Implicată în promovarea proiectelor care pot ajuta la recuperarea decalajelor de dezvoltare ale regiunii istorice a Moldovei, în special de infrastructură, dar nu numai, asociația pregătește lansarea unui volum ce abordează una din teme intens vehiculate și totodată sensibile din societatea românească: regionalizarea.
„Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”, în curs de apariție la editura ieșeană Polirom, grupează texte ale mai multor istorici, cercetători, sociologi, sau juriști, între care istoricul Dorin Dobrincu, sociologul Barbu Mateescu, cercetătorii Alexandru Cohal sau Sergiu Constantin.
În interviul acordat Europei Libere, George Țurcănașu, co-fondator al asociației și unul din coordonatorii volumului vorbește atât pe de o parte despre cum ar putea fi reorganizată teritorial România, dar și despre motivele pentru care Moldova are cel mai redus PIB pe cap de locuitor din țară și cât de stringente sunt investițiile în infrastructură în zonă.
Principalele declarații:
- Constituția trebuie neapărat amendată pentru că e prag de netrecut într-o reformă administrativ-teritorială nouă a României.
- Unirea mai multor comune nu e o soluție, creează vid administrativ pe suprafețe mari
- Fondurile structurale nu discriminează pozitiv Moldova, cum se întâmplă în Polonia cu regiunile mai slab dezvoltate
- Multe din regiunile actuale de dezvoltare sunt nefuncționale
- Toată România a fost construită centrând-o pe București, care de fapt este situat descentrat cu fluxurile europene majore.
- Autostrada A7 nu e coloana vertebrală a Moldovei, reprezintă eventual umerii. A8, Iași - Târgu Mureș e mai importantă, ne duce spre Vest
1. Europa Liberă: Cât de actuală este tema regionalizării în România?
George Țurcănașu: România are problema centralizării, aș zice că este vorba chiar de o centralizare excesivă a statului. Următorul nivel administrativ după liderul național, care este și politic, este județul, o entitate teritorială prea mică pentru a rezolva marile probleme.
Investițiile se fac conform unui nivel scalat (prestabilit) care nu reușește să răspundă nevoilor din teritoriu. De exemplu, județul Botoșani are intenția de a asfalta anumite drumuri care leagă capătul de județ de reședința de județ; dar în același timp ignoră relațiile inter-județene care s-ar putea să fie mai importante decât legarea comunei Manoleasa de municipiul Botoșani.
2. Europa Liberă: Această discuție este legată de regionalizare, care nu e inclusă în cadrul Constituției actuale, sau de reforma administrativă?
George Țurcănașu: În Constituție e stipulat într-adevăr faptul că România este organizată pe județe și niciun alt nivel superior, intermediar nu este prevăzut. Eu sunt adeptul unui palier administrativ intermediar între comună și județ, de exemplu vechile plăși, care ar simplifica mult și ar eficientiza administrația la nivel local.
Noi avem aproximativ 3200 de UAT-uri locale, acestea trebuie să funcționeze cel puțin din perspectivă statistică și pe mai departe, pentru că e mai bine să cunoaștem teritoriul la un nivel cât mai fin, decât la un nivel grosier.
Însă, din 3200 de UAT-uri, dacă facem 400-500 de UAT-uri, tot la nivel local, așa numitul LAU (local area unit, vechile plăși, n.r.) 1, pe care nu îl mai avem.
3. Europa Liberă: Vorbiți așadar de o recuperare a unui model din trecut, cel al plășilor?
George Țurcănașu: Absolut, pentru că trecutul s-ar putea să ne rezolve o problemă de care trebuie să ținem neapărat seama și anume logica de funcționare a teritoriului.
Există câteva modele de funcționare ale teritoriului, probabil cel mai simplu, nu neapărat general valabil, este cel al lui Walter Christaller (geograf german), care poartă numele de „teoria locului central” - o localitate importantă la nivel local reușește să atragă fluxurile dinspre localități și să preia o parte din serviciile proximității sale.
