cluj.
Este de părere că admiterea în liceele de elită ar trebui organizată totuși după evaluarea națională, examenul standard care încheie un ciclu de școlarizare.
„E totuși foarte important să nu suprasolicităm copiii, gândindu-mă că la 14 ani să dai atâtea examene. Lucrurile trebuie gândite în ansamblul lor, aici și psihologii școlari trebuie să intervină. Vrem să facem lucrurile spre înaintarea elevilor în carieră, dar trebuie să avem grijă cu toate aspectele”, a conchis Gheorghe Lobonț.
Președintele ACC, George Cazacu, spune că subiectele pot fi întocmite semi-centralizat, prin gruparea și asocierea colegiilor pe zone geografice.
„Se pot forma Comisii dintr-un număr suficient de membri, încât probabilitatea de fraudare să fie extrem de mică”, a spus pentru Europa Liberă, Gheorghe Cazacu.
Nu trebuie exclusă însă nici elaborarea subiectelor la nivel național, arată el.
„Pentru început poate ar fi chiar de dorit ca subiectele să fie făcute la nivel central, pentru că metoda asta trebuie totuși experimentată, chiar dacă noi am mai avut admitere, până prin anii 2000. A existat așadar cultura asta a admiterii pe liceu, întreruptă însă”.
Ministerul Educației a propus la rându-i mai multe variante cu privire la elaborarea subiectelor, a precizat pentru Europa Liberă secretarul de stat pentru învățământul preuniversitar din Ministerul Educației, Sorin Ion.
În cazul Matematicii, acestea ar putea fi elaborate chiar de Societatea de Științe Matematice, una de tradiție, a explicat el.
Acesta a subliniat că, indiferent de varianta agreată, nu trebuie plecat de la premisa că profesorii sunt incorecți, chiar dacă s-ar ajunge ca subiectele dintr-un liceu să fie întocmite de profesorii acelei instituții.
„Care este de fapt temerea? Că dacă facem subiectele la nivel de Colegiu, se va face o afacere fie din pregătiri cu cei care fac subiectele, fie mai grav de atât nici nu vreau să mă gândesc. Parcă prea îi considerăm pe oamenii ăștia incorecți din start”.
Sunt de altfel licee care ar opta ca prima variantă pentru organizarea în regim propriu a examinării.
„La noi sunt profesori conceptori de subiecte, e laborator de propuneri, sunt persoane care au scris manuale, deci competența există. Poți să așezi subiectele exact cum îți dorești, dar nu avem o problemă nici să se dea un subiect realizat la nivel național, pentru a nu vicia în niciun fel ideea bună de a se da această admitere”, spune directoarea de la „Costache Negruzzi” Iași, Camelia Gavrilă.
„Ne gândim strict la o evaluare obiectivă, întotdeauna lucrăm strict pe legislația în vigoare, evaluarea va fi imparțială, sigur cu un grad de dificultate diferit”, a spus și Adina Turcu, directoarea Liceului Avram Iancu din Cluj, care își dispută în prezent supremația cu „Emil Racoviță”, în județul cu cele mai mari rate de promovabilitate la Evaluare Națională și BAC.
Maxim 75% din locuri cu admitere
Directorii consultați de Europa Liberă consideră la unison că e suficient un procent mai mic de locuri pe care să se intre cu examen, 75% din totalul locurilor fiind varianta agreată până acum.
Cu toții consideră că pragul maximal de 90% prevăzut de proiectul Legii Educației este prea restrictiv și ar lăsa prea puține locuri pentru elevii care ar urma să fie repartizați pe baza mediilor de la Evaluarea Națională.
„Cei mai mulți dintre noi optăm pentru admitere pe 75% din totalul locurilor. Nu închidem ușa nimănui. Orice copil care se simte capabil se prezintă la examen și ocupă unul din aceste locuri. Celelalte intră pentru etapa a 2-a, pe baza Evaluării Naționale, unde un copil, poate din motive obiective, nu a făcut față admiterii și are o a doua șansă”, a explicat directorul Colegiului Mircea cel Bătrân Constanța, Vasile Nicoară, membru al conducerii Alianței.
