Linkuri accesibilitate

Bei alcool și te urci la volan? Poți ajunge la pușcărie. Cum vor parlamentarii să fie pedepsiți șoferii criminali


Sute de accidente rutiere grave din România au loc din cauza consumului de alcool sau a celor care se urcă la volan fără permis.
Sute de accidente rutiere grave din România au loc din cauza consumului de alcool sau a celor care se urcă la volan fără permis.

Senatul României a decis ca șoferii care comit accidente rutiere mortale după ce au consumat alcool să nu mai poată fi condamnați cu suspendare. România este țara europeană cu cele mai multe victime în accidentele rutiere, alcoolul fiind una dintre cauze.

În anul în care Petruț Brăileanu, un bărbat din județul Vaslui, a fost condamnat pentru ucidere din culpă, conducere fără permis și sub influența alcoolului, aproape 2.000 de români își pierdeau viața în accidente rutiere și alți 8.000 erau grav răniți.

Era 2018, iar bărbatul de 32 de ani a cerut clemență în fața a trei judecători; atât cel de la fond, cât și ceilalți doi de la apel au stabilit că sentința dreaptă pentru individ este trei ani de închisoare cu suspendare.

Potrivit legislației penale, „suspendarea” presupune impunerea unor interdicții celui condamnat, fără ca acesta să fie însă încarcerat.

Victima lui Brăileanu fusese un bărbat pe nume Costel Fânaru, din comuna Puiești, județul Vaslui, tată a doi copii. Acesta se întorcea acasă de la o petrecere când a fost lovit de o mașină de teren condusă de Brăileanu, care nu avea permis și băuse bere înainte de a se urca în autoturismul surorii sale.

Cazul „Brăileanu” este tipul de sentință pe care parlamentarii român vor să îl evite prin adoptarea unui proiect de lege care înăsprește pedepsele impuse șoferilor care se urcă băuți la volan și produc accidente mortale.

Proiectul de lege a fost aprobat luni de Senat și urmează să fie dezbătut și la Camera Deputaților înainte de a ajunge la promulgare și a intra în vigoare.

Acesta presupune adăugarea pe lista situațiilor pentru care un judecător nu mai poate dispune suspendarea pedepsei a infracțiunilor de ucidere din culpă comise ca urmare a conducerii fără permis sau sub influența alcoolului.

Statistica neagră a accidentelor rutiere

Proiectul a fost inițiat de senatorii Robert Cazanciuc (PSD) și Daniel Fenechiu (PNL) și votat în ședința de luni a Senatului în unanimitate.

În expunerea de motive se menționează faptul că șoselele din România sunt printre cele mai nesigure din Europa; 1.779 de persoane au murit în accidente rutiere în 2021, alte 3.790 au fost rănite grav și 2.235 rănite ușor.

România este fruntașă în clasamentul european al deceselor la milionul de locuitori (93 de morți), față de media europeană de 44.

Multe dintre aceste accidente sunt comise de șoferi care conduc sub influența alcoolului sau care conduc deși nu au permis, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Potrivit Poliției Române, în 2021, 182 de accidente grave au fost comise de șoferi care băuseră alcool și alte 114 de cei care s-au urcat la volan fără a avea permis.

Separat de dosarele penale, alte 18.500 de contravenții au fost aplicate în 2021 de polițiști șoferilor prinși băuți la volan.

Deși nu prezintă cifre, multe procese ar fi tranșate de judecătorii români cu condamnarea cu suspendare a celor vinovați, au mai scris inițiatorii.

„Practica instanțelor de judecată de a soluționa astfel de cazuri prin hotărâri definitive și irevocabile de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere a intrat în atenția opiniei publice, atitudinea generală fiind că sancțiunea este considerată prea blândă în raport cu importanța obiectului infracțiunii ocrotite de stat prin politica penală, și anume relațiile sociale referitoare la dreptul al viață”, se arată în expunderea de motive.

Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției în României, continuă explicațiile: „Modificarea legislativă va trebui să fie un semnal de alarmă pentru noi toți, pentru că, atunci când vedem că cineva se urcă beat sau drogat la volan, ar trebui să-l tragem de mânecă”.

O statistică publică care să prezinte sentințele din dosarele în care un inculpat este condamnat în același dosar și de ucidere din culpă, respectiv conducere fără permis sau alcool, nu este disponibilă.

Imegine generică a unui accident rutier din România. Mii de astfel de incidente, unele foarte grave, au loc în fiecare an.
Imegine generică a unui accident rutier din România. Mii de astfel de incidente, unele foarte grave, au loc în fiecare an.

Potrivit unei analize realizată de Europa Liberă, în cazul ultimelor două infracțiuni, două treimi din decizii sunt de amânare a pedepsei.

Potrivit legislației românești, „amânarea” înseamnă că un inculpat nu este de fapt condamnat decât dacă recidivează.

Codul penal românesc prevede pedeapsă de la 2 la 7 ani pentru ucidere din culpă, de la 6 luni la 3 ani pentru conducere sub influența alcoolului și de la 1 la 5 ani a celor care conduc fără permis.

Dinamica accidentelor rutiere dintr-un an

  • în anul 2021, pe drumurile publice din România s-au produs 4.915 accidente rutiere grave, evenimente rutiere care au cauzat decesul a 1.779 de persoane, rănirea gravă a 3.790 de persoane și rănirea ușoară a altor 2.235 de persoane;
  • în medie, în fiecare zi a anului 2021 s-au produs 13 accidente rutiere grave în care și-au pierdut viața 5 persoane şi au fost rănite grav 10 persoane;
  • în 2021, în România s-au produs 93 de decese/un milion de locuitori.

Sursă: Poliția Română.

Europa Liberă a derulat, în 2021, o campanie în care a atras atenția asupra numărului mare de victime din accidentele rutiere.

Mai jos, lista articolelor publicate atunci:

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent.

    S-a alăturat echipei în 2021 ca senior-correspondent, funcție pe care o ocupă și în prezent. Din iulie 2021 până în ianuarie 2023 a fost redactor-șef al Europei Libere România.

    Din ianuarie 2023 ocupă poziția de senior-correspondent.

XS
SM
MD
LG