Joi, în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI – al miniștrilor Justiției și ai Internelor din statele membre ale UE) Austria a votat împotriva aderării Românei la Schengen.
Votul Olandei a fost, teoretic, doar împotriva Bulgariei, dar vizează practic și România pentru că cele două țări au purtat negocierile „la pachet” – documentele oficiale sunt comune.
Atitudinea regretabilă și nejustificată a Austriei riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene.
Croația, membru UE din 2013, față de 2007 pentru România și Bulgaria, a fost primită, joi, în Spațiul Schengen de liberă circulație.
Pentru expertul în relații internaționale Ștefan Popescu momentul a fost un eșec al diplomației României, chiar dacă poziția Austriei a fost „necinstită”. Austria a invocat migrația ilegală, cu date care nu vizează, de fapt, România ca poartă de acces al migrației ilegale.
Austria a „mințit”, nu au ezitat să spună în ultimele zile experți și politicieni români.
România și migrația ilegală. Date și declarații
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer: „100.000 de oameni care au trecut granița ilegal, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria”.
Ministrul de Interne, Lucian Bode: „Din cei aproape 130.000 de migranți ajunși în UE pe ruta Balcanilor de Vest, sub 3% (3.574) au intrat în spațiul Schengen prin România”.
Datele oficiale: Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – Frontex precizează că din ianuarie până în noiembrie 2022 prin Marea Neagră au intrat 196 de migranți din Afganistan (69), Somalia (48), Irak (44), Siria (20), Eritreea (6).
Poziția Austriei e, așadar, neobișnuită atât din punct de vedere al termenului scurt în care a fost anunțată, cât și în privința temei – migrația ilegală, care ar arăta o problemă a securității spațiului Schengen și, deci, a aderării României și Bulgariei.
Aceasta chiar dacă cele două nu fac parte din Schengen, deci nu ar avea de ce să fie responsabile de slăbiciunile granițelor Schengen.
Autoritățile de la București au părut la fel de șocate ca publicul de poziția Austriei, iar acest lucru le poate fi imputat, spune Ștefan Popescu.
Diplomația României, instituțiile vizate – ministere, președinție, ambasada de la Viena - nu au funcționat, iar autoritățile de la București, plătite de contribuabilii români, trebuie să explice care sunt adevăratele motive ale refuzului Austriei.
În ultimele trei săptămâni, Bucureștiul a încercat să demonteze argumentul migrației ilegale. Nu a prezentat alte posibile motive pe care le-ar avea Viena, în afara celui (fals) invocat public.
„Asemenea poziții nu apar peste noapte. Faptul că statul român un a fost capabil să afle această poziție înainte sau, dacă a știut-o, nu a reacționat, aceasta este problema cea mai gravă. Între țări aliate există o tradiție. În momentul în care există o problemă se face apel la canale oficiale, nu așa cum a făcut Austria, venind în spațiul public cu declarații brutale. Surprinde această lipsă de curtoazie”, adaugă și Ștefan Popescu.
Și fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu spune că „fiind vorba de o tematizare politică, așa cum a anunțat-o Austria, ar fi trebuit știută din timp. Nu cred că probleme au apărut cu trei săptămâni înainte și ne puteam preveni partenerii, tocmai pentru a găsi o soluție. Situația e paradoxală, iar opoziția Austriei neverosimilă”, adaugă el.
Potrivit unui diplomat prezent la discuțiile din Consiliul JAI, care a stat de vorbă cu RFE/RL, punctul de vedere al Austriei a fost clar de la începutul întâlnirii: se opune unei decizii de aderare a României și Bulgariei.
Olanda a indicat că ar putea vota pentru aderarea României, dar pentru a putea avea o atitudine similară față de Bulgaria are nevoie de mai multe progrese în privința statului de drept și a luptei anti-corupție.
În ciuda acestor mesaje, președinția cehă a UE a încercat cu disperare să găsească o soluție, propunând un compromis [o formă de decuplare a României de Bulgaria n.r.] care a fost respins de Bulgaria.
Cehia a forțat un vot, lucru neobișnuit când opoziția e clară, iar rezultatul a fost cel anunțat. O întâlnire lungă, care putea fi încheiată după o oră, pentru că rezultatul nu s-a schimbat”, a precizat diplomatul european.
După vot, preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a calificat drept ilogică menținerea României și Bulgariei în afara Schengen, potrivit Agerpres.
Rolul Ucrainei, rolul Rusiei?
Autoritățile române au a crezut că le vor ajuta contextul internațional, războiul din Ucraina, și nu a făcut nimic pentru a-și asigura un vot pozitiv, spune Ștefan Popescu pentru Europa Liberă.
