Înalta Curte și Curțile de Apel din toată țara au convocat marți și miercuri adunările generale pentru a discuta despre intenția guvernului de a modifica vârsta de pensionare și cuantumul pensiilor speciale. Săptămâna aceasta vor avea loc adunări generale și la judecătorii și tribunale.
Poziția judecătorilor, indiferent de nivel, este însă previzibilă: întreaga legislație referitoare la pensiile speciale trebuie să rămână așa cum este. Acest lucru a fost clar în Rezoluția adoptată în 28 octombrie la o întâlnire dintre șefii Curții Supreme și președinții Curților de Apel în care s-a cerut guvernului să nu facă modificări legislative care să afecteze pensiile speciale în curs.
„Atât vârsta de pensionare a magistraților, cât și cuantumul pensiei ocupaționale reprezintă, de fapt, o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și responsabilităților pe care le implică exercitarea acestor profesii, precum și a regimului de incompatibilități și interdicții care instituie limitări a unor categorii de drepturi fundamentale”, se spune în comunicatul de presă transmis vineri, 28 octombrie, de Înalta Curte.
De altfel, Adunarea Generală a Înaltei Curți acuză ca o creștere a vârstei de pensionare a magistraților aruncă în aer sistemul.
28 octombrie a fost exact ziua în care a parvenit informația că sute de dosare aflate în curs de urmărire penală sau în curs de judecată se vor închide ca urmare a deciziei Curții Constituționale care spune că a existat un „vid legislativ” de patru ani (2018- 2022) în ce privește termenele de prescripție. Despre acest adevărat cutremur în justiție înalții magistrați nu au spus nimic.
Pensionarea păzește pensia specială
Primul val de pensionări cuprinde 60 de judecători, în frunte cu Gabriela Baltag, membră CSM, și cu patru judecători de la instanța supremă. Pensionările vor fi analizate în sedința din 3 noiembrie a secției pentru judecători a CSM.
Va fi o ocazie potrivită pentru a discuta și despre „măsurile urgente ca urmare a destabilizării fără precedent a situației resurselor umane la nivelul instanțelor judecătorești și a limitării grave a independenței judecătorului și a dreptului de acces la justiție, determinare de promovarea în spațiul public a unor demersuri care afectează, în substanță, statutul judecătorului”.
Dar judecătorii nu sunt singurii care dau buzna spre pensie, ci și procurorii, deși într-o măsură mai mică. În ședința din 1 noiembrie, Secția pentru procurori a CSM, a aprobat deja 6 cereri de pensionare. În fruntea listei se află controversata procuroare Adina Florea, cea care a condus Secția Specială pentru Investigarea magistraților (SIIJ), actualmente inspectoare la Inspecția Judiciară.
Și ceilalți 5 procurori care se vor pensiona sunt tot de la Inspecția Judiciară, dar din informațiile Europei Libere va fi vorba de alte zeci de procurori care vor face cerere de pensionare în perioada următoare.
Experta anticorupție Laura Ștefan spune pentru Europa Liberă că este, totuși, firesc ca magistrații să se gândească la ei și să profite de aceste beneficii date chiar prin lege.
„Nu cred că este rezonabil să ne așteptăm ca magistrații să nu folosească acest beneficiu legal. Vina este cea a legiuitorului care a introdus aceste prevederi”, spune ea.
Intențiile guvernului: jumătăți de măsură pentru pensiile speciale ale magistraților
Din informațiile Europei Libere, soluția pe care probabil va merge guvernul este aceea a calculării pensiei speciale la 65% din media ultimelor 12 salarii brute, în loc de 80% din ultimul salariu brut cum este în prezent.
Vârsta de pensionare ar putea fi cea pentru toți cetățenii- 65 de ani pentru bărbați și 63 pentru femei. Dar rezolvarea acestei chestiuni se va face treptat, existând mai multe variante în discuție: fie va fi crescută vechimea în muncă, 25 de ani în cazul magistraților, fie se va aplica o creștere graduală a vârstei de pensionare, pe sistemul aplicat deja prin legea generală a pensiilor.
Experta anticorupție Laura Ștefan spune pentru Europa Liberă că sunt mulți magistrați care au deja decizia de pensionare în buzunar dar nu au pus-o în plată.
„Având aceste decizii la pot pune oricând în plată. Deciziile care au fost emise nu cred că mai pot fi afectate de schimbarea legii”, spune Laura Ștefan.
Problema cuantumului pensiilor în curs, în sensul ca nicio pensie să nu depășească salariul în plată, nu va putea fi însă rezolvată, pentru că un drept câștigat e bun câștigat. Acest principiu va putea fi aplicat doar pentru viitor, spun surse din magistratură pentru Europa Liberă. Aceasta însă în situația în care CCR va accepta aceste modificări, ținând cont de faptul că judecătorii Curții sunt direct interesați de menținerea statu-quo-ului.
