Comisia de monitorizare din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, prin coraportorii Edite Estrela (vicepreședinta APCE) și Krista Baumane, a prezentat raportul periodic privind respectarea de către România a obligațiilor impuse țărilor membre în domeniul democrației, statului de drept și al drepturilor omului. Raportul face recomandări în domeniile sensibile: justiție, corupție, presă.
Recomandările Consiliului privind presa au plecat de la dezvăluirile Europei Libere
Mass-media a intrat în vizorul Bruxelles-ului mai ales după dezvăluirile făcute de Europa Liberă privind sumele uriașe și netransparente de bani acordate de partidele politice presei.
Plecând de la aceste investigații, care au arătat modul în care presa ajunge să fie controlată și subordonată politicului, Consiliul Europei cere guvernului României să „asigure legislația care să oblige la dezvăluirea contractelor secrete dintre partidele politice și mass-media în baza cărora fondurile publice sunt transferate către presă”.
„În special utilizarea fondurilor publice de către partidele politice pentru a finanța mass-media și a influența conținutul acestora pe baza contractelor secrete este cea mai mare îngrijorare. Subminează potențial principiul unei mass-media libere și buna funcționare a instituțiilor democratice. Cazuri emblematice de amenințări, cazuri de hărțuire și violența împotriva jurnaliștilor critici, relevă probleme serioase privind libertatea de exprimare”, se mai spune în Raport în ce privește situația presei.
Mai multe din articolele Europei Libere pe tema finanțării presei de către partidele politice AICI, AICI și AICI.
„Pe calea reformelor”, dar semnele de întrebare rămân
Raportul constată „cu satisfacție” că ireversibilitatea progreselor făcute de România în ceea ce privește funcționarea instituțiilor democratice și respectarea drepturilor omului nu mai este pusă sub semnul întrebării, așa cum s-a întâmplat în perioada 2017-2019. „Adunarea constată cu satisfacție că acest reviriment a fost depășit cu succes și că România a revenit pe calea reformelor”.
Chiar dacă analiza constată că desființarea Secției de investigare a Infracțiunilor din cadrul sistemului judiciar (SIIJ) a „marcat un pas important și trebuie salutată”, nu lipsesc preocupările față de funcționarea acesteia, în sensul că se cer garanții pentru a asigura independența judiciară și pentru a preveni orice risc de politizare.
„Printre acestea se numără procedura de numire a procurorilor desemnați care trebuie să le asigure integritatea, competența și imparțialitatea”. În plus, Comisia cere alocarea de resurse suficiente pentru anchetarea cazurilor complexe de corupție.
Concluziile și îngrijorările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei
- Consiliul invită autoritățile române să urmeze recomadările Comisiei de la Veneția și GRECO, în special în ceea ce privește cele trei legi ale justiției aflate acum pe masa unei comisii speciale parlamentare. Accentul cade pe răspunderea magistraților, concursurile de admitere în justiție și normele privind numirea și revocarea procurorilor specializați și de rang înalt.
- Recomandă guvernului să asigure garanții specifice pentru independența editorială și să introducă prevederi legale care să oblige la dezvăluirea contractelor secrete dintre partidele politice și mass-media.
- Raportul laudă Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru continuarea trendului pozitiv în ceea ce privește numărul de rechizitorii și reducerea restanțelor de cazuri în ciuda resurselor umane insuficiente, ceea ce este consecința unor criterii foarte stricte pentru numirile procurorilor, în special cerințele disuasive de vechime.
- Adunarea constată cu îngrijorare că România se numără printre statele cu cel mai mare număr al hotărârilor neexecutate ale Curții Europene a Drepturilor Omului. Acest număr a crescut în 2021 la 409 față de 347 în 2020. Unele cazuri relevă existența unor disfuncții structurale și ar trebui să fie abordate cu prioritate.
- Adunarea constată cu îngrijorare că programele, strategiile și planurile de acțiune în ce privește minoritatea romă nu au avut impactul scontat. Romii continuă să fie dezavantajați pe piața muncii și au un nivel de trai sub media pe țară.
- Sustenabilitatea și eficacitatea reformelor vor trebui să fie confirmate prin punerea în aplicare corespunzătoare a legislației, subliniază textul adoptat.
