Linkuri accesibilitate

Majorarea pensiilor în raport cu rata inflației, făcută printr-un artificiu. Economist: Pensionarii vor pierde bani în continuare


Decizia de majorare a pensiilor și salariului minim a fost anunțată luni seară de liderii PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.
Decizia de majorare a pensiilor și salariului minim a fost anunțată luni seară de liderii PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.

Coaliția de guvernare a decis creșterea punctului de pensie cu un procent care este sub cel al inflației, luând măsuri complementare care să anuleze și procentele lipsă. Analiștii nu văd însă cu ochi buni deciziile anunțate.

Coaliția a decis creșterea punctului de pensie cu 12,5% de la 1 ianuarie 2023, noua valoare a punctului de pensie fiind astfel de 1.784 de lei.

De asemenea, va fi acordată a treisprezecea indemnizație pentru persoanele cu handicap și actualizarea cu rata inflației a indemnizațiilor pentru veteranii și văduvele de război și a alocațiilor de la 1 ianuarie.

„În total, vom veni cu un pachet social de 26,65 miliarde de lei”, a scris Marcel Ciolacu în postarea de pe Facebook prin care care anunța inclusiv creșterea salariului minim la 3.000 lei, din care 200 de lei scutiți de taxe.

Pentru motivarea deciziei, tot într-o postare pe Facebook, premierul Nicolae Ciucă a spus că „perioada pe care o traversăm este una marcată de multiple crize la nivel mondial și trebuie să asigurăm o amortizare a efectelor generate de inflația crescută”.

„Când avem o inflație peste 15%, ar fi corect ca această creștere a pensiilor să țină cont de inflație, și creșterea trebuie să fie mai mare decât a fost până acum vehiculată. Nu știu dacă bugetul permite o creștere de 15%, dar cred că merită luate în considerare toate opțiunile și venit cu o creștere care compensează în bună măsură inflația”, spunea președintele Klaus Iohannis, la finalul lunii trecute.

În aceste condiții, premierul Nicolae Ciucă a prezentat aseară creșterea pensiilor printr-un artificiu.

„PNL s-a opus ferm unor creșteri mai mici de 15% și a obținut în negocieri creșteri totale care depășesc 15,8%”, a scris acesta.

Astfel, Guvernul promite ajutoare de 1.000 de lei pentru pensiile până la 1.500 de lei, 800 de lei pentru pensiile între 1.501 și 2.000 lei, și respectiv 600 de lei pentru pensiile între 2.001 și 3.000 de lei.

Sumele ar urma să fie acordate în două tranşe, la începutul şi la jumătatea anului 2023.

Analist economic: Nu știm care sunt resursele de finanțare

Deciziile luate de Guvern nu acoperă inflația actuală resimțită de pensionari, spune analistul economic Adrian Negrescu: „Ei în continuare vor pierde bani începând cu 1 ianuarie”.

„Majorarea punctului de pensie în momentul de față este de numai 198 de lei. 198 de lei pentru în plus la pensie reprezintă foarte puțin raportat la inflația percepută de pensionari, care este undeva la 30%, în condițiile în care ei consumă în principal produse alimentare de bază care s-au scumpit în medie cu 50% și produse din zona medicamentelor, cu scumpiri de peste 60 la sută, și a utilităților - ale căror prețuri au crescut cu 100 la sută față de anul trecut”, explică Adrian Negrescu.

În plus, el spune că nu există date despre sursele de finanțare pe care guvernul le va folosi pentru acoperirea ajutoarelor promise, în condițiile unui deficit bugetar din ce în ce mai mare și a lipsei surselor de finanțare pentru ajutoarele europene.

În privința salariului minim, Negrescu spune că statul trebuie să explice foarte clar care este intenția cu care pleacă la drum.

„În momentul de față e 1.500 de lei net. Dacă îl creștem cu tot cu taxe ar urma să ajungă pe la 1.800 de lei în mână. Dacă renunță statul la acele taxe s-ar putea ajunge la 1.900 și ceva de lei pe care angajatul îi ia în mână. Deci depinde de stat, dacă își dorește să ajute cu adevărat angajații sau doar să își crească încasările bugetare și să crească salariile funcționarilor plătiți în funcție de nivelul salariului minim”, explică analistul.

El spune că, deși necesare, majorările de venituri vor duce la un nou val inflaționist pe care l-ar putea tempera doar prin plafonarea prețului la energie. Și aceasta este făcută în defavoarea populației care ar urma să aibă un tarif de 1,3 lei/mWh față de 1 leu cât plătesc IMM-urile.

Opoziția: Pensiile puteau crește mai mult

Președintele USR, Cătălin Drulă, spune procentul cu care crește pensia „nu acoperă nici măcar inflația de 15%”, catalogând măsura ca „bambilici și umilire a părinților și bunicilor noștri”.

Acesta mai spune că „pensiile cresc cu doar 12,5%, deși până la limita din PNRR se puteau crește cu 27%”.

„Să nu uităm că pensiile speciale sunt în medie de 8 ori mai mari decât cele contributive (=normale). Nici PSD, nici PNL nu vor eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor. Ba de la 1 ianuarie se mai adaugă pensii noi speciale, pentru primari.

Patronate: Am cerut scutiri de taxe pentru toți angajații

Patronatele spun că sunt de acord cu creșterea salariului minim, creștere care reprezintă o majorare semnificativă, de aproximativ 18%.

Radu Burnete, președintele Asociației Patronale Concordia, spune că săptămâna trecută, în negocierile de la Guvern, patronatele au solicitat însă măsuri care să dea o gură de aer firmelor.

„Ce am vrut, în contrapartidă, nu e facilitatea propusă de ministrul Muncii și anume renunțare la taxe pentru 200 de lei, lucru care exista deja. Noi am cerut ca pentru toți salariații din România primii 450 de lei să fie scutiți de contribuții sociale”, explică Radu Burnete, pentru Europa Liberă.

Președintele celei mai mari asociații patronale, Radu Burnete, spune că angajatorii doresc facilități fiscale pentru primii 450 de lei din salariul fiecărui angajat.
Președintele celei mai mari asociații patronale, Radu Burnete, spune că angajatorii doresc facilități fiscale pentru primii 450 de lei din salariul fiecărui angajat.

Burnete spune că statul ar putea suplini scăderea încasărilor prin lărgirea bazei de impozitare.

„Asta înseamnă, în limbaj comun, că toți cei care au de plătit impozite să îl plătească, pentru că există diverse categorii în România care nu achită contribuții sociale, fie pentru că există căi legale de a le evita, fie pentru că salariile plătite sunt la gri sau la negru”, spune el.

„Și atunci ce trebuie să facă statul este să aducă la lumină toate aceste plăți care nu se varsă în buget și, în paralel, să scadă povara fiscală pe muncă pentru toată lumea”, explică Burnete.

În situația în care nu vor fi luate în calcul cerințele patronatelor, e greu de anticipat ce decizie vor lua sute de mii de firme.

„Apropo, avem și companii mari și medii în clipa de față care stau până la gât din cauza produselor din energie. Guvernul se uită doar la industriile foarte bogate, dar să nu uităm că, în general, în companiile astea nu se plătește salariul minim”, mai arată Burnete.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG