Riscul unei recesiuni în zona euro a atins cel mai ridicat nivel din noiembrie 2020, temerile economiștilor fiind alimentate de penuria de energie care amenință să crească și mai mult o inflație care, în multe țări de pe continent, este formată din două cifre de câteva luni.
Inflația anuală în zona euro a fost de 8,9% în luna iulie, în creștere de la 8,6% față de luna anterioară. În România, rata inflației este de 15%.
Nici în Marea Britanie prognozele nu arată mai bine. Estimările băncii Citi privind inflația arată un vârf de 18,6% în ianuarie 2023.
La începutul acestei luni, Banca Angliei declara că se așteaptă ca inflația să ajungă la 13% până la sfârșitul anului.
Previziunile băncii americane au fost actualizate după ce prețurile la gaze și electricitate au crescut cu 25%, respectiv 7%, săptămâna trecută.
Ultima dată când inflația din Marea Britanie a atins 18% a fost în 1976, când un șoc al aprovizionării cu petrol a afectat economia mondială și a făcut ca Regatul Unit să ceară ajutorul Fondului Monetar Internațional, relatează The Guardian.
Luna trecută, inflația în Regatul Unit a depășit 10%, în creștere de la 9,4% în luna iunie.
Moneda europeană se devalorizează
De asemenea, marți dimineață, moneda Euro a coborât până la minimul ultimelor două decenii - 0,9903 față de dolarul american - majoritatea analiștilor prezicând că moneda europeană va continua să scadă.
Vestea unui euro mai slab nu este deloc bună, deoarece costurile europenilor pentru traiul de zi cu zi sunt în continuă creștere.
Iar pentru că oamenii au început deja să consume mai puțin, activitatea întreprinderilor din zona euro s-a contractat în august pentru a doua lună consecutiv, arată datele publicate marți de Reuters.
Aceste creșteri sunt exacerbate de amenințările energetice ale Rusiei și, pe scară mai largă, de faptul că producătorii se confruntă cu blocajele privind aprovizionarea din China, blocaje care încă nu și-au revenit complet din cauza pandemiei și care acum sunt agravate de secetele severe din ultimele luni.
Luna trecută, Banca Centrală Europeană a majorat ratele dobânzilor mai mult decât se așteptau piețele, iar sondajele publicațiilor economice, precum Bloomberg sau Reuters, preconizează că indicii vor continua să fie majorați de băncile centrale, exact în momentul în care economiile au nevoie de sprijin.
„Cererea a scăzut din cauza combinației toxice dintre inflația galopantă, creșterea ratelor dobânzilor și îngrijorările legate de securitatea energetică”, a declarat Susannah Streeter, expertă la Hargreaves Lansdown, o companie britanică de servicii financiare.
Germania speră la un miracol
În Germania, cea mai mare economie din Europa și principalul partener economic al României, recesiunea este din ce în ce mai probabilă, a transmis Bundesbank într-un raport lunar publicat luni.
Banca centrală a Germaniei și-a înrăutățit previziunile și după ce Gazprom a anunțat o nouă sistare a gazelor naturale, pentru trei zile la finalul lunii august, prin conducta Nord Stream 1.
„Rusia nu mai este un partener de afaceri de încredere”, a declarat cancelarul Olaf Scholz, aflat în Canada, în încercarea de a diversifica resursele de energie pentru la iarnă.
Pe lângă această problemă, economiștii spun că perioada de secetă prelungită amenință securitatea aprovizionării pentru industria germană.
„Este doar o chestiune de timp până când instalațiile din industria chimică și siderurgică vor trebui să fie oprite, petrolul și materialele de construcții nu vor ajunge la destinație, iar transporturile de mare capacitate și de mărfuri grele nu vor mai putea fi efectuate”, a spus Holger Lösch, director adjunct al Federației Industriilor Germane, potrivit DW.
„Va fi nevoie de un miracol economic pentru ca Germania să nu intre în recesiune în a doua jumătate a anului”, a declarat Carsten Brzeski, economist la banca olandeză ING.
România și piețele anxioase
Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie al BNR, spune că 70 la sută din comerțul României este cu Uniunea Europeană, prin urmare „dacă Europa intră în recesiune, e greu de crezut că noi vom mai putea evita această recesiune”.
„Contează, desigur, și ce facem noi, însă nu putem să facem abstracție de ce se întâmplă în jurul nostru, la nivel global”, adaugă economistul.
„Așa pare. Pare că iarna care vine este o iarnă complicată”, a răspuns Cristian Popa, întrebat despre intrarea Europei în recesiune.
El consideră că cele mai mari riscuri vin „tot dinspre aceste șocuri energetice, șocul conflictului militar și din piețele internaționale”.
„Îmi place să spun că piețele financiare sunt sentimentale, uneori pot să fie foarte zâmbitoare, uneori pot să fie foarte anxioase. Noi, din România, nu putem influența acum care este sentimentul investitorilor și fondurilor de investiții la Londra, New York sau în Hong-Kong. Deci, trebuie să ne pregătim, să fim rezilienți, atunci când piețele vor fi și anxioase și le-am văzut anxioase, am văzut costurile de finanțare crescând”, mai spune economistul, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Ce soluții are România?
„Nu putem controla cum vor reacționa piețele la deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene, ale Băncii Federale ale Americii. De aceea trebuie să fim pregătiți să nu ne expunem, să fim cât mai puțin vulnerabili”, mai spune Critian Popa.
Cum pot fi scăzute pericolele la adresa României? Economistul Adrian Mitroi vede câteva soluții, în cazul în care „locomotiva cu cărbune” Germania va intra în recesiune.
„Germania este net câștigătorul zonei euro, întotdeauna așa a fost, fiind exportatorul ei, cu 20-30 de procente de productivitate, fiind servită cu resurse naturale de către Rusia și manufacturieri din Europa de Est mult prea ieftini. Acestea i-au cosmetizat competitivitatea economică la nivel mondial”, explică profesorul de finanțe comportamentale, pentru Europa Liberă.
„Cele două resurse sunt descumpănite. (...) Ei vor găsi un model economic, dar noi nu vom fi în acest desen - asta este îngrijorarea mea - decât cu industriile și serviciile, unde avem competitivitate”, completează el.
„Soluțiile noastre sunt să-i servim acolo unde au ei cea mai mare nevoie. Pe baterii electrice, pe tehnologie nouă, servim un pic tardiv. Micile noastre Germanii, la Craiova și la Pitești, sunt expuse, cu un mare semn de întrebare și atunci noi ne vom repoziționa acolo unde avem avantaje”, explică profesorul universitar.
Adrian Mitroi vede din start, ca principal avantaj, faptul că „suntem de partea bună a noii cortini de fier economico-politice, care se trage la noi aici, imediat după Moldova”.
„Vom putea fi un portavion destul de bun, al transportului - din nefericire, deocamdată, nu și fluvial - și al logisticii europene, mai ales al faptului că noi putem servi cu hrană și cu grâne. Cu siguranță Rusia nu o va mai face în aceiași parametri, iar Ucraina are o sincopă prelungită, și din punctul ăsta de vedere noi avem o poziționare foarte bună, mai ales că servim cu o calitate impecabilă a grânelor”, explică Adrian Mitroi.
El mai spune că României îi va conveni să se ducă în zona în care depinde mai puțin de logistică.
„Nu am avut mintea să ne dezvoltăm logistica. Marea noastră eroare o reprezintă cei 30 de ani absolut inutil pierduți, perioadă în care Albania și țările din fosta Iugoslavie au ajuns la o rețea de infrastructură impecabilă”, spune profesorul ASE.
Economistul spune că România ar putea fi totuși competitivă și când vine vorba de transporturi.
„Transporturile sunt singurele care ne aduc surplus de cont curent și asta spune foarte mult. Am putea să fim destul de competitivi aici, dar din nefericire nu avem - din nou - niște politice șmechere și deștepte, să-i punem pe camionagiii noștri într-o postură favorabilă”, afirmă Mitroi.
Potrivit acestuia, o altă industrie de care România poate profita este agricultura: „Avem o mică industrie și am putea să facem ce face China acum, de exemplu, dar evident că la nivel mai de Europa”.
Atunci când vine vorba de procupările guvernului de la București cu privire la contextul economic european, economistul Adrian Mitroi spune că „noua realitate în care vom trăi de acum încolo are două fețe”.
„Prima, protejarea celor vulnerabili, iar o parte politică evident că va trebui să întoarcă susținătorilor ei acest demers, este o realitate politică esențială. De exemplu, gospodăriile care consumă mai mult de 50% din venitul lor pe hrană și pe energie. Nu poți să-i lași neprotejați”, spune el.
A doua „față” este despre cealaltă parte a politicii, care „povestește, fără să ne dea și soluții, despre economia verde”. „Nu ne spune cum ajungem acolo și ce facem atunci când când sursele regenerabile nu funcționează, de unde scoatem energie?”, subliniază profesorul universitar.
„Eu, care sunt educat și crescut în spiritul pieței și cred sută la sută în asta, recunosc că eșecul total temporar al pieței trebuie controlat, pentru că piețele nu au autorități puternice de reglementare”, adaugă el, argumentând că România ar fi evitat degringolada energetică dacă ar fi fost o autoritate puternică și capabilă de reglementare în energie.
„Da, puteam să liberalizăm energia, dacă avem și instituțiile corespunzătoare. Dar dacă tu ai niște instituții defuncte, incapabile, care nici măcar discursul public nu sunt capabile să-l articuleze, în care nu știi cine este iresponsabilul, nici măcar nu știm pe cine să blamăm. Neavând instituții puternice de supraveghere, de protecție a consumatorului, liberalizarea pieței, deși ea este bună, a adus exact opusul”, susține Adrian Mitroi.
