Clubul de Presă Gușă, SRS & asociații: controverse, interese și caziere

Ceea ce atrage atenția la componența Clubului de Presă sunt câteva puncte comune pe care le împărtășesc unii dintre membrii săi.

Unii dintre ei au avut probleme legale dovedite definitiv de instanțe, alții sunt persoane cu istoric politic sau sunt adepte ale mesajelor conspiraționiste, anti-occidentale, anti-vacciniste.

De asemenea, televiziunile și radiourile deja afiliate Clubului au fost sancționate sau amendate drastic, uneori, de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) pentru derapaje.

Geneza clubului

Într-un editorial din ziarul Bursa din februarie 2023, jurnalistul Sorin Roșca Stănescu anunța intenția de a construi o organizație reprezentativă a presei.

„La îndemnul lui Maricel Păcuraru, antreprenorul grupului de televiziuni Realitatea, și cu susţinerea lui Cozmin Guşă și a Grupului de Gândire Liberă Gold FM, am decis să iniţiez crearea Clubului Presei”, spunea Roșca Stănescu.

La rândul lui, Cozmin Gușă, a declară pentru Europa Liberă că e nevoie de o nouă organizație [de media] pentru că cele existente deja „s-au dovedit a fi total inactive atunci când au existat excese din partea unor instituții ale statului, de tip CNA, asupra instituțiilor media.”

Într-un manifest publicat pe solidnews.ro, fondatorul Clubului de Presă, Cozmin Gușă, pune pe seama așa-zisului Stat Paralel dificultatea de până acum de organizare a jurnaliștilor din România:

„Desigur că această organizare pare un contrabalans la organizarea entităților media de tip sorosist; aceste entități au o agendă dictată de către sponsorii lor.”

Clubul de Presă atacă și jurnaliști

Unul dintre primele atacuri publice venite din partea recent înființatului Clubului de Presa, semnat de Cozmin Gușă, a fost la adresa unei jurnaliste, Iulia Stănoiu, de la context.ro.

Iulia Stănoiu a publicat în 10 martie 2023 o anchetă prin care afirmă că Sorin Roșca Stănescu, Cozmin Gușă, Adrian Severin și Ion Cristoiu „participă la o operațiune de manipulare a informațiilor și împart o infrastructură online care amplifică și propagă teorii ale conspirației și narațiuni ale Kremlinului”.

Într-un alt comunicat cu titlul „Presa trebuie să se ferească și de presă”, Sorin Roșca Stănescu, critică redacția Revistei 22, despre care scrie că a atacat libertatea presei.

Revista 22 criticase într-un articol invitarea Marinei Tauber, „șefa protestatarilor de la Chișinău” la o dezbatere organizată de Victor Ciutacu (Romania TV).

[n.r. Marina Tauber este deputată a Partidului Șor, pro-rus, care a fost reținută de procurorii moldoveni pe motiv că ar fi vrut să plece din țară ca să se sustragă urmăririi penale.]

Cozmin Gușă spune că în cadrul Clubului de Presă fiecare membru are independență editorială. El reacționează însă la acuzațiile privind discursurile anti-vaccin Covid sau chiar anti-americane ale unor membri ai Clubului:

„Eu sunt pro-vaccin, în afara vaccinurilor Covid pe care le consider o mare escrocherie orientată pentru profit. Anti-americani? Probabil că or fi. Și eu. Am devenit anti-american, dar, mai ales anti-american cu acest regim al lui Joe Biden, în condițiile în care eu am fost bursier al statului american și am petrecut mult timp în Statele Unite, unde am mulți prieteni. Alții [n.r. din Clubul de Presă] sunt foarte pro-americani, e treaba lor să fie așa. Deci e o diversitate de opinii.”

Lista de susținători. Controverse și caziere

Fondatorii și susținătorii Clubului de Presă sunt persoane publice cu expunere mediatică semnificativă, care au fost mereu aproape de cercurile de putere și de media.

Unii dintre ei au condamnări la închisoare cu executare.

În 2014, Sorin Roşca Stănescu, acum fondator al Clubului de Presă, a fost condamnat la 2 ani şi 4 luni de închisoare cu executare în dosarul Rompetrol, din care a efectuat nouă luni.

Sorin Roșca Stănescu a lucrat în presa de după 1990 la România Liberă, Evenimentul Zilei sau Ziua. A fost parlamentar PNL între 2012-2016. A fost exclus din formațiune după ce l-a acuzat pe președintele în funcție, Traian Băsescu, de spălare de bani. Documentele aduse drept dovezi s-au dovedit false.

Claudiu Asimionesei, patronul BZI.ro, a fost inculpat într-un dosar DIICOT. Tatăl său, Ghiocel Asimionesei, care a condus ziarul în trecut, a fost la rândul său condamnat cu suspendare pentru șantaj.

Maricel Păcuraru, patronul Realitatea PLUS, a fost condamnat în 2014 la patru ani de închisoare cu executare, pentru spălare de bani în Dosarul Poșta. Realitatea Plus este una dintre televiziunile care susțin Clubul de Presă.

Dan Voiculescu, fondatorul Antena 3, a fost condamnat în 2014 la 10 ani de închisoare cu executare în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare.

Dan Voiculescu a fost de asemenea confirmat de justiție în calitatea sa de colaborator al Securității. Antena 3 CNN este susținătoare a Clubului de Presă.

