Admiterea României și a Bulgariei în spațiul Schengen se numără printre prioritățile fixate de Comisia Europeană pentru reuniunea Consiliul Schengen din 8 iunie.
În cel de-al doilea raport pe tema stadiului Schengen pe 2023, publicat marți, 16 Comisia subliniază că „este o așteptare legitimă și o promisiune europeană” - conform aquis-ului Schengen - ca ambele state să fie admise deplin în spațiul în care control la granițe este eliminat.
„Comisia face apel încă o dată la Consiliu să întărească unitatea europeană și să permită României și Bulgariei să adere deplin la Schengen”, precizează una din cele șapte priorități-cheie transmise de Comisia Europeană (CE) ca bază a discuțiilor care vor avea loc în Consiliul Schengen în 8 iunie.
Este data fixată pentru ședința Consiliul JAI, al miniștrilor de afaceri interne din țările UE, care în decembrie 2022 a respins aderarea României și Bulgariei.
Asta din cauza opoziției Austriei, în cazul României, în privința Bulgariei aderarea fiind respinsă și de Olanda.
Celelalte priorități enunțate de CE prevăd între altele consolidarea guvernanței Schengen, întărirea granițelor externe, eficientizarea deciziilor de returnare, întărirea securității interne în lupta împotriva traficului de persoane și a crimei organizate.
„Comisia lucrează îndeaproape cu președinția suedeză (a Consiliului Europei, n.r.) și cu viitoarea președinție spaniolă să se pregătească pentru adoptarea unei decizii de către Consiliu de ridicare a controalelor la frontierele interne cât mai curând posibil anul acesta”, se menționează în raport.
România și Bulgaria îndeplinesc criteriile, încă din 2011
Aderarea Croației la Schengen în decembrie 2022 este prezentată de Comisie drept una din principalele realizări din anul precedent.
Și intervalul care urmează „trebuie să fie marcat de progrese similare: extinderea Schengen în continuare, consolidarea gestionării frontierelor externe și a returnărilor și mai mult și îmbunătățirea și remedierea deficiențelor normelor noastre privind vizele”, a spus vicepreședintele CE pentru promovarea stilului de viață europeană, Margaritis Schinas.
În raport, Comisia subliniază că au trecut 12 ani de când Comisia a transmis că România și Bulgaria îndeplinesc criteriile de aderate, fapt reluat și într-o comunicare prezentată de Comisie în noiembrie 2022.
La Consiliul JAI al miniștrilor de interne din țările UE Austria s-a opus însă aderării României, iar acesteia s-a adăugat și Olanda în cazul Bulgariei, astfel că aderarea lor a fost blocată.
Misiunile desfășurate de CE în octombrie 2022 în cele două țări au arătat, la fel ca în 2011, că ambele îndeplinesc condițiile prevăzute de acquis-ul Schengen. Mai mult, aplică și cele mai noi prevederi ale acestuia, ajutând astfel la buna funcționare a spațiului fără granițe.
Consecințe economice și de mediu cauzate de neridicarea granițelor
„Eșecul ridicării controalelor la frontierele interne are un impact economic și mediu negativ nu doar pentru cetățenii bulgari și români, cât și pentru întreaga UE”, subliniază raportul CE.
„Timpii de așteptare crescuți la granițe duc la cozi lungi de vehicule și camioane și conduc la creșterea costurilor, reducerea competitivității întreprinderilor, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și scăderea veniturilor pentru sectorul turismului. Incertitudinile legate de întârzierile la frontieră și sarcinile administrative pot descuraja investițiile străine și pot submina coeziunea economică și socială între statele membre”.
Ar exista și un cost de mediu, circa 46.000 de tone de dioxid de carbon fiind emise în plus ca urmare a neridicării granițelor, potrivit comisarilor europeni.
În ciuda celor relatate mai sus, Comisia punctează că deciziile de admitere a dosarelor de intrare în Schengen se realizează cu acordul tuturor statelor membre ale Consiliului.
Austria își menține refuzul aderării României și Bulgariei
Austria își menține însă opoziția față de intrarea României și a Bulgariei în Schengen.
La finalul lunii aprilie, ministrul austriac Gerhard Karner a spus, într-o vizită oficială la București, că nu poate oferi o dată la care România ar urma să intre în spațiul de liberă circulație Schengen.
El a transmis că „avem un sistem care nu funcționează”, deoarece în interiorul spațiului Schengen „sunt multe controale care nu ar trebui să existe” și a ținut că veto-ul menținut de Austria nu e o acțiune îndreptată împotriva României.
„Nu lucrăm împotriva României, ci împreună cu România ca să reparăm sistemul”, a conchis el.
Austria invocă triplarea numărului solicitanților de azil în 2022, până la 110.000, un număr considerat mare de ministrul austriac raportat la populație.
Asta în condițiile în care Germania, care se confruntă cu un fenomen similar, este unul din susținătorii fermi ai aderării României la Schengen.