Unele centre locale de acest gen pot să fie și rurale.
Aceste entități LAU 1 să zicem ar putea fi centrate pe orășele precum Huedin, Cluj, Lechința în județul Bistrita-Nasaud, Răducăneni, Hârlău, Bucecea în județul Botoșani.
Lucrul acesta ar duce fără doar și poate la o diminuare consistentă a oamenilor care sunt plătiți în bună măsură degeaba, de ce să nu o recunoaștem? Nu am mai avea 70 - 80 și ceva de consilieri - în condițiile în care în prezent avem un numărul minim de consilieri, 9, indiferent de dimensiunea comunei, dacă aceasta are sub 1.500 de locuitori.
4. Europa Liberă: Vorbiți de reducerea aparatului administrativ, dar care ține mai degrabă de reforma administrativ-teritoriale, decât de regionalizare. Poate fi făcută vreuna din ele fără modificarea Constituției?
George Țurcănașu: Vorbim de amândouă, pentru că având stipulat în Constituție că România este organizată pe județe, orașe și municipii va trebui să lămurim aceste lucruri.
Personal, sunt adeptul la cât mai puține regiuni, o regiune mai mare s-ar putea să fie o regiune mai competitivă la nivel european.
La nivelul acesta intermediar ar putea glisa practic toată guvernanța locală către o entitate de tip LAU 1. Comuna nu ar trebui să dispară, dar nu mai e nevoie de primar, de armata de consilieri locali, ci eventual să fie acolo o filială a plășii și comuna să fie un lucru foarte util în primul rând reprezentativității la nivel de plasă a populației comunale, în funcție de numărul de locuitori.
În Bulgaria, ca și în România urbanul și ruralul sunt stabilite prin lege, nu ca în Franța, sau în alte țări, pornind de la o anumită limită și avem Florești, Cluj cu 60.000 de locuitori sau Miroslava, în județul Iași, cu 30.000 sunt considerate comunități rurale și avem 1.700 de locuitori în Băile Tușnad.
5. Europa Liberă: Riscă aceste discuții să rămână mai multe teoretice și să nu ducă la rezultate concrete, mai ales că ar implica și modificarea Constituției?
George Țurcănașu: Constituția trebuie neapărat amendată pentru că e prag de netrecut într-o reformă administrativ-teritorială nouă a României. Am văzut mai multe comentarii, în presă, că ar fi bine să se unifice mai multe comune, să avem minim 5.000 de locuitori pentru o comună.
Pentru a obține comune cu 5.000 de locuitori în județe cu densitate a locuitorilor foarte mică, în Tulcea, mai ales în zona Deltei, în județele Hunedoara sau Caraș-Severin, cu cele mai mici densități, mai ales în zonele montane, asta ar însemna unirea chiar a 4-5 comune, pentru a obține o astfel de entitate.
Ce ar însemna ca un individ care e într-o comună desființată să se ducă să obțină o banală semnătură la centrul de comună, care nu mai e la 5, 10 km, ci e posibil să fie la 30 de km? O întreagă aventură.
În schimb, putând crea aceste elemente superioare din perspectivă a scalei teritoriale, plășile, ocoale sau cum vom vrea să le numim, vom lăsa aproape de cetățeanul comunei care s-a alipit de o altă unitate administrativ-teritorială, o filială a plășii.
Acolo omul se duce și duce actele - ținând cont că multe din comunele acestea sunt alcătuite din oameni peste 60 de ani, care nu cred că se descurcă foarte bine cu internetul - și reprezentantul sau reprezentanții acelei comune alipite unei plăși să îi rezolve problema.
O plasă ar putea avea 20.000 de locuitori dar pot să aibă 30.000, 40.000, 100.000, mai ales în cazul comunităților din proximitatea marilor orașe, pentru că acolo sunt localități deja de talie mare și ar putea asigura totalitatea serviciilor, liceu, spital, un serviciu de arhitectură, servicii de urbanism notariat, lucruri foarte importante existenței unei entități locale.
