Eliminarea scutirilor fiscale în agricultură, construcții și IT, creșterea impozitării microîntreprinderilor, a impozitului pe dividende și a TVA-ului la unele servicii sunt principalele măsuri apărute în spațiul public, ca parte a reformei fiscale pregătite de guvern pentru reducerea deficitului bugetar.
O parte dintre ele apar inclusiv într-un draft de ordonanță de urgență publicat marți de o instituție media, informațiile fiind negate și catalogate drept „măgării” de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, într-o conferință de presă.
Dar cum în mediile politice și jurnalistice de la București este bine-cunoscută practica așa-numitelor „baloane de încercare”, adică scurgerea pe surse a unor măsuri nepopulare pentru testarea reacției publice... gratis, în mediile de afaceri și ale profesiilor liberale, îngrijorarea a atins deja cote înalte, iar social-media fierbe.
În acest context, premierul Ciolacu și ministrul de Finanțe Boloș au vorbit miercuri nu despre cum și cu cât vor să majoreze taxele, ci exclusiv despre ordonanța de reducere a cheltuielilor bugetare. Aceasta s-a remarcat prin faptul că taie 200.000 de posturi... inexistente.
În plus, în ziua marii conferințe de presă despre sacrificiul statului, guvernul a înregistrat o puternică lovitură din partea judecătorilor CCR care au declarat legea pensiilor speciale neconstituțională exact în punctele esențiale.
Despre taxare, ministrul Finanțelor a spus că draft-ul apărut marți în spațiul public este un document neactualizat și că măsurile de reformă fiscală nu au fost convenite încă în Coaliție, dar a dat de înțeles că guvernul pregătește corectarea „optimizărilor fiscale”.
Ce înseamnă „optimizări fiscale”? Este vorba despre acele soluții, activități legale, prin care firmele încearcă să rămână profitabile în condițiile unei taxări ridicate din partea statului. Găsirea unor soluții contabile, de exemplu, de a te încadra într-o categorie care plătește impozit mai mic, diverse deconturi și rambursări, găsirea oricăror „portițe legale” ca să rămâi cu mai mulți bani „în casă” pentru investiții sau profit. Schimbând ce e de schimbat, cam ce ar trebui să facă orice guvern de țară cu banii contribuabililor proprii sau banii europeni.
Actualul ministru de Finanțe însă, consideră că „optimizarea fiscală” este un lucru rău.
„Noi am adoptat facilități fiscale, foarte bine. Ce s-a întâmplat în realitate: au ajuns zone de optimizare fiscală. Ce înseamnă: cum să folosim facilitățile să mă duc să nu plătesc bani la stat”, a spus Marcel Boloș. „Nu aștept aplauze. Nu este decizia lui Boloș, e decizia Coaliției”.
Reformele fiscale sunt atât parte a jaloanelor PNRR în sensul reformei administrației, dar urmăresc și corectarea deficitului bugetar în creștere alarmantă în acest an.
România avea un deficit de 7,5 miliarde de euro - 2,38% din PIB - în primele șase luni din an și a negociat cu Comisia Europeană o țintă de maximum 4,4% pentru finalul anului, pentru a nu fi blocate fondurile europene.
Guvernul testează apele pentru a vedea reacția mediului de afaceri
Guvernul evită să facă lumină cu privire la măsurile pregătite, dar în spațiul public apar periodic informații.
Nu este o întâmplare, ci o strategie de tipul „trial baloon” (balon de încercare) sau „testarea apelor”, folosită și în trecut în România, dar și de guverne din alte țări, atunci când pregătesc măsuri cu impact mare în societate, spune antreprenorul și expertul media Dragoș Stanca.
„Lansează în spațiul public «pe surse» anumite măsuri sensibile, pentru ca ulterior în funcție de feedback-ul organizațiilor profesionale și al societății civile să își poate doza amplitudinea măsurilor”.
„În dezbaterea de acest tip, organizații patronale puternice pot îndupleca, teoretic, guvernanții, dar în cazul în care vocea acestora este ignorată, cei care vor suferi cel mai neplăcut impact vor fi tot angajații, din păcate”, a adăugat el.
Potrivit specialistului în comunicare, problema care apare este că tehnicile de acest tip nu pot înlocui consultările publice reale, îndelungi, cu reprezentanții companiilor și cu sindicatele și chiar studiile de impact.
Revoltă în rândul asociațiilor patronale
Ar fi trebuit să fie precedate de consultări serioase, studii de piață în mediul de afaceri, pentru a vedea care poate fi impactul real al unor eventuale creșteri de taxe sau renunțări la facilități fiscale, a mai subliniat Dragoș Stanca.
„Am participat la discuții, cu ministrul de Finanțe, cu alți guvernanți, dar niciodată nu am discutat pe un document concret. Abia de acolo trebuia să înceapă dezbaterile. Sunt măsuri care se vor lua prea din scurt și cu efect prea extins”, avertizează directorul executiv al Federației Patronale Concordia, Radu Burnete.
Mai mult, modificările fiscale pregătite în România sunt anunțate la mijloc de an, după ce inclusiv reprezentanții actualei guvernări au dat în mod repetat asigurări că nu se va modifica regimul fiscal, a mai spus Dragoș Stanca.
„În mai 2023, premierul Ciolacu a promis în fața a peste 300 de antreprenori români, reuniți în cadrul summit-ului anual al organizației, că anul acesta nu se va atinge de taxe”, atrag atenția reprezentanții altei organizații patronale, Romanian Business Leaders.
Deși guvernanții au promis stabilitate și predictibilitate fiscală, „trei luni mai târziu suntem în mijlocul unei furtuni cu măsuri peste măsuri fiscale aruncate în presă, care ar trebui să acopere un deficit de 20 de miliarde de euro”, a mai spus organizația.
Evaziunea fiscală, la cote alarmante
O presiune fiscală suplimentară pe micile firme, care de multe ori funcționează la limita profitabilității sau pe pierdere și care îi pune pe antreprenori în fața faptului împlinit, a mai atras atenția Dragoș Stanca.
Unii oameni de afaceri s-ar putea simți tentați să fenteze legea sau chiar obligați să o facă pentru a supraviețui, a mai atras atenția el.
În timp ce povara cade pe umerii antreprenorilor, adevărata problemă a bugetului României, una istorică, nu e tratată în ampla reformă anunțată de premierul Ciolacu.
Rata de colectare de taxe și impozite în România este de aproximativ 26% din PIB, aproape jumătate din media UE, de 45%.
Între timp, evaziunea fiscală în România este estimată la aproximativ 20 miliarde de euro - aproape 10% din PIB.
„Toți specialiștii cifrează undeva în jurul a 15 miliarde de euro pe an evaziunea fiscală din România. Și cred că toată lumea este de acord că e undeva în jurul acestei cifre”, spunea în vara trecută fostul șef al ANAF, Lucian Heiuș, într-o emisiune la Digi24.
El anunța atunci că treptat vor fi controlați peste 560.000 de români în evidențele cărora s-ar fi găsit nepotriviri între venitul estimat de ANAF și cel declarat de persoanele în cauză.
Într-un top al celor mai mari diferențe între cei doi indicatori se aflau peste 200 de români, cu un decalaj între patru milioane de euro (cel mai mare) și 400.000 de euro (cel mai mic), între veniturile declarate și cele estimate de autoritățile financiare.
„Evaziunea fiscală se concretizează într-un fenomen care a luat amploare în România, prejudiciul constând în 13,8% din PIB, în anul 2012, respectiv aproximativ 20% din PIB în anul 2020 şi privează bugetul de sume consistente, astfel cum este evidenţiat într-o serie de rapoarte ale Consiliului Fiscal”, preciza Mălina Tebieș, judecătoare în cadrul Tribunalului Bistrița, într-un articol publicat în revista Universul Juridic.
„În prezent (2022, n.r.), evaziunea fiscală reprezintă aproximativ 10% din Produsul Intern Brut”, mai scria aceasta.
Este urgentă digitalizarea tuturor operațiunilor fiscale, iar introducerea facturii electronice obligatorii poate aduce un plus, spun economiști și reprezentanți ai mediului de afaceri consultați de Europa Liberă.
În lipsa unei mai bune colectări însă, Guvernul riscă să pună o presiune mult prea mare pe mediul de afaceri, măsură care se poate întoarce împotriva sa, mai spun ei.
„Acest tip de măsuri, legate de micro-întrerinderi, TVA, eliminarea facilităților au impact mare, riști să încetinești economia foarte tare și pentru că se întâmplă acest lucru oricum începi să colectezi mai puțin. Dacă procedezi cum nu trebuie riști să lovești firmele private și nici să nu aduni bani destui la buget”, crede Radu Burnete.
În contextul actual al măsurilor fiscale, guvernanții au vorbit prea puțin despre evaziunea fiscală și s-au rezumat la a promite accelerarea unor procese de digitalizare și la obligativitatea utilizării facturii electronice din 1 ianuarie 2023.
„De digitalizare vorbim deja de mult și ajută la combaterea evaziunii, dar să vedem și niște rezultate concrete. Introducem factura electronică, dar să vedem câți o folosesc și dacă rezultă în încasări în plus”, punctează economistul Constantin Rudnițchi.
Între „toate săgețile sunt îndreptate spre firme” și „măsuri absolut necesare”
Economiștii consultați de Europa Liberă au păreri ușor diferite legate de eficiența și de cât de juste sunt măsurile fiscale pregătite de Guvern.
Economistul Ionuț Dumitru, fost șef al Consiliului Fiscal, spune că, în condițiile deficitului uriaș al României, creșterea veniturilor la buget este o măsură necesară.
Putea fi anticipată mai devreme, cel puțin de anul trecut, dar nu poate fi evitată.
„Dacă nu facem nimic deficitul se duce la 7% din PIB, or noi trebuie să ajungem la 3% anul viitor. E naivitate să crezi că poți recupera din deficit doar reducând cheltuielile bugetare, când cheltui oricum cel mai puțin din Europa pe educație, de exemplu. Creșterile de buget se produc în primul rând din venituri”, a spus el.
Renunțarea la facilitățile fiscale pentru IT, construcții și agricultură este necesară, mai spune el.
„Am oferit aceste faciltăți cu un scop, de a încuraja atragerea de forță de muncă. Dacă e să le reducem, asta trebuie făcut treptat”, este de părere economistul Constantin Rudnițchi.
Un raport recent al Băncii Mondiale, realizat la cererea Ministerului Finanțelor, recomanda renunțarea la acestea facilități tocmai pentru a crește încasările bugetare.
Creșterea impozitării microîntreprinderilor are la rându-i argumente.
„Nu cred că mai este vreo țară în Europa în care aproximativ 90% din companii să plătească impozit ca microîntreprindere. E o modalitate de optimizare fiscală. În orice țară civilizată companiile, majoritatea plătesc impozit pe profit. Or noi, în momentul în care am avut prag de 1 milion de euro (de la care se plătește impozit pe profit, n.r.) 90% din ele intră aici”, subliniază economistul șef al Raiffeisen, Ionuț Dumitru.
Din ianuarie 2023, plafonul de la care microîntreprinderile plătesc impozit pe profit a scăzut de la 1 milion de euro la 500.000 de euro.
Economistul menționează că „sunt legitime și explicațiile antreprenorilor care spun «nu vrem să plătim mai multe taxe» dar trebuie să spargem acest cerc vicios”.
Specialistul subliniază că optimizarea fiscală nu reprezintă o ilegalitate, dar faptul că se vor închide portițe fiscale - la care intră și înregistrările ca PFA, contractele de drepturi de autor - reprezintă un demers corect.
Chiar dacă oprirea abuzurilor e binevenită, mulțimea de măsuri îndreptate spre companii dau un semnal foarte negativ, crede jurnalistul economic Constantin Rudnițchi.
„Parcă suntem în filmele acelea cu indieni, în care stau unii într-o casă și vin băștinșii și dau cu toate săgețile înspre ei. Așa e și cu IMM-urile, toate măsurile acestea sunt luate în același timp, salariul minim a crescut, angajările part-time și full-time se plătesc la fel ca taxe, coboară plafonul de la care plătești impozit pe profit, crești dividendele...”, a enumerat el.
„Dacă aplici totul așa brusc, poate rezolvi unele abuzuri, dar riști să «rezolvi» și antreprenorii. Poate unii ajung să dea oameni afară, sau chiar să închidă”, conchide el.
Măsuri fiscale care ar putea fi aplicate de Guvern
- Scăderea la 300.000 de lei, de la 500.000 de euro, a plafonului de la care microîntreprinderile plătesc impozit pe venit de 3%
- Impozit de 3% pentru microîntreprinderi, indiferent de venituri, în mai multe domenii: baruri, restaurante, activități de tehnologia informației, servicii de medicină generală
- Microîntreprinderile cu venituri de minim 300.000 de lei și rentabilitate de 30% (raportul între profitul net și veniturile totale) plătesc impozit pe profit
- Creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%; de la 1 ianuarie a urcat deja de la 5% la 8%
- Eliminarea scutirii impozitului pe venit pentru angajații din IT cu venituri peste 10.000 de lei
- Eliminarea (parțială) a facilităților pentru angajații din construcții și agricultură
- Creștere TVA de la 5% la 9% la mai multe categorii de produse și servicii, inclusiv apartamente cu valoare sub 600.000 de lei
- Impozit de 5% pentru vânzarea imobilelor,
- Eliminarea plafonului pentru asigurările de sănătate (CASS) la PFA-uri și creșterea contribuțiilor la pensii (CAS)
- Impozit pe case și apartamente cu valoare totală de peste 500.000 de euro