De altfel, pagina oficială Schengen a Ministerului de Interne – www.schengen.mai.gov.ro – nu a mai avut o actualizare a Buletinelor Informative din 28.01.2021, deși în mandatul de ministru al lui Lucian Bode au avut loc momente importante precum vizita premierului Olandei în care a fost reafirmată condiția luptei anticorupție și a statului de drept sau votul recent de susținere din Parlamentul European.
În îndelungata sa istorie, României i s-au făcut multe nedreptăţi. De cele mai multe ori, la realizarea acestora a pus umărul Rusia.
Chestiunea Rusiei este însă una dintre problemele deciziei și votului Austriei, spune Cristian Diaconescu.
„Cine are interesul ca Europa să fie fisurată din punct de vedere al capacității de a lua decizii relevante în afară de Federația Rusă? Nu fac un proces de intenție pornind de la premise, ci privesc la consecințele imediate”, spune acesta.
Cu atât mai mult cu cât Austria nu a avut argumente reale, adaugă el. „Cred că este o chestiune de substrat geostrategic, probabil și pe o componentă economică, dar mai degrabă se încearcă din partea Austriei, ceea ce s-a mai întâmplat și în alte momente, obținere unui câștig politic intern folosind argumente internaționale”.
Ambasadoarea Austriei a fost convocată la MAE
Așa cum era de așteptat, reacțiile în România au variat de la critică la dezamăgire, de la revoltă la amenințare. Paginile de Facebook ale cancelarului Austriei și ale ambasadei de la București erau inundate de mesajele românilor revoltați încă dinaintea votului de joi.
Ministerul de Externe a descris gestul Austriei ca „inadmisibil”.
„Austria s-a singularizat și autoizolat în cadrul Uniunii Europene. /.../ MAE regretă consecințele nedorite pe care votul negativ exprimat astăzi de Austria le are asupra unității și coeziunii europene. Cu deosebire în actualul context geostrategic complicat, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de încercările persistente ale Rusiei de a fractura unitatea europeană, conduita Austriei reprezintă un semnal politic nedorit privind capacitatea UE de a acționa în direcția consolidării construcției europene”, mai transmite Ministerul român de Externe.
„Poziția Austriei este cu atât mai inadmisibilă cu cât a fost exprimată pentru prima dată pe 18 noiembrie 2022, în condițiile în care cu numai două zile înainte, pe 16 noiembrie 2022, Austria exprima sprijin deplin pentru aderarea României în mod formal și oficial la reuniunea de la București a Forumului Salzburg”, adaugă MAE.
Acesta precizează că ambasadoarea Republicii Austria la București a fost convocată joi seară la sediul MAE pentru a i se comunica poziția României și protestul MAE față de atitudinea „nejustificată și inamicală a Austriei, care va produce consecințe inevitabile asupra relațiilor bilaterale”.
ACTUALIZARE 9 decembrie, 11:25 – Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, l-a rechemat în țară pe ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu pentru consultări. „Potrivit cutumelor diplomatice, decizia părții române este un gest politic care subliniază poziția României de dezacord ferm cu conduita Austriei și indică decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor cu acest stat”, precizează MAE.
Istoria României spre aderarea Schengen nu a fost una ușoară sau scurtă, dar condițiile tehnice au fost îndeplinite de multă vreme, lucru confirmat de numeroase misiuni de evaluare, de sprijinul ferm acordat de mai mulți ani de Comisia Europeană și Parlamentul European, amintesc politicienii români.
După îndeplinirea condițiilor tehnice (în 2011), România a trebuit să convingă Olanda, de exemplu, care cerea garanții legate de Justiției – respectarea statului de drept și luptă anti-corupție.
Și această opoziție „istorică” (Olanda explica din 2011 că nu o interesează că sistemele sunt puse la punct, dacă corupția din România poate face ca acestea să fie ocolite) fusese depășită în ultima lună, iar refuzul Austriei de a vota pentru aderarea României la Schengen, un vot obligatoriu în contextul unanimității necesare, a venit ca o adevărată surpriză.
Imaginați-vă că aveți o ușă cu opt dintre cele mai bune încuietori din lume. Dar înaintea acelei uși stă cineva care îi lasă pe toți să intre - atunci ai o problemă.2011 – ministrul olandez al Imigrației, Gerd Leers
„Lovitura” Austriei e dată și Uniunii Europene, nu doar României, remarcă Cristian Diaconescu.