6. Europa Liberă: În ce orizont de timp vedeți realizabile aceste lucruri?
George Țurcănașu: Deocamdată nici nu se pune problema având în vedere că marea majoritate a partidelor se sprijină în zona aceasta administrativă comunală.
Sunt totuși optimist, poate nu acum, dar peste zece ani, sau după un anumit interval de timp s-ar putea ca autoritățile, la noi cele centrale contează mai mult, să își dea seama că ar fi bine ca lucrul acesta să fie implementat.
Avem totuși exemple de bune practici, cum sunt powiatele din Polonia, din perspectiva asta cred că excelează. Au reușit să își creeze niște powiate (prin reforma administrativă din 1999), nivel NUTS 3, e adevărat că aproape toate echivalente, statistic teritorial, județelor; ei au transferat de la vechile voievodate o bună parte a administrației la nivelul acestor powiate, care ar reprezenta plășile lor.
La noi plășile ar trebui să fie mai mici decât cele poloneze, în medie de 40.000 - 50.000 de locuitori, am putea coborî în funcție de ce dorim.
7. Europa Liberă: Așadar am vorbi de plăși, județe și regiuni?
George Țurcănașu: Nivelul activ va fi doar plasa, județul și regiunea. Probabil este cea mai bună organizare teritorială este cea spaniolă.
În cea mai mare entitate regională a lor, Andaluzia, avem vreo 7 sau entități teritoriale, în medie peste 1 milion de locuitori, încât și Granada, Cordoba, Cadiz, sau alte centre urbane importante, de pe lângă Sevilla își au propriul teritoriu guvernat, într-un plan intermediar, nici regional, nici local, județul.
Nici noi nu ar trebui să renunțăm complet la acest nivel, va pierde din competențele administrative, dar este important ca orașul primat, cel mai important oraș al regiunii, să fie secondat în acest sistem administrativ de alte orașe importante.
Deci vorbim de două nivele, unul care să fie înființat (regiunea) și altul să subziste măcar (județul). Cu ocazia asta am deschide apetitul unor județe de talie medie pentru o nouă organizare administrativ-teritorială.
8. Europa Liberă: În funcție de ce criterii ar trebui să fie organizate regiunile și în ce măsură regiunile de dezvoltare constituite în contextul aderării la UE?
George Țurcănașu: Cele mai bune geometrii teritoriale se obțin, din câte am constatat, pe baza unor simulări, statistice, pe entitățile istorice. Trebuie să ținem cont și de dimensiunea orașelor.
Constanța ar putea să fie o reședință foarte eficientă pentru Dobrogea; chiar dacă istoric nu a fost capitala Dobrogei, cum se crede, dar a devenit cel mai important oraș datorită situării pe litoral și construirii căii ferate care o lega de Cernavodă și a ajuns cel mai bun punct de export al României.
În privința regiunilor de dezvoltare, am respectat întru totul recomandările UE, am creat regiuni egale și din perspectiva demografică, dimensiunii suprafeței, numai că nu le-am creat funcționale.
Toată lumea se uită strâmb la regiunea Sud-Est care este cea mai hibridă dintre toate; nu am înțeles că de fapt regiunile nu pot fi egale, mai ales într-un decupaj politic, național, cât se poate de recent al României.
Dacă ne referim la Nord-Est, este parte a Moldovei, din perspectivă identitară ar trebui să fie ok, dar din păcate nu e. Îi lipsește acestei Moldovei debușeul dunărean, Galați, pentru a fi o regiune funcțională.
Galați, parte a Moldovei istorice, se regăsește alături de Brăila, Buzău și toată Dobrogea în această regiune contestată, de care am vorbit Sud-Est.
Transilvania a fost scindată în mai multe regiuni, iar regiunea Centru e de asemenea hibridă. Avem o parte saxonă, alcătuită în linii generale din județele Brașov și Sibiu, ai partea ținuturilor secuiești și partea țării moților, predominant aflată în acest areal.
Transilvania ar putea funcționa ca trei regiuni: una saxonă în partea de sud, de la Brașov chiar până la Hunedoara, care nu este neapărat mai legată de Timișoara, una în zona ținuturilor secuiești, și una asemănătoare cu cea de nord-vest, din prezent.
9. Europa Liberă: Ce explică faptul că zona Moldovei este rămasă mai în urmă, ca dezvoltare?
George Țurcănașu: Moldova a fost prima provincie asimilată statului român, dar în 1862 Iașiul și-a pierdut statutul de capitală și toată forța politică și teritorială s-a concentrat la București, care a dorit să își creeze o centralitate și a neglijat relațiile dintre Iași și teritoriul său, lucru care a mai funcționat până pe la 1900.
De abia târziu au început să reacționeze moldovenii. Toată România a fost construită centrând-o pe București, care de fapt este situat descentrat cu fluxurile europene majore. De pildă, relația tradițională între Istanbul și Budapesta și Viena nu trece prin România.
Moldova avea un centru care nu se mai găsea pe liniile de forță ale Bucureștiului. În discursul vizavi de autostradă, o să auziți că A7 (Ploiești - Pașcani) este coloana vertebrală a Moldovei. O coloană vertebrală trebuie să aibă și un cap, or nu are niciun cap acea coloană vertebrală, decât Bucureștiul.
Din perspectiva mea ca ieșean reprezintă cel mult umerii. Toată logica teritorială a statului moldovenesc era foarte simplă, logica era una longitudinală, avea câteva entități teritoriale de tip județean centrate cumva pe Iași, dar urmau niște văi importante.
De asta am optat să susținem A7 și A8, pentru că din perspetiva asta Moldova este cumva foarte simplă, ai nevoie de autostradă Nord-Sud să ne lege cumva de capitală și Est-Vest să ne lege de restul Europei. Fluxurile sunt dominante către Sud, dar contează să creăm oportunități și spre Vest, lucrurile vor sta ceva mai bine, chiar și acum investiile de acolo vin preoponderent.
10. Europa Liberă: Începând cu noul exercițiu financiar european, 2021-2027, regiunile de dezvoltare sunt si autorități de management ale Programelor Operaționale Regionale, adică beneficiază de fonduri structurale alocate separat. Este acesta un model constructiv de descentralizare, întrucât ar răspunde mai bine nevoilor locale / regionale, inclusiv ale Moldovei?
George Țurcănașu: Pare un pas important către descentralizare, dar din perspectiva mea nu e. Atât timp cât cele mai mari unităţi-administrative rămân judeţele, autorităţile vor implementa proiecte importante pentru judeţ şi nu vor urmări strategii regionale de dezvoltare.
Ca urmare, această translare (aparentă) a unor competenţe către ADR-uri nu va crea coeziune teritorială, ci va impune, mai degrabă, o competiţie inter-judeţeană neproductivă.
Moldova nu e discriminată pozitiv așa cum ar fi normal în orice stat al UE, cum se întâmplă în Polonia, de exemplu. Polonia face eforturi deosebite pentru a ajuta acele patru sau cinci regiuni mai puțin dezvoltate, localizate în partea de est a țării, pe când România deloc.
Fondurile structurale nu discriminează pozitiv Moldova, care se află la coada clasamentului dacă facem o raportare a fondurilor pe cap de locuitor.
Or, fondurile structurale încearcă să reducă discrepanțele de dezvoltare între regiuni și în cazul României nu se aplică.
George Țurcănașu este doctor în Geografie, lector la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” şi fost cercetător la Ecole Normale Superieure Lyon, Franța. Este specializat în Geografia teritoriilor, cartografie şi modele cantitative utilizate în geografie. Este membru fondator al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei.