Criteriile Băncii Mondiale
Așa cum a arătat Europa Liberă, până la 31 decembrie trebuie să intre în vigoare jalonul privind cadrul legislativ pentru reducerea pensiilor speciale, iar în 2023 trebuie finalizată reformarea întregului sistem de pensii.
Recomandările Băncii Mondiale, cele care i-au speriat pe magistrați:
- toate pensiile trebuie să țină cont de contributivitate;
- să aibă un stagiu minim de plată;
- nicio pensie să nu mai depășească venitul din timpul serviciului;
- protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi doar la pensiile magistraților și doar în limitele prevăzute explicit de motivările CCR.
Politicienii sunt tot mai nervoși
Dacă acest jalon din PNRR nu va fi îndeplinit în calendarul stabilit, România riscă să piardă banii, lucru care se pare a devenit mai limpede și pentru guvernanți. De aici și declarația nervoasă a ministrului liberal al Fondurilor Europene, Marcel Boloș, care a spus că există „pensii obraznice, nesimțite”, rezultat al unor „inginerii”.
„Pensia specială de care beneficiază cineva nu poate fi mai mare decât salariul de bază”, a spus ministrul Boloș.
Nu e clar dacă acest punct de vedere este în asentimentul coaliției majoritate sau a celorlalți miniștri. Pe placul lui Cătălin Predoiu în niciun caz, pentru că ministrul Justiției a vorbit exact ca CSM. „Pensia de serviciu este un element constitutiv al statutului de independență a magistratului”.
Mai mult, Predoiu atrage atenția asupra „pensionărilor în masă” care pot afecta „interesele legitime ale cetățenilor” și avertizează că nu va aviza un act normativ referitor la pensiile magistraților dacă nu se va ține cont de aceste „premise”.
Nici ministrul Muncii, Marius Budăi, nu este prea încântat, mai ales că a tot încercat, fără succes, să obțină de la Bruxelles, renunțarea la plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii revăzut în PNRR.
Pericolul: legislație pe genunchi, care nu va rezista la CCR
Deși discutată de mulți ani despre eliminarea pensiilor speciale, subiect al unor nesfârșite promisiuni electorale, problema fie a fost abordată în mod populist, fie a fost gândită intenționat cu vicii care au dus la respingerea la CCR.
Va fi iar o lege făcută pe genunchi în loc de o dezbatere așezată, spune Laura Ștefan pentru Europa Liberă, mai ales că România e cronometru.
„Decât o soluție rapidă ar fi de preferat o soluție gândită bine și care să aibă șanse de supraviețuire. Nu cred că România are nevoie de o soluție care să arate bine pe hârtie pentru ca apoi să ne putem victimiza că nu știu ce instanță a decis că nu se poate aplica în practică. Dar, ca de obicei, suntem contra cronometru”, afirmă Laura Ștefan.
Deficit de magistrați
Valul de pensionări nu va face decât să amplifice deficitul de judecători și procurori, care este o problemă sistemică nerezolvată de ani de zile. Nu a existat ministru al Justiției, șef de Parchet General, de DNA sau președinte de Înaltă Curte care să nu acuze lipsa de magistraților. Aceasta este, de altfel, și justificarea pentru lentoarea cu care sunt lucrate dosarele, care zac cu anii fie pe masa procurorilor, fie în instanțe, așa încât, iată, ating termenele de prescripție.
De exemplu, în anul 2021, era un deficit de 1523 de posturi de magistrați- procurori și judecători-, potrivit unei analize a Consiliului Superior al Magistraturii. Cele mai multe posturi neocupate sunt la judecători, peste 1000, asta și pentru că au fost blocate timp de doi ani concursurile la Institutul Național al Magistraturii (INM)
La DNA, deficitul de procuri la nivelul anului trecut era de 47.
Magistrații, cei mai „speciali” dintre pensionari
Un document al Curții Constituționale arată că din cei peste 208.000 de beneficiari de pensii de serviciu, cei mai bine plătiți sunt magistrații. Astfel, media pensiei pentru cei 4.094 de magistrați este de 19. 221 de lei.
Este mult chiar și comparativ cu pensiile medii ale altor categorii de pensionari speciali: parlamentari, diplomați, militari, servicii secrete, aviatori etc.
De exemplu, cea mai mare pensie brută din România este a unui magistrat: 78.634 de lei.
Cele mai mari 10 pensii la nivelul țării sunt tot ale unor magistrați- între 41.821 de lei și 78.634 de lei.
Ca urmare a majorărilor făcute anul acesta, pensia specială medie a crescut de 160 de ori, față de pensiile bazate pe contributivitate.
