Președintele Curții Constituționale, Nicolae Roșca, a anunțat că, odată cu pronunțarea hotărârii, Partidul Șor se consideră dizolvat.
„Nici un act al partidului emis până la pronunțarea hotărârii Curții nu are nicio valoare juridică. Ministerul Justiției va desemna o comisie de lichidarea a Partidului Șor, care va întreprinde toate măsurile necesare pentru lichidarea și radierea acestui partid din registrul de stat al persoanelor juridice”, a spus Roșca.
El a mai precizat că reprezentanți din Parlament ai Partidului Șor vor continua să-și exercite mandatele, dar în calitate de deputați independenți, fără dreptul de a se afilia la alte fracțiuni, la fel și aleșii locali din partea formațiunii.
Marina Tauber: Un precedent periculos
Partidul Șor a calificat decizia Curții Constituționale drept „rușinoasă și fără precedent”.
„Suntem prima țară din Europa în care este dizolvat un partid politic de opoziție. Nu putem să ne comparăm cu actele extremiste din Turcia și Bulgaria, care ni s-au dat drept exemplu aici”, a comentat deputata Șor, Marina Tauber.
Ea a spus că hotărârea creează un „precedent periculos”.
„Sunt sigură că vor fi închise alte partide începând cu ziua de azi. Dacă judecătorii ne-au luat ștampila, nu înseamnă că ne încetăm activitatea. Echipa noastră rămâne. Avem mai multe formule cum să ne continuăm lupta”, a mai spus Tauber, refuzând să dezvăluie detalii despre „formulele” respective.
Partidul condus de Ilan Șor a fost sancționat de Statele Unite și Marea Britanie pe motiv că ar fi distorsionat procesul electoral moldovean și ar fi încercat destabilizarea R. Moldova în interesul Kremlinului. Liderii săi spun că procesul de la Curtea Constituțională nu este un act de justiție, ci unul politic.
Cererea de a declara Partidul Șor drept neconstituțional a fost trimisă de Guvernul Moldovei, Curții Constituționale în noiembrie 2022. Puterea pro-occidentală de la Chișinău a spus că această formațiune ar urmări să destabilizeze R. Moldova prin proteste de stradă cu participanți plătiți, pentru a ajuta și Rusia în agresiunea sa militară contra Ucrainei.
Într-un aviz al Comisiei pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția), care a fost cerut de Curtea Constituțională, experții europeni au spus că interzicerea unui partid politic este o măsură extremă, care poate fi aplicată doar dacă toate măsurile restrictive au eșuat. Dar au adăugat, în avizul emis în decembrie 2022, că instanța ar trebui să analizeze cu atenție toate argumentele Guvernului și au căzut de acord că războiul din Ucraina a sporit riscurile de securitate la adresa R. Moldova.
Cum au avut loc dezbaterile
Cei cinci judecători ai Curții Constituționale au examinat sesizarea Guvernului Moldovei într-o sesiune maraton de o săptămână, începută pe 10 mai, după pregătiri îndelungi, iar ședințele au durat în jur de șapte ore zilnic. După o pauză de patru săptămâni, Curtea Constituțională a reluat audierile pe 12 iunie, care au durat până pe 19 iunie.
A fost prima chestiune majoră examinată în mandatul noului președinte al Curții Constituționale, Nicolae Roșca, pe care Partidul Șor l-a dorit recuzat, pe motiv că ar fi prea apropiat de partidul de guvernământ PAS, dar acest demers a fost respins din prima zi.
În mod neobișnuit, interesele Guvernului au fost reprezentate nu de un demnitar public, ci de doi avocați și un avocat-stagiar angajați de cabinetul de miniștri. Guvernul nu a dat o explicație clară, dar purtătorul de cuvânt, Daniel Vodă, a spus că firma de avocatură „Digore & Partners” (în care a activat în trecut și actuala ministră a Justiției, Veronica Mihailov-Moraru) a primit un onorariu de 160.000 de lei.
Reprezentanții Partidului Șor s-au arătat indignați în legătură cu această strategie a Guvernului, deși a fost reprezentat, la rândul său, de un grup de patru avocați. Din 11 mai, li s-a alăturat și vicepreședinta Partidului Șor, deputata Marina Tauber, care se află în arest la domiciliu, fiind acuzată de finanțare ilegală a formațiunii. Tauber a primit permisiunea să participe la ședințele Curții pentru că administrează treburile partidului.
Au luat cuvântul alți deputați ai Partidului Șor, inclusiv Denis Ulanov, Reghina Apostolova și Vadim Fotescu, dar instanța nu a permis participarea prin videoconferință a lui Ilan Șor, care se află în căutare internațională.
Ce argumente au adus împotriva Partidului Șor avocații Guvernului
La dezbaterile de la Curtea Constituțională, avocații Guvernului au explicat și nuanțat acuzațiile formulate împotriva Partidului Șor în sesizarea din noiembrie 2022 despre faptul că Partidul Șor ar fi finanțat ilegal și ar acționa împotriva suveranității R. Moldova.
- Avocații au spus că finanțarea ilegală a Partidului Șor a fost demonstrată prin faptul că în fiecare scrutin electoral, din 2016 încoace, reprezentanți ai partidului au fost excluși din competiție din cauza încălcărilor financiare, iar Procuratura Anticorupție cercetează noi presupuse asemenea încălcări într-un dosar intentat în iulie 2022. Recent, formațiunea a fost lipsită de subvenții de la stat, pe motiv că a prezentat rapoarte financiare incorecte Comisiei Electorale Centrale (CEC).
Pe 12 iunie, la Curte a ajuns o scrisoare de la șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, și un CD cu rezultatele interceptării unor discuții dintre Marina Tauber și membrii Partidului Șor, care ar demonstra finanțarea ilegală a protestelor formațiunii conduse de oligarhul fugar Ilan Șor.
- Avocații au mai spus că Partidul Șor a organizat prin înțelegere cu Rusia proteste în masă pentru a împiedica integrarea europeană a R. Moldova și pentru a schimba ordinea constituțională în stat. Drept argumente, avocații au invocat faptul că Partidul Șor a fost sancționat de Statele Unite în octombrie 2022 iar o anchetă jurnalistică a publicației Washington Post a dezvăluit legături ale Partidului Șor cu Kremlinul, precum și faptul că formațiunea se află în centrul unei anchete a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate privind pregătirea tulburărilor în masă.
- Avocații Guvernului au mai spus că, în timpul protestelor antiguvernamentale ale Partidului Șor au fost create structuri care mimează structurile statului cu un cabinet din umbră, un tribunal și o organizație de apărare a ordinii, „Scutul Poporului”.
- Avocații au mai invocat faptul că Ilan Șor controla, prin intermediari, companiile Tele System (care deține televiziunile Accent TV și Primul în Moldova) și SRL Media Resurse (care deține TV6 și Orhei TV). Serviciul de Informații și Securitate (SIS) citat de avocați ar fi înregistrat apeluri la destabilizarea situației în țară difuzate de aceste posturi, încercări de a compromite integrarea europeană a R. Moldova, de a spori nemulțumirea în societate și a genera panică.
- În argumentele lor, avocații Guvernului au mai amintit faptul că Ilan Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare de către Curtea de Apel pentru rolul jucat în furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovean în 2014.
Cum a răspuns Partidul Șor
La audierile de la Curtea Constituțională, avocații și reprezentanții Partidului Șor au adus contraargumente.
- Ei au spus că excluderea candidaților partidului de la alegeri în trecut s-a făcut în urma unor încălcări minore. Asemenea decizii împotriva Partidului Șor ar fi fost luate de rivalii formațiunii, care au guvernat între anii 2016 și 2023. Partidul Șor a depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în legătură cu excluderea candidaților săi din alegeri.
- La baza protestelor antiguvernamentale s-a aflat nu o conspirație, ci o criză profundă din țară, iar R. Moldova ar trebui să aibă relații bune atât cu Rusia, cât și cu Statele Unite și Uniunea Europeană, au spus în fața CC reprezentanții Partidului Șor. Ei au declarat că protestele antiguvernamentale au fost pașnice, fără apeluri la violență, iar articolele din presă nu pot servi drept probe pentru a declara partidul neconstituțional.
- Despre structurile paralele celor ale statului create în timpul protestelor, avocații Partidului Șor au spus că acestea nu au funcționat niciodată în realitate, iar rezoluțiile privind crearea lor au fost manevre politice în confruntările cu guvernul.
- Avocații Partidului Șor au contestat materialele Serviciului de Informații și Securitate (SIS) în legătură cu activitatea formațiunii, spunând că acestea nu pot servi ca probe într-un proces penal. În 2017, când R. Moldova era condusă de Partidul Democrat al oligarhului astăzi fugar Vladimir Plahotniuc, SIS a acuzat-o pe actuala președintă Maia Sandu de colaborare cu Rusia, au mai argumentat reprezentanții Partidului Șor.
- În legătură cu condamnarea lui Ilan Șor în dosarul „furtului miliardului”, avocații au spus că decizia mai poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție. Acea infracțiune a avut loc cu câțiva ani înainte ca Șor să se implice în politică și să-și creeze partidul, au mai spus avocații formațiunii.
Ce urmează
Decizia Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.
Ministerul Justiției poate cere Agenției Servicii Publice să radieze Partidul Șor din registrul formațiunilor politice și poate dispune să-i fie confiscate bunurile.
Avocații Guvernului au sugerat în timpul dezbaterilor de la Curte că bunurile confiscate pot fi folosite în scopuri caritabile.