România TV, post de televiziune legat de fostul deputat Sebastian Ghiță, urmărit în mai multe dosare penale și fugit din România.

Cel mai recent, România TV a fost amendată de CNA pentru felul în care a tratat moartea jurnalistei Iulia Marin, de la Libertatea. România TV este susținătoare a Clubului de Presă.

Cozmin Gușă e de părere însă că fiecare caz de condamnare trebuie discutat separat și în context, afirmând că justiția română de după perioada președintelui Traian Băsescu a fabricat dosare politice:

„Noi știm să distingem atunci când problemele unora sunt cauzate în urma săvârșirilor de infracțiuni, sau când e vorba de teribila goană de persecuție politică care s-a desfășurat în România, mai ales împotriva capitalului național, în ultimii 20 de ani. Dacă vorbim de pe persoane care au ispășit, asta e viața, s-a întâmplat, au ispășit. Mai periculoși sunt cei care nici măcar nu au fost pedepsiți sau n-au ispășit. Și aici sunt o mulțime din perioada lui Traian Băsescu începând, și a lui Iohannis, începând chiar cu cei doi.”

Structura de reprezentare a Clubului de Presă este format din Cozmin Gușă, Sorin Roșca Stănescu, Răzvan Savaliuc, Bogdan Comaroni și Claudiu Asimionesei.

Din structurile de coordonare mai fac parte jurnalista Iosefina Pascal, care s-a remarcat mai ales în perioada pandemiei cu un discurs anti-vaccin Covid și Andrei Gușă, fiul lui Cozmin Gușă, patronul radioului Gold FM.

Cozmin Gușă este relativ nou în postura de jurnalist, comparativ cu anii petrecuți în politică. Cozmin Gușă a fost secretar general PSD în timpul guvernării Adrian Năstase, apoi deputat pe listele Alianţei Dreptate şi Adevăr PNL-PD.

A fost acţionar al postului Realitatea pe care l-a preluat împreună cu Maricel Păcuraru de la Sorin Ovidiu Vântu, în 2013. Cozmin Gușă este și moderator de emisiuni la postul de radio Gold FM, patronat de fiul său.

Colaborator permanent în discuțiile de politică externă al lui Cozmin Gușă la Gold FM, membru al așa-numitului „Grup de gândire GOLD”, este Adrian Severin.

Și Adrian Severin a avut în noiembrie 2016 o condamnare la patru ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi luare de mită. A executat un an și două luni. Adrian Severin a fost membru al guvernelor Roman și Ciorbea. Din 1990 și până în 2007 a fost deputat în Parlamentul României, iar din 2007 până în 2014, membru al Parlamentului European.

Radio GOLD FM, condus de Andrei Gușă, fiul lui Cozmin Gușă, a fost amendat anul trecut de CNA pentru afirmații despre ucraineni care ar fi naziști, și-ar antrena copiii după modelul ISIS, iar refugiații ucraineni ar veni în România cu mașini în care au ascunse arme.

De altfel, una dintre temele predilecte ale grupului în jurul căruia s-a coagulat Clubul de Presă este cea a războiului din Ucraina.

Sorin Roșca Stănescu, Cozmin Gușă, Adrian Severin, împreună cu alți membri ai Clubului de Presă și ai așa-numitului „Club de gândire GOLD”, au publicat la Editura Rao două volume ale cărții „Războiul din Ucraina”.

Textele vorbesc despre „laboratoarele militare de biocercetare din Ucraina” și susține că „Ucraina este deja cumpărată de familia Rothschild” sau că „Occidentul pune la cale dezmembrarea Rusiei”.

„Laboratoarele biologice sunt o realitate”, spune Cozmin Gușă și la Europa Liberă:

„N-aș vrea să dau socoteală decât celor care sunt calificați. Ori sunt puțin calificați, din nefericire, astăzi în România, care să discute acest subiect atât de complex. Eu îl studiez de mulți ani, am scris cărți, voi mai scrie.”

Contextul înființării Clubului de Presă

Înființarea Clubului de Presă vine pe fondul unui gol de organizare profesională a jurnaliștilor din România.

În acest moment există două organizații cu scop de reprezentare profesională a jurnaliștilor: UZPR (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România) și AZIR (Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România).

La nivel local, la Cluj e activă Asociația Profesioniștilor din Presa Cluj. Acestora li se adaugă Sindicatul Român al Jurnaliştilor, MediaSind.

În interiorul breslei e larg răspândită opinia că organismele profesionale, de reprezentare și autoreglementare sunt nerelevante în acest moment.

Clubul De Presă anunță că are 521 membri. Potrivit datelor Ministerului Muncii, în presa centrală și locală lucrau la mijlocul anului 2022 peste 10.800 de angajați și liber profesioniști.

De cealaltă parte, înființarea Clubului de Presă are loc într-un an preelectoral.

Mizele alegerilor din 2024 vor depăși cu siguranță temele de politică internă. Contextul războiului din Ucraina și crizele multiple pe care le-a declanșat, statutul de membru al României în UE, vor influența dezbaterile electorale.

Asta în condițiile în care în discursurile publice și politice din România apar tușe tot mai groase de naționalism, idei suveraniste, anti-occidentale și pro-rusești. Sunt direcții editoriale cu care s-au remarcat deja mesajele și producțiile media ale unor fondatori ai Clubului de Presă.