Admitere în liceele cu performanțe, nu (doar) cu vechime
În prezent, introducerea admiterii la clasa a IX-a este prevăzută de Minister în colegiile naționale, după ce inițial a fost utilizată chiar formula preluată din formatul Alianței, de colegii centenare.
Toți directorii consultați de Europa Liberă consideră însă că criteriul care trebuie avut în valoare nu este această titulatură ci performanțele obținute de instituția de învățământ.
„Vom propune redefinirea termenului de colegiu național, de altfel foarte permisivă în prezent. Sunt școli cu acest titlu care nu mai au neapărat performanțe și altele, denumite doar licee, care an de an performează”, a arătat Nicolae Cazacu.
Liceul Avram Iancu din Cluj este un astfel de caz. Chiar dacă nu se bucură de renumele istoric al unor instituții precum Emil Racoviță, sau Gheorghe Șincai, din oraș, sunt deja ani buni deja de când instituția excelează la rezultatele de la toate examenele naționale, devenind poate cel mai căutat din oraș.
În 2022, mediile de admitere la liceu au fost de 9,72 la Mate-Info (a 11-a specializare din țară) și 9,58 la Științele Naturii.
„Da, noi ne dorim admitere și credem că legea va reglementa acest lucru, chiar dacă nu suntem Colegiu Național, pentru că e vorba până la urmă de a te uita la performanță”, a spus directoarea Adina Turcu.
„Și la noi în Constanța, suntem la baionetă cu Liceul Teoretic Ovidius, cu rezultate foarte bune fără să fie Colegiu. Face însă parte din aceeași categorie a liceelor de performanță”, a spus directorul Colegiului Mircea cel Bătrân, din „capitala” Dobrogei.
Atât președintele Alianței, George Cazacu, cât și secretarul de stat Sorin Ion, spun că legea va reconsidera încadrarea liceelor în categoria de colegiu național.
„Propunerea este să renunțăm la criteriul de vechime, poți să fii un colegiu foarte bun, înființat acum 25 de ani. Acum Metodologia prevede minimum 75 de ani pentru titlul de Colegiu, or vechimea nu e un criteriu. Cu siguranță vom redefini criteriile de accedere la titlul de Colegiu”, a spus Sorin Ion.
Pe de altă parte, directoarea Colegiului I.L. Caragiale Directoarea Colegiului I.L extinde ideea admiterii în liceele de top: „Aș da posibilitatea tuturor liceelor, chiar indiferent de performanțe, să organizeze această admitere, dacă doresc”.
Admiterea în liceele de top, din 2024?
Între directorii liceelor există diferențe de opinie cu privire la data de la care admiterea poate fi și implementată, asta dacă va fi parafată prin noua Lege a Educației.
„Inițiativa trebuie totuși testată, pilotată, sunt multe implicații și de aceea nu m-aș grăbi foarte tare cu implementarea, înainte de a lămuri toate aspectele”, a precizat Gheorghe Lobonț.
Opinia este întărită și de președintele Alianței, George Cazacu, care spune de asemenea că inițiativa trebuie experimentată mai întâi, poate chiar la nivelul unui grup mai restrâns de Colegii, în primă fază.
Sunt și voci mai puțin precaute când vine vorba ca o prevedere legală să fie transpusă și în practică.
„Eu personal aș opta pentru 2023, până la urmă e vorba de pregătirea unor copii, unii se vor încumeta, alții nu și vor rămâne la evaluarea națională, dacă e să faci pilotare dacă o faci trebuie să o faci pe un întreg ciclu. Nu cred că este cazul”, a spus directoarea Colegiului I.L. Caragiale, Andreia Bodea.
Majoritatea directorilor o dată realistă de implementare ar fi anul școlar 2024-2025.
Spre această variantă înclină și Ministerul Educației.
„Planurile noastre sunt să fie introdusă peste 2 ani, pentru că nu schimbi radical decât modul de selecție. Practic s-a aplica pentru elevii care intră anul viitor în clasa a VII-a”, a spus Sorin Ion.
Proiectul Legii Educației prevede că data organizării examenului trebuie cunoscută de la începutul anului școlar. Astfel, chiar dacă va fi anunțată încă din 2024 - pentru elevii care încep atunci a VIII-a prima admitere ar urma să se dea doar la finalul acelui an școlar, deci în 2025.
