Președintele României, Klaus Iohannis, va semna, marți, 4 iulie 2023, într-o ceremonie publică, decretele de promulgare a legilor Educației. Organizarea unei ceremonii pentru promulgarea unei legi este un eveniment rar în România.
Ea transmite importanța pe care o acordă președinția unui anumit domeniu, iar „România Educată” este declarat drept unul dintre cele mai importante proiecte ale mandatelor succesive ale lui Klaus Iohannis.
După nouă ani de mandat și șapte de la lansarea proiectului, președintele Iohannis dorește să marcheze momentul în mod public, în ciuda numeroaselor critici aduse atât proiectului său, cât și legilor menite să transforme viziunea în realitate.
Promulgări anunțate altfel decât prin comunicate seci de presă au mai avut loc în 2022, pentru promulgarea Legii prin care se aproba Planul național de prevenire şi combatere a cancerului sau în 2019, când a avut loc „ceremonia publică de promulgare a legii privind înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România”.
România Educată
Președintele Iohannis este promotorul proiectului România Educată, lansat în 2016 cu o serie de consultări publice. Proiectul a generat în acești ani mai multe documente, studii și strategii. Printre țintele proiectului se numără:
- creșterea bugetului educației;
- scăderea ratei de abandon școlar;
- diminuarea analfabetismului funcțional;
Cu toate acestea, rata mică a promovabilității examenelor provoacă surprindere an după an.
În 2023, la Evaluarea Națională (clasa a VIII-a), unul din patru elevi nu a obţinut nici măcar nota 5 la examen. Subiectele de la matematică și română pentru acest examen sunt concepute în așa fel încât elevii slabi să poată obține totuși o notă de 5.
Legile Educației sunt promulgate după ani de dezbateri în diverse foruri și forme și la finalul unei perioade critice pentru educație, marcate de greva profesorilor și de examene puse sub semnul întrebării.
Greva din educație s-a încheiat marți, 13 iunie, după trei săptămâni în care profesorii și susținătorii lor au ieșit în stradă în întreaga țară. Protestele și greva au amânat parte din probele de Evaluare Națională și Bacalaureat.
După mai multe runde eșuate de negocieri, sindicatele din Educație au acceptat, pe 12 iunie, ultima ofertă a Guvernului privind majorarea veniturilor.
Salariul de bază al profesorilor debutanți va fi calculat în raport cu salariul mediu brut pe economie, iar toți profesorii vor primi prima tranșă din majorarea salarială de 25%, de la 1 ianuarie 2024.
La sfârșitul lunii mai, fosta coaliție PSD-PNL-UDMR aprobase două noi legi ale educației, care acordau prime profesorilor din mediile defavorizate și reduceau norma de predare. În acea zi, 100.000 de profesori se declarau în grevă.
