Deși sunt cei mai bine plătiți bugetari, magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ), procurorii Parchetului General (PG) precum și angajații Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și-au decis majorarea salariilor.
Majorările cu 25% ale salariilor se vor face retroactiv, începând cu data de 1 ianuarie 2018, veniturile fiind recalculate pe ultimii cinci ani. La acestea, se vor adăuga dobânda legală penalizatoare și indicele inflației.
Europa Liberă a solicitat Instanței Supreme ordinul semnat de șefa acesteia, Corina Alina Corbu, dar și anexele acestuia, unde sunt trecuți toți judecătorii actuali sau ieșiți la pensie care trebuie să primească bani pe ultimii 5 ani.
Instanța ne-a transmis doar ordinul, nu și anexele acestuia, susținând că salariile de bază ale personalului ÎCCJ sunt trecute pe site-ul instituției.
Din grilă rezultă că un judecător de la instanța supremă are un salariu brut lunar de 29.000 de lei, la care se adaugă trei sporuri - de condiții grele, de suprasolicitare neuropsihică și de confidențialitate - în valoare totală de 8.000 de lei net.
Ordinul transmis de ÎCCJ se bazează pe o decizie a Tribunalului Dâmbovița, confirmată de Curtea de Apel Ploiești, în aprilie 2021.
De unde a pornit totul
În februarie 2020, 65 de judecători și magistrați asistenți au dat în judecată instituția pentru care lucrează, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ). Ei cereau recalcularea salariilor, în sensul majorării acestora cu 25%.
Motivul invocat este acela că fac parte din familia ocupațională „Justiție” la fel precum consilierii de probațiune.
Având în vedere că unii consilieri de probațiune au câștigat în instanță calcularea salariilor la valoarea de referință sectorială (VRS) de 605 lei, în concluzie și ei sunt îndreptățiți să primească aceste majorări de 25% din moment ce fac parte din aceeași familie ocupațională, altfel vorbim de discriminare.
Ce nu au spus magistrații de la instanța supremă este faptul că un consilier de probațiune are un salariu net de 5.000 de lei pe lună, în timp ce un judecator de la ÎCCJ are un salariu net de 30.000 de lei pe lună, adică de 6 ori mai mare.
„Exemplu” de celeritate
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Dâmbovița în aprilie 2020, în plină pandemie și s-a judecat în trei termene, unul dintre ele fiind pentru o chestiune procedurală. La instanța superioară, Curtea de Apel Ploiești, dosarul s-a judecat într-un singur termen.
În baza aceluiași proces, după modelul Alinei Corbu, procurorul general al României, Alex Florența, a semnat un ordin similar, prin care salariile tuturor procurorilor din țară se calculează la valoarea de referință de 605 lei, începând cu 7 decembrie 2018 până la zi.
La fel a procedat și Daniel Grădinaru, șeful Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Am solicitat Consiliului ordinul de majorare a salariilor din instituție. La 13 zile de la cererea formulată în baza legii 544/2001 privind accesul liber la informații de interes public, CSM nu a ne-a transmis un răspuns.
Curtea de Conturi a descoperit doar datoriile
Europa Liberă a întrebat Curtea de Conturi a României, instituție care verifică cum se cheltuie banul public, dacă a descoperit nereguli în gestionarea banilor la ÎCCJ și CSM.
Instituția ne-a transmis că ultimile controale au fost făcute în iulie 2022 și că la data respectivă nu a remarcat nimic deosebit în activitatea financiară a instanței supreme.
Potrivit datelor oficiale, ÎCCJ avea la 31 decembrie 2021 un număr de 579 de posturi, cu 122 de judecători și 144 de magistrați asistenți. Diferența până la 541 de posturi ocupate în instanța supremă reprezintă personal auxiliar și contractual, funcționari publici și specialiști IT.
Conform raportului Curții de Conturi, la 31 decembrie 2021, instanța supremă avea datorii totale de 242 milioane de lei, dintre care datorii curente (sume ce urmează a fi plătite într-o perioadă de până la un an) de 178 milioane de lei.
„În cadrul cheltuielilor operaționale, indicatorii cu cea mai semnificativă evoluție au fost:
- cheltuielile cu salariile şi contribuţiile sociale aferente angajaţilor.
Indicatorul a înregistrat cea mai mare valoare în anul 2020, respectiv de 162.503.987 lei, fiind cu 25.589.727 lei mai mare față de 2019 (136.914.260 lei) și respectiv cu 8.105.327 lei mai mare față de 2021 (154.398.660 lei), în principal ca urmare a aplicării valorilor de referinţă sectorială, prevăzute de legislație la nivelul familiei ocupaţionale „Justiţie”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Datorii și la CSM
La CSM apare o situație similară.
În decembrie 2021, din 304 posturi aprobate, erau ocupate 228. Dintre acestea, 71 sunt ocupate de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, numărul maxim de posturi de acest gen fiind de 81.
„Indicatorul bilanțier „Total datorii” a crescut cu 18.271.155 lei, respectiv cu 10,48% la 31.12.2021 (192.524.603 lei) față de 31.12.2020 (174.253.448 lei), această creștere fiind cauzată în principal de creșterea datoriilor curente”, arată raportul Curții de Conturi.
Vor beneficia de majorări salariale în urma ordinului semnat de președintele CSM Daniel Grădinaru membrii Consiliului, personalul asimilat magistraților din CSM, șefii Inspecției Judiciare și șefii Institutului Național al Magistraturii (INM).
Am întrebat ministerul Finanțelor Publice care este impactul financiar al acestor ordine prin care salariile magistraților cresc retroactiv cu o pătrime și cine va plăti acești bani.
„Atât Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și Consiliul Superior al Magistraturii nu au informat și nici transmis instituției noastre documente din care să reiasă intenția acestora de modificare a valorii de referință sectoriale de 484,1 lei la 605,2 lei, respectiv studii de impact privind cheltuielile suplimentare de personal generate de majorarea valorii de referință sectorială”, se arată în răspunsul MFP.
