Oficialii UE au dorit să reamintească țărilor balcanice de oportunitățile pe care le pot avea prin legăturile cu UE, în încercarea de a le ține departe de partenerii din Rusia și China, care le promit investiții semnificative în timp ce tehnocrații de la Bruxelles îi ceartă pentru că nu implementează reforme suficient de repede și de bine.
„Această întâlnire este importantă fiindcă presupune angajamente concrete și semnalează pașii spre integrare”, a declarat marți Charles Michel, președintele Consiliului European.
Oficialii europeni, împreună cu reprezentanții din Balcanii de Vest, au discutat despre consecințele războiului din Ucraina, despre nevoia de apropiere politică și apărare de influențe externe și despre lupta împotriva crimei organizate.
Promisiunile de aderare
„Scopul principal al acestui summit a fost ca, în acest moment de importanță crucială, statele din Balcanii de Vest să prezinte un front unit și să li se arate dedicarea Uniunii Europene către Balcanii de Vest, zonă de mult considerată a fi în curtea Uniunii Europene”, a explicat pentru Europa Liberă Ilir Kalemaj, analist politic albanez și vice-rector pe domeniul cercetării al Universității New York din Tirana.
Cele șase țări din Balcanii de Vest, anume Albania, Kosovo, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru, aspiră fiecare la aderarea la Uniunea Europeană. Populația totală a celor șase state este de 17,5 milioane de locuitori, mai mică decât cea a României.
Dintre aceste țări, doar Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia sunt candidate la aderare. Bosnia și Herțegovina și Kosovo rămân, deocamdată, potențiali candidați.
„Până de curând, UE nu și-a dorit cu adevărat să integreze alte țări, a suferit de așa-zisa oboseală a extinderii”, precizează Kalemaj.
Între timp, statele din Balcani și-au deschis granițele către vecinii lor și au început să creeze o piață comună regională prin proiecte precum Procesul de la Berlin și zona Balcanilor Deschiși (Open Balkan), explică expertul.
Expertul consideră că procesul de aderare și chiar natura instituțională a Uniunii Europene s-ar putea schimba pe viitor, pentru a integra Balcanii de Vest. Printre aceste noi opțiuni de integrare se numără noile oportunități de dialog, precum platforma interguvernamentală a Comunității Politice Europene și propunerea unei „Europe cu două viteze” prin care unele state s-ar integra mai strâns la nivelul Pieței Unice dar altele ar putea opta împotriva unor măsuri politice.
„În acest scenariu, Balcanii de Vest s-ar putea alătura Uniunii Europene până în 2030 sau 2035, dar nu ar fi membri egali”, semnalează expertul.
Kosovo nu a primit încă statutul de candidat pentru că nu este recunoscut ca stat independent de cinci dintre cele 27 de state membre UE, printre care și România.
În urma unei campanii îndelungate, la sfârșitul lunii noiembrie oficialii de la Bruxelles au hotărât să liberalizeze vizele cetățenilor kosovari, care vor putea de la 1 ianuarie 2024 să călătorească liber în Zona Schengen. Kosovo era singura țară din regiune ai cărei cetățeni aveau nevoie de vize pentru a intra în UE, chiar dacă țara îndeplinea încă din 2018 condițiile necesare pentru liberalizarea vizelor.
„Liberalizarea vizelor a fost amânată din ianuarie 2023 pe ianuarie 2024. Ținând cont că doar 1,8 milioane de oameni locuiesc în Kosovo și vizele au fost liberalizate pentru cei din Ucraina, Georgia și Moldova, țări cu mult mai mulți locuitori, pare că în cazul Kosovo problema nu ține de imigrație. Este, de fapt, un program politic care ține de negocierile între Belgrad și Priștina și de faptul că cinci țări UE nu recunosc Kosovo, inclusiv România”, punctează Kalemaj.
Kosovo progresează mai rapid în îndeplinirea criteriilor de aderare UE decât alte țări, chiar mai repede decât Albania, punctează expertul, menționând ca exemplu lupta împotriva corupției și statul de drept.
Bosniei i s-a promis în octombrie, din partea Comisiei Europene, că i se va acorda statutul de candidat. Este posibil ca propunerea să apară pe agenda Consiliului European în ședințele din 13 sau 15 decembrie.
Luna trecută, Uniunea Europeană a promis Balcanilor Vestici un miliard de euro pentru a gestiona criza energetică și alte impacte ale războiului și alte 30 de miliarde pentru investiții în economia digitală și sustenabilitate.
Tot la summit-ul din Tirana, s-a hotărât scăderea tarifelor de roaming între UE și Balcanii de Vest, măsură care va intra în vigoare din octombrie 2023. Se dorește eliminarea completă a tarifelor de roaming în viitor.
Reforme versus probleme individuale în Balcani
Procesul de aderare vine cu o serie de reforme pe care aceste state-candidat trebuie să le îndeplinească, pentru a fi pregătiți să se alăture comunității europene. Este vorba de reforme ale statului de drept, ale justiției, înlăturarea corupției, gestionarea granițelor, precum și de un nivel anume de prosperitate economică care presupune investiții locale și străine.