„Selecția elevilor trebuie dublată de selectarea profesorilor!”
Selectarea mai bună a elevilor din liceele de top prin introducerea admiterii trebuie dublată de prevederi legale care să le permită acestora să organizeze și selectarea profesorilor, subliniază președintele Alianței Colegiilor Centenare.
El spune că Alianța va milita, în propunerile pe care Ministerul le așteaptă din partea organizației și pentru acest lucru.
„Trebuie introduse împreună, adăugat în lege. Dacă pornim descentralizarea sistemului cu fragmente necoroborate, vor fi blocaje. Lucrurile se vor împotmoli, în momentul când elevul care va intra la 'Sava' să facă anumite discipline opționale, să primească un anumit nivel și nu va primi ceea ce caută. Avem nevoie de profesori care să mulțumească exigențele elevilor pe care îi vom selecta”, a punctat Cazacu.
Chiar dacă consideră inițiativă utilă, alți directori sunt mai sceptici de sorții de izbândă, iar Ministerul e foarte rezervat în această privință.
„E o idee minunată, dar imposibil de pus în practică. Ai un profesor de excepție într-un Colegiu, care are 4 clase, dar este solicitat de 8 clase. Ce faci, că toți au dreptul de a-l alege pe cel mai bun? Dăm dreptul doar unora”.
George Cazacu a oferit exemplul unei asocieri din 2012, dintre Colegiile Sfântul Sava și Gheorghe Lazăr din București, prin care profesori foarte buni au putut preda la ambele instituții, în beneficiul elevilor dornici de performanță.
Sorin Ion a arătat că acela este însă un exemplu punctual, care a funcționat ca proiect pilot și a implicat resurse uman limitate.
„Aici lucrurile sunt simple: dacă ducem angajarea și titularizarea la nivel de școală, discutăm deja pe cu totul alte principii. Dar o să fie foarte greu de făcut, spre imposibil. A le alege profesorul sună frumos, dar nu cred că se întâmplă nicăieri în lumea asta, ca orice copil dintr-o țară, să își aleagă profesorul preferat”, a subliniat Sorin Ion.
George Cazacu susține că Alianța va argumenta însă propunerea, indiferent de deznodământ.
El a menționat că membrii Alianței vor transmite în cel mai scurt timp toate observațiile și propunerile legate de admiterea organizată de licee și de alte aspecte ce țin de promovarea excelenței.
„Nu m-aș grăbi să trag încă concluzii, mai sunt aproximativ două săptămâni de dezbateri, inclusiv săptămâna viitoare, se va sedimenta tot în această perioadă”, a conchis secretarul de stat Sorin Ion.
Ce prevede noua Lege a Educației legat de admiterea în Colegiile Naționale
Potrivit proiectului noii Legi a Educației pentru învățământul preuniversitar, „unitățile de învățământ liceal cu statut de Colegiu național pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru maximum 90% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare”.
Locurile neincluse în planul de admitere - plafonul de 90% este unul maximal - vor fi ocupate prin repartizarea computerizată în urma Evaluării Naționale.
Documentul prevede că admiterea în colegiile naționale se organizează cu 3 săptămâni înainte de prima probă a evaluării naționale, iar probele trebuie să respecte programa școlară.
Ministerul anunță până la începutul de an școlar, data de desfășurare a admiterii, în timp ce organizarea și criteriile de admitere sunt stabilite de Consiliile de Administrație ale școlilor.
„În elaborarea subiectelor sau organizarea concursului de admitere nu pot fi implicate persoane care au rude până la gradul al III-lea sau afini sau cadre didactice care desfășoară meditații cu elevii, care finalizează clasa a VIII-a la momentul derulării concursului”, se precizează în proiectul noii Legi a Educației.
De precizat că raportul prezidențial care stă la baza noilor Legi ale Educației, România Educată, prevedea faptul că „pe ruta teoretică pot fi organizate examene de admitere”.
Documentul oferea și liceelor vocaționale și profesionale de a organiza examen, dar și faptul că un elev care decide să dea admitere o poate face la o singură instituție.
O parte din prevederi nu au fost transpuse însă în noua Lege a Educației.
