Pe centura municipiului Zalău/ jud. Sălaj ar fi trebuit să se circule de cinci luni, dar lucrările nu au ajuns nici la 50%.
Asocierea dintre Sinohydro Corporation Limited și firma românească S.C. Good Prod S.R.L urma să încaseze peste 185 milioane de lei, fără TVA, pentru construcția unui drum de 5,5 km, care reprezenta Centura municipiului reședință de județ Zalău.
Banii proveneau din fonduri europene nerambursabile. Perioada de proiectare era de 6 luni, iar execuția de 2 ani.
Chinezii urmau să asigure o garanție de 84 de luni pentru lucrările realizate. Pe traseu, urmau să fie executate cinci viaducte, două poduri și două intersecții - una cu un drum național, cealaltă cu unul județean.
Lucrarea urma să fie făcută de firme locale sub umbrela companiei conduse de guvernul de la Beijing, firma părând interesată, de fapt, să intre pe piața europeană, nicidecum să facă profit.
De altfel, marja de câștig pentru această lucrare era infimă, spun, pentru Europa Liberă, surse din piață.
În 2020, fostul ministru de Interne, Lucian Bode, secretar general al Partidului Național Liberal (PNL), anunța, cu fast, încheierea contractului: „am promis, ne-am ținut de cuvânt”.
În 2021, firma termina proiectarea și intra în forță pe teren. „Lucrările sunt într-un stadiu avansat”, triumfau anunțurile autorităților locale care „dădeau asigurări că lucrarea va fi terminată în termenul agreat”.
Viceprimarul Teodor Bălăjel posta pe rețelele sociale promisiuni despre finalizarea lucrării.
„Odată terminată, centura nu doar că își va împlini menirea de a prelua traficul greu, ci, foarte important, dă startul unui boom economic pentru Zalău. Pentru că unde este infrastructură, investitorii au teren propice. Și unde sunt investiții, populația prosperă.
Autostrada va trece și ea prin imediata apropiere a centurii, așa că perspectiva este foarte bună pe termen lung pentru Zalău.(..)La cât este de spectaculos traseul, mizez că va fi și o atracție peisagistică. Dar subliniez că centura finalizată va atrage investiții și va asigura dezvoltarea orașului, atât prin noi locuri de muncă, cât și prin impulsionarea construcțiilor”, scria viceprimarul pe Facebook în noiembrie 2021.
Un an și jumătate mai târziu, niciuna din predicțiile viceprimarului nu s-a adeverit. Plecate cu viteza a cincea, lucrările chinezilor au încetinit avântul și, în final, au ajuns să meargă în marșarier.
Interdicția de a primi contracte mari în UE scade productivitatea
Între 2019 și 2021, chinezii au încercat să intre agresiv pe piața infrastructurii din România, spune, pentru Europa Liberă, Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro-Infrastructură.
„Nu erau foarte-foarte multe companii, cinci-șase. Dar nu îți trebuie multe companii ca să poți participa la mai multe licitații, cu aceeași companie poți depune mai multe proiecte. Aceste companii sunt niște coloși racordați direct la statul chinez, deci cu potențial financiar extrem de ridicat”, spune Ciurea.
Conform portalului de achiziții publice, există șase companii mari ale statului chinez care au încercat să câștige licitații publice în România din 2016 până acum:
- CHINA CIVIL ENGINEERING CONSTRUCTION CORPORATION, înscrisă în SEAP în 2017, a participat la o procedură simplificată, două licitații deschise, din care una câștigată - un lot din centura Capitalei, A0 și o licitație restrânsă.
- CHINA RAILWAY 14TH BUREAU GROUP CO LTD, înscrisă pe site-ul de achiziții publice tot în 2016, cu participare în șase licitații publice și la una restrânsă.
- SINOHYDRO CORPORATION LIMITED, înscrisă în 2016, cu participare în 34 de licitații publice, două câștigate - centura Zalău și asflatare Iași și una simplificată.
- SINOHYDRO CORPORATION LIMITED, firmă cu același nume, dar număr de înregistrare diferit și înscrisă în SEAP în 2021, participantă în trei licitații publice și una restrânsă.
- CHINA ROAD AND BRIDGE CORPORATION, înscrisă în 2017, participantă la o licitație publică.
Ce i-a încetinit pe chinezi în a-și atinge scopurile? România a aprobat, în aprilie 2021, o ordonanță de urgență prin care, la recomandarea UE, interzicea accesul companiilor din China la licitații publice pentru proiecte de infrastructură.
