Vladimir Putin a declarat în discuția bilaterală cu Recep Tayyip Erdogan că ar putea exporta mai mult gaz către statele terțe și cele din Uniunea Europeană prin intermediul Turciei.
Președintele rus a adăugat că livrarea de gaze către UE prin Turcia – pe care a numit-o rută de încredere – poate avea loc doar dacă liderii din Occident renunță la plafonarea prețului la combustibilul rusesc.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a precizat că Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan nu au discutat despre modalitățile de soluționare a conflictului din Ucraina în timpul întâlnirii bilaterale dintre cei doi din Kazahstan.
„Subiectul unei soluții ruso-ucrainene nu a fost discutat”, a declarat Dmitri Peskov.
Înainte de întâlnire, un oficial de la Kremlin sugerase că Erdogan s-ar fi oferit „oficial” să medieze în continuare negocierile de pace între Rusia și Ucraina.
Întâlnirea dintre cei doi a avut loc la mai puțin de o lună de la un summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai, organizat la Samarkand, în Uzbekistan, când cei doi președinți s-au văzut față în față.
Turcia menține relații apropiate atât cu Kievul cât și cu Moscova, însă în ultimele luni Ankara a donat mai multe drone de luptă soldaților ucraineni, care au obținut victorii semnificative împotriva armatei ruse cu ajutorul lor.
De asemenea, Turcia și Rusia au semnat în 2010 un acord de construire a centralei nucleare de la Akkuyu, singurul proiect de acest fel de pe teritoriul statului turc.
Șerban Cioculescu, expert în relații internaționale, afirmă despre Turcia că joacă la două capete când vine vorba de apartenența ei la NATO și de interesele economice pe care Ankara le are prin menținerea relațiilor cu Moscova.
„Turcia se află într-o situație economică proastă. Lira turcească se află în cădere, inflația e galopantă, populația e nemulțumită și vor avea loc alegeri prezidențiale la anul, pe care președintele Erdogan nu vrea să le piardă”, a explicat Șerban Cioculescu, într-un comentariu acordat Europei Libere.
Potrivit acestuia, prin discuțiile purtate cu Vladimir Putin, președintele Turciei vrea să mulțumească segmentele vulnerabile din punct de vedere economic ale societății turce.
Cât despre posibilitatea ca Turcia să atragă critici venite din rândul Occidentului pentru întâlnirile dese dintre Putin și Erdogan, Șerban Cioculescu a afirmat că dacă e să existe vreo presiune, aceasta va veni cel mai probabil din partea Statelor Unite.
„SUA are deja o atitudine critică la adresa Turciei, nu legată de Ucraina, ci de relația Ankarei cu Cipru și cu Grecia și agresivitatea Turciei față de vecinii din zona Mediteranei”, a explicat expertul.
Președintele turc preferă, însă, să mențină o poziție similară cu cea a Occidentului când vine vorba de condamnarea războiului din Ucraina și nerecunoașterea teritoriilor anexate ilegal de Kremlin pentru a nu cauza nemulțumiri în rândul electoratului tradițional turc, care se poziționează împotriva agresiunii ruse.
La începutul lunii septembrie, firma Baykar, care produce dronele turcești de luptă Bayraktar TB2, a anunțat că intenționează să deschidă o fabrică în Ucraina.
„Am discutat detaliile construirii unei fabrici Baykar în Ucraina și producerea de armament folosind componente ucrainene”, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-o postare online după întâlnirea sa cu șeful executiv al firmei, Haluk Bayraktar la Kiev.
În tot acest timp, statul turc a încercat să joace rolul de mediator în războiul din Ucraina, contribuind alături de ONU la obținerea unui acord de export al cerealelor ucrainene în luna iulie a acestui an.
Deși Putin și Erdogan nu au discutat situația din Ucraina, șansele ca autoritățile de la Kiev să se fi alăturat unui nou efort de negociere a păcii ar fi fost slabe.
Volodimir Zelenski a semnat la începutul lunii octombrie un decret prin care declară negocierile cu Vladimir Putin „imposibile”, după anexarea ilegală a regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson.
Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, a declarat imediat după anexarea teritoriilor ucrainene la Federația Rusă că mișcarea reprezintă „o escaladare periculoasă” fără „consecințe legale”.