„Statele au început deja să implementeze o parte din aceste reforme”, precizează analistul. „Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră, deja este implicată la granițe. Reforme ale sistemului judiciar au început de câțiva ani în Albania, în Muntenegru și în Macedonia de Nord. Trebuie să luăm aminte, totuși, de faptul că aceste țări se află la stadii diferite de integrare. Muntenegru se descurcă cel mai bine, urmat de Serbia, apoi Albania și Macedonia de Nord, care au deschis negocierile în iulie. La coadă în ceea ce privește integrarea cu UE și problemele din țară se află Bosnia și Herțegovina și Kosovo.”
Cele două țări se luptă cu probleme de legitimitate instituțională. Pe de o parte, Kosovo încă nu a fost recunoscut ca stat independent de toate statele membre UE. Bosnia și Herțegovina, potrivit expertului, încă se confruntă cu echilibrul etnic precar stabilit prin Acordul de la Dayton, mai ales în ceea ce privește ambițiile facțiunii sârbe. Etnicii sârbi provoacă conflicte interne și în Muntenegru.
Imigrația a fost unul dintre punctele-cheie ale summit-ului de la Tirana, mai ales cu privire la Serbia. Deși una dintre condițiile de aderare ar fi alinierea la politicile externe ale UE, guvernul de la Belgrad a acceptat cetățeni din Cuba, India și Tunisia fără vize și le-a permis să se deplaseze către țările Schengen.
Pe plan regional, unele dintre țările din Balcani și-au sabotat reciproc șansele de aderare, blocând procesul pe motive etnice și lingvistice, greu de depășit în plan diplomatic. Grecia și apoi Bulgaria au pus piedici în calea Macedoniei de Nord, explică Kalemaj. Conflictul Serbia-Kosovo blochează aderarea ambelor țări.
Albania, la pachet cu iugoslavii?
„Albania, spre deosebire de celelalte țări din Balcanii de Vest, nu a avut niciodată conflicte etnice sau probleme cu granița pentru că nu a făcut parte din Iugoslavia. Problemele Albaniei diferă ușor de restul regiunii, cea dintâi problemă fiind clasa politică, iar această tensiune între elitele politice a făcut ca reformele să fie mereu contestate intern.”
Kalemaj precizează că guvernul de la Tirana se folosește de succesul summit-ului și de laudele primite de la liderii europeni pentru a-și îmbunătăți șansele în alegerile locale care vor avea loc în mai 2023.
Expertul de la Universitatea New York din Tirana consideră că, dacă țara sa va reuși să evite conflictele interne și continuă reformele la pas constant, nu există alte mari obstacole în calea aderării. Kalemaj adaugă că Albania are cea mai mare rată de susținere a Uniunii Europene din Balcani: 96% din albanezi au atitudini pro-UE, chiar dacă rămân sceptici cu privire la șansele țării lor în procesul de aderare.
De asemenea, Ilir Kalemaj consideră că Albania a fost aleasă ca gazdă a acestui summit pentru că este cea mai puțin contestată destinație din zonă pentru un astfel de eveniment.
„Ar fi fost imposibil de realizat pentru oricare altă capitală. Belgradul nu a impus sancțiuni asupra Rusiei, în Muntenegru sunt conflicte profunde nu doar între cei de la putere și cei din opoziție ci și între facțiunile pro NATO și UE versus cele pro Serbia și Rusia. Skopje a fost scoasă din calcul din cauza obiecțiilor de la Sofia. Kosovo și Bosnia au fost și ele scoase din calcul din motive evidente”, explică analistul.
Presiunile Rusiei și Chinei
Războiul din Ucraina a reamintit Uniunii Europene importanța legăturilor strânse cu țările din Balcanii de Vest. În ultimii ani, atât Rusia cât și China și-au mărit influența asupra acestor țări, fapt recunoscut și de oficialii UE.
„Rusia încearcă să se impună [în Balcanii de Vest], China încearcă să se impună”, a precizat chiar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
În Serbia, supravegherea chineză și influența politică a Moscovei au îndepărtat guvernul de la Belgrad de direcția dorită de Bruxelles. Serbia nu a impus sancțiuni și colaborează în continuare cu guvernul de la Moscova. Cu toate acestea, poziția de „neutralitate” asumată de Serbia i-a făcut co-semnatari la condamnarea ONU a invaziei, ceea ce a înfuriat partenerii ruși.
Posturi rusești emit deja știri în Serbia, iar Belgradul este plin de ruși care au fugit de consecințele războiului asupra propriei țări.
Multe dintre țările din zonă au făcut împrumuturi enorme de la statul sau firmele chineze, mai ales pentru proiecte de infrastructură, bani pe care nu i-ar fi primit de la UE.
Conform unui studiu din 2021 al Centrului pentru Democrație din Bulgaria, investițiile economice ale guvernului de la Beijing în Balcanii de Vest coincid cu o scădere a standardelor legale și de guvernare. Potrivit acestui studiu, din 2009 China a investit peste 14 miliarde de dolari în granturi și împrumuturi și alte 50 de miliarde în proiecte de infrastructură, energie și telecomunicații.
Muntenegru a construit recent o autostradă în valoare de un miliard de dolari, bani obținuți dintr-un împrumut chinez. Autostrada rămâne neterminată, iar plățile către Banca de Import-Export a Chinei îngenunchează guvernul de la Podgorița.
