Linkuri accesibilitate

Atacurile Rusiei la Dunăre. Ce riscă România? Ce soluții are Ucraina? Ce speră să obțină Turcia


Ilustrație generică - Siluetele președinților Rusiei și Turciei - Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdoğan. Cei doi se întâlnesc luni, 4 septembrie, la Soci.
Ilustrație generică - Siluetele președinților Rusiei și Turciei - Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdoğan. Cei doi se întâlnesc luni, 4 septembrie, la Soci.

Atacurile cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunăre par să devină regulă. Două nopți la rând, rușii au atacat porturile Remi și Ismail, nu departe de România. Zona a devenit vitală pentru exportul cerealelor ucrainene, într-un context discutat luni, la Soci, de președinții Rusiei și Turciei.

Atacurile din ultimele nopți nu sunt primele asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, iar comunitatea internațională a remarcat deja apropierea periculoasă a Rusiei de granița României, care reprezintă, în fapt, granița Alianței Nord Atlantice.

Un atac asupra României ar reprezenta un atac asupra NATO, potrivit Articolului 5 al Tratatului Alianței. Dacă România e atacată, NATO trebuie să răspundă.

Nu întâmplător, Ministerul român al Apărării neagă ferm că o dronă a Rusiei ar fi ajuns pe malul românesc al Dunării, așa cum spune, luni, un reprezentant al Ministerului ucrainean de Externe.

Atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre nu au trecut neobservate de NATO.

Alianța condamna, pe 26 iulie, atacul asupra portului Reni, „foarte aproape de România” și „acțiunile periculoase