Documentul stabilea că, la licitațiile publice de infrastructură mare, pot participa doar câteva tipuri de operatori - cei dintr-un stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European (SEE), din țări terțe care au semnat și ratificat Acordul privind Achizițiile Publice (AAP), din țări terțe care se află în proces de aderare la Uniunea Europeană sau din țări terțe care nu au semnat AAP, dar care sunt semnatare ale altor acorduri internaționale prin care UE este obligată să acorde accesul liber la piață în domeniul achizițiilor publice și în cadrul domeniului de aplicare.
UE a încheiat un acord privind achizițiile publice cu 19 state terțe, printre care SUA, Canada, Australia, Japonia, Israel și Moldova, dar China nu este parte semnatară în niciuna dintre ele.
Una dintre motivațiile din nota de fundamentare a documentului arăta că, în ultimii ani, se constatase că există un număr de ofertanți din spațiul extracomunitar care ofereau garanții reduse cu privire la respectarea standardelor de calitate certificate, de mediu și dezvoltare durabilă, pe cele privind cerințele legate de condiții de muncă și protecție socială și politicile concurențiale.
O dată cu intrarea în vigoare a documentului, a scăzut și productivitatea pe centura Zalăului, așa se face că, în 2022, toți oficialii își schimbă mesajele.
Cu ce se ocupă Sinohydro Corporation
Sinohydro Corporation apare prima dată în peisajul românesc în 2013. Compania care se ocupa de proiectarea hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, din Cluj semna, în noiembrie, o scrisoare de confort cu compania chineză Sinohydro Corporation.
Aceasta urma sa garanteze investiția de un miliard de euro și să creeze 4.000 de locuri de muncă.
La zece ani distanță, pe 31 iulie 2023, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunța o ședință de lucru la Hidroelectrica pentru a relua planul de dezvoltare a hidrocentralei Tarnița-Lăpușești.
„Vorbim de, probabil, o valoare de un miliard de euro, aproximativ, o putere instalată între 500 de MW şi 1 GWatt, probabil, patru turbine. Şi ceea ce am făcut este să punem în consultare publică o analiză şi, sigur, un studiu de fezabilitate la nivelul anului 2023. Nu e prima dată când România încearcă să facă acest proiect, dar acum toate elementele sunt că a venit timpul lui”, a spus Burduja.
În China, firma are peste 30 de mii de angajați, o conducere numită de liderii comuniști la Beijing, este specializată în hidrocentrale și baraje, și a avut contracte cu probleme în întreaga lume. Principalele nemulțumiri legate de Sinohydro: corupție, lucrări de proastă calitate, supraevaluare de lucrări.
De ce nu reziliază statul român contractul
„Contractul trebuie reziliat”, spune Ionuț Ciurea de la Asociația Pro-Infractructura. Acesta crede că e evident că statul chinez nu mai este interesat de România, după ce i-a fost tăiat accesul la contracte mari.
Compania Națională de Autostrăzi nu se grăbește să facă asta. Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, a declarat pentru Europa Liberă că firma chineză a primit deja o prelungire și că „speră” ca ei să termine lucrările până anul viitor.
Imaginile surprinse de Asociația Pro-Infrastructura arată că lucrările de pe centură sunt blocate și sunt rămase la 50%.
„A fost clar că în tot anul 2022 nu a fost niciun fel de tragere de inimă din partea chinezilor să-și ducă contractul la bun sfârșit. Ba, dimpotrivă. Mobilizarea s-a dus din ce în ce mai jos. Problemele cu subcontractorii sunt din ce în ce mai multe. Așa că nu înțelegem de ce nu au reziliat deja”, explică Ionuț Ciurea.
Europa Liberă a solicitat un punct de vedere de la compania Sinohydro Corporation Limited, dar nu a primit un răspuns până la publicarea acestui articol.
Contractul de pe centura Zalăului nu este singurul aflat în grija unui antreprenor chinez. După patru ani de licitații, o bucată importantă din viitoarea centură a Bucureștiului va fi construită de China Civil Engineering Construction Corporation.
Licitația fusese începută înainte de interzicerea atribuirii lucrărilor de infrastructură mare companiilor controlate de Beijing. Contractul a fost semnat în vara lui 2022, dar are termen de începere a lucrărilor 12 luni, perioadă în care trebuie să se realizeze proiectul tehnic.
Și în privința acestui contract, există multe semne de întrebare, mai ales că celelalte două loturi vecine chinezilor sunt în stadii avansate de execuție, fiind realizate de o firmă românească.
