Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică luni seară ordonanța privind măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare.
Potrivit documentului, vor fi reduse cheltuielile ministerelor cu 10%, vor fi înghețate angajările la stat cu excepția educației și sănătății și va fi redus aparatul consilierilor din ministere.
„Am decis să reducem cu 10% cheltuielile ministerelor la bunuri și servicii, să oprim achizițiile de autovehicule, de mobilier, precum și alte cheltuieli neesențiale ale instituțiilor publice. Vom îngheța angajările la stat, bineînțeles ținând cont că învățământul și sănătatea au, în continuare, nevoie de personal”, a declarat premierul României, Nicolae Ciucă.
De asemenea, a mai anunțat premierul, va fi redus la jumătate numărul consilierilor din cabinetele demnitarilor din aparatul guvernamental.
„Tot în coaliție, am decis și introducerea lanțului scurt de aprovizionare, un sistem cu beneficii de ordin economic, social, de mediu și de sănătate. Mai precis, în acest circuit activitatea economică se desfășoară în zona de producție sau în vecinătatea acesteia și se realizează prin mijloace ecologice şi sustenabile de producție agroalimentară”, a spus Ciucă.
Concret, prin această măsură vânzarea se va face de la un fermier la un consumator prin implicarea unui număr cât mai redus de intermediari, a explicat premierul.
În plus, entitățile publice care desfășoară activități de alimentație publică (cantine școlare, unități militare, cantine spitalicești etc.) vor achiziționa alimente din vecinătate, conform unor reguli bine stabilite.
Specialiștii spun că, pe măsură ce inflația va scădea, și veniturile bugetare vor scădea, în condițiile unui buget și așa deficitar, iar guvernul va trebui să caute alte surse de venituri bugetare.
Estimările specialiștilor privind veniturile suplimentare la buget provocate de inflație în 2022 variază. După unele evaluări, suma ar fi de aproximativ 70 de miliarde de lei.
Aceste venituri suplimentare rezultate din specularea inflației, mai ales anul trecut, au făcut ca statul să majoreze cheltuielile de la buget și să proiecteze cu prea mare optimism bugetul pentru 2023.
De aici și așa-zisa gaură de 20 de miliarde de lei, care este de fapt o proiectare greșită a veniturilor și o subapreciere pe hârtie a cheltuielilor.
Economiștii și analiștii consultați de Europa Liberă spun că cetățenii României au suportat inflația la maximum și nu au profitat deloc de faptul că firmele producătoare de energie sunt în proprietate publică.
Din cauza creșterii masive a inflației, veniturile statului pentru același volum al activității economice cresc. Complacerea bugetară pentru o perioada prea lungă, avertizează specialiștii, afectează economia.