Cerințele Raportului către autoritățile române
În domeniul judiciar:
- să continue reforma în curs de desfășurare, respectând termenele stabilite prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar pentru 2022-2025;
- să ia în considerare recomandările și să abordeze preocupările formulate de Comisia de la Veneția și GRECO în pregătirea proiectelor de legi privind justiția care urmează să fie prezentate Parlamentului în toamna anului 2022;
- să asigure caracterul incluziv al procesului legislativ; să desfășoare consultări semnificative cu toate părțile interesate și să încerce să țină seama de diferitele opinii;
- să introducă garanții adecvate în noul sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, în urma desființării Secției de investigare a infracțiunilor din cadrul sistemului judiciar, în vederea garantării independenței judiciare;
- să continue punerea în aplicare a măsurilor deja adoptate care vizează creșterea eficienței și a calității sistemului judiciar, inclusiv creșterea numărului de magistrați recrutați, redistribuirea volumului de muncă al instanțelor și creșterea digitalizării sistemului judiciar.
În domeniul luptei împotriva corupției:
- să continue punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție și să asigure un sprijin politic hotărât pentru eficiența acesteia;
- să modifice Codurile de drept penal și de procedură penală în conformitate cu deciziile Curții Constituționale și cu recomandările Comisiei de la Veneția în ceea ce privește termenele stabilite prin Strategia națională anticorupție;
- să abordeze în mod eficient problema lipsei de resurse umane în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
În domeniul mass-media:
- să asigure implementarea corespunzătoare a legislației existente privind accesul la informații;
- să asigure independența deplină a Consiliului Național al Audiovizualului prin stabilirea clară de criterii profesionale de selecție a membrilor săi și să asigure resurse bugetare adecvate;
- să asigure transparența deplină a proprietății mass-media;
- să asigure garanții specifice pentru independența editorială și să introducă legislația care să oblige la dezvăluirea contractelor secrete dintre partidele politice şi mass-media în baza cărora fondurile publice sunt transferate presei.
- să asigure investigarea și pedepsirea corespunzătoare a făptuitorilor în cazurile de hărțuire sau de intimidare a jurnaliştilor.
În domeniul minorităților și al grupurilor vulnerabile:
- să condamne fără rezerve, să investigheze și să urmărească în justiție orice remarcă discriminatorie și comportamentală și să elimine discursul instigator la ură din discursul public;
- să continue eforturile care vizează o mai bună integrare a cetățenilor români aparținând minorității romilor.
Recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO
În 2021, Comisia de la Veneția și-a exprimat dezacordul în ce privește forma legii de desființare a SIIJ, secția care anchetează infracțiunile magistraților, spunând că această competență trebuie să revină parchetelor specializate. Comisia și-a păstrat opinia și în vara lui 2022, când a recomandat Guvernului ca DNA și DIICOT să fie parchetele care să investigheze acest tip de infracțiuni.
Recomandările Comisiei vizau, printre altele, faptul că în desemnarea procurorilor SIIJ un cuvânt mai greu ar trebui să-l aibă Secția de procurori din CSM, pentru a asigura o „procedură de selecție competitivă și criterii clare la numirea (și revocarea) procurorilor anume desemnați, o perioadă mai lungă de numire în funcție precum și posibilitatea atacării deciziilor de eliberare din funcție la încheierea mandatului”.
Comisia de la Veneția spunea la vremea respectivă că „regretă graba cu care controversata lege de desființare a Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție a trecut de parlament, ceea ce înseamnă că a fost adoptată înainte ca un punct de vedere să poată fi elaborate de comisie”.
USR a sesizat Comisia de la Veneția pe legile justiției
USR a reușit, la solicitarea președintelui grupului ALDE din APCE, Iulian Bulai, sesizarea Comisiei de la Veneția pentru legile justiției propuse de ministrul Cătălin Predoiu.
„Cerem coaliției PSD-PNL-UDMR ca un vot final în Comisia specială Iordache 2 să nu se dea până la un aviz din partea Comisiei de la Veneția”, precizează USR într-un comunicat de presă.
„Comisia de la Veneția va emite o opinie pe cele trei legi ale justiției. Asta am cerut astăzi în Comisia de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Solicitarea a fost admisă cu majoritatea voturilor. PSD-PNL ar trebui să nu se grăbească: să aștepte punctul de vedere solicitat și să-l implementeze în raport cu prevederile MCV și GRECO”, a declarat Iulian Bulai.
„Este bine că vom avea un punct de vedere din partea Comisiei de la Veneția. În ciuda angajamentelor din programul de guvernare, domnul ministru Predoiu s-a opus din răsputeri obținerii unui asemenea aviz din partea Comisiei de la Veneția. Luând în considerare dezbaterile din Comisia specială și faptul că foarte multe asociații profesionale critică aceste proiecte, cu argumente substanțiale, este esențial să avem la îndemână avizul Comisiei de la Veneția și să dăm un vot în cunoștință de cauză. Solicităm coaliției PSD-PNL-UDMR să fie date rapoarte pe cele trei legi după ce vom vedea argumentele Comisiei de la Veneția”, a precizat Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției.