După votul de joi, Comisarul european pentru Afaceri Interne Ylva Johansson, a exprimat dezamăgirea executivului european și a spus că aderarea celor două țări rămâne un obiectiv al mandatului său (actuala Comisie Europeană este în funcție până în 2024).
Johansson anunța pe 16 noiembrie că România, Bulgaria și Croația sunt pregătite să intre în Schengen. „E momentul să spunem 'Bine ați venit!'”, transmitea ea după reuniunea comisarilor europeni în care a fost discutată extinderea spațiului Schengen de liberă circulație.
Joi, Ylva Johansson a felicitat doar Croația, la fel cum a făcut și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Aceasta a spus că e „foarte dezamăgită” de decizia în privința României și Bulgariei, a invocat unitatea reală de care ar trebui să dea dovadă UE și a cerut Consiliului să se asigure că va fi găsit „un compromis”.
La București, liderii PSD au criticat modul în care a negociat PNL. „Primii cinci oameni care au o răspundere directă pentru Schengen sunt de la PNL: Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă, Lucian Bode, Bogdan Aurescu și Cătălin Predoiu”, a spus un membru al conducerii PSD pentru Europa Liberă.
„O decizie mizerabilă”, a adăugat președintele UDMR, Kelemen Hunor pe Facebook, „un moment rușinos”, spune președintele USR, Cătălin Drulă.
USR cere demisia ministrului de Interne, Forța Dreptei afirmă prin vocea președintelui său, Ludovic Orban, că „cineva trebuie să plătească pentru acest eșec. Simpla aruncare a oprobiului public asupra statelor care au votat împotriva aderării României nu ne folosește la nimic”, iar AUR face apel la boicotarea companiilor austriece.
Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte PNL tocmai pentru comunicare și relații internaționale, cere ca toate companiile de stat să își închide conturile la băncile cu acționariat austriac...
Președintele Erste Group Bank, Willi Cernko, a transmis pe LinkedIn regretul față de votul de joi al Austriei, a invocat valorile europene și a amintit că Austria este unul dintre cei mai importanți investitori străini din România.
Președinția României și Guvernul transmit că aderarea la Schengen rămâne obiectivul strategic al României.
Concluziile oficiale ale Consiliul JAI, transmise joi seara, nu menționează România și Bulgaria decât în declarația generală a președinției cehe, care salută aderarea Croației și spune că va continua să lucreze intens pentru ca Bulgaria și România să devină și ele „membre ale familiei Schengen în viitorul apropiat”.
Altfel, JAI a analizat eficiența măsurilor de securitate din interiorul spațiului de liberă circulație, a continuat discuțiile cu privire la migrație și azil. Membrii au schimbat opinii despre „dimensiunea externă a migrației și situația de-a lungul principalelor rute de migrație”, politicile de refuz, majorarea prețului vizelor pentru cetățenii din Gambia.
Au fost discutate și situația refugiaților ucraineni, provocările pe care le reprezintă războiul dus de Rusia în Ucraina, mecanismului european de protecție civilă și siguranța infrastructurii critice europene.
Alte teme: combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor comise online și contraterorismul.
„Pentru România problema Schengen este importantă, pentru Germania și Franța aceasta nu e o problemă capitală de politică externă”, a spus, joi, pentru Europa Liberă, expertul în relații internaționale Ștefan Popescu.
Principalele momente spre aderarea României la Schengen
- Februarie 2000 - Începe procesul de negociere a aderării României la Uniunea Europeană;
- Noiembrie 2001 - Guvernul României transmite Conferinței pentru Aderare România - Uniunea Europeană, Documentul de Poziție pe Capitolul 24 - Justiție și Afaceri Interne, care are ca anexa Planul de Acțiune Schengen.
- Aprilie 2002 - Are loc deschiderea negocierilor pentru Capitolul 24 - Justiție și Afaceri Interne.
- Decembrie 2004 - Încheierea negocierilor de aderare (închiderea Capitolului 24 - JAI). Este confirmat calendarul de aderare.
- 1 ianuarie 2007 – La momentul aderării, România îndeplinește „criteriile minimale” pentru aderarea la Schengen.
- Octombrie 2007 – România are în vedere aderarea la Spaţiul Schengen în 2011.
- Septembrie 2008 - Vizită de pre-evaluare în domeniul Sistemul Informatic Schengen/SIRENE. România confirmă obiectivul îndeplinirii până în 2011 a standardelor Schengen, domenii precum vizele, cooperarea polițienească, protecția datelor personale.
- Octombrie 2009 – Este adoptat raportul de evaluare în domeniul vizelor.
- Decembrie 2009 – Este adoptat raportul misiunii de evaluare în domeniul frontierelor maritime.
- Mai 2010 – Este adoptat raportul de evaluare în domeniul frontierelor aeriene.
- Iulie 2010 - Este aprobat raportul în domeniul frontierelor terestre.
- Ianuarie 2011 - Adoptarea raportului de evaluare Schengen a României în domeniul SIS/SIRENE (platforma de schimb de informații și alerte Schengen). România încheie cu succes procesul de evaluare Schengen.
- Iunie 2011 – Parlamentul European votează în favoarea aderării României la Schengen cu 487 voturi „pentru”, 77 – „împotrivă” şi 22 de abţineri.
- Octombrie 2011 – România, prin ministrul de Interne, Constantin Traian Igas, începe întâlnirile bilaterale pentru obținerea sprijinului statelor membre. Apar primele mențiuni (de cătra Franța, Finlanda, Olanda) ale condiției ca România să obțină și un Raport MCV pozitiv, ca urmarea a evoluției în lupta anticorupție și reforma Justiției, chiar dacă MCV nu făcea parte din criteriile Schengen.
- Octombrie / Decembrie 2012 – Comisarul european pentru Afaceri Interne reafirmă că „nu există condiţii noi România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile” şi trebuie să adere cât mai repede la spațiul Schengen.
- Octombrie 2015: Franța și Germania amână discuțiile despre aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.Europa este copleșită de valul de migrație prin Mediterană și prin Balcani, după ce 1,3 milioane de oameni au bătut la porțile Europei cerând azil. Mai mult, un val de terorism în UE sperie mai multe țări, care instituie controale mai exigente la vămi. Astfel, UE intră într-o criză legată de securitate și migrație.
- Septembrie 2017: Germania, Austria și Olanda se declară sceptice cu privire la aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
- August 2018: România și Bulgaria devin parte din Sistemul de Informații Schengen. Sistemul permite României să transmită propriile semnalări despre cetățeni terți pe ale căror nume au fost emise alerte care le refuză intrarea sau șederea în UE.
- Septembrie 2018: Premierul olandez Mark Rutte spune că îl îngrijorează statul de drept în România și că de aceea se împotrivește aderării țării la Schengen. El repetă același mesaj și în 2019.
- Iulie 2021: Parlamentul European votează, în raportul său anual privind funcționarea Spațiului Schengen, rezoluția prin care cere aderarea României și Bulgariei.
- Octombrie 2022: Parlamentul olandez votează împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Olandezii invocă corupția dar, după discuții extinse, acceptă că România îndeplinește condițiile necesare. Se opun în continuare însă Bulgariei.
- Decembrie 2022: Austria se opune vehement aderării României la Spațiul Schengen, iar diplomația românească încearcă să remedieze situația, fără succes, înaintea Consiliului JAI din 8 decembrie. Pe 8 decembrie, Austria votează, în Consiliul JAI, împotriva aderării României, iar Olanda, împotriva Bulgariei . României nu i s-a permis decuplarea de Bulgaria. România boicotează mai multe firme austriece, în încercarea de a pune presiune pe Guvernul de la Viena. Cancelarul austriac declară că nu va exista nicio extindere Schengen. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, vizitează Bucureștiul. Ea declară că România și Bulgaria trebuie admise în Schengen în 2023.
- Ianuarie 2023: Austria și Olanda își mențin pozițiile.
- Martie 2023: Într-o vizită în Bulgaria, președintele Klaus Iohannis declară că tema extinderii Schengen și aceea a migrației ilegale sunt amestecate artificial. Austria invocase problemele de migrație ilegală cu care se confruntă aceasta, dar și problemele generale ale spațiul european de liberă circulație, pentru respingerea aderării României și Bulgariei la Schengen.
- Aprilie 2023: În opoziția sa la aderarea României la Spațiul Schengen, ministrul de Interne austriac, Gerhand Karner, invocă faptul că 52 dintre traficanții de persoane arestați în anul precedent erau români. Karner vine în vizită oficială în România, dar nu își schimbă poziția.
- Mai 2023: Comisia Europeană cere aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen în 2023.
- Iulie 2023: Președinția spaniolă a Consiliului European pune aderarea României și Bulgariei la Schengen pe lista sa de priorități.
- Septembrie 2023: Comisia Europeană a închis oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru Bulgaria și România, după 16 ani. Președinta Comisiei Europene și președinta Parlamentului European au declarat că România și Bulgaria merită să adere la Schengen.
(Sursa: Ministerul de Interne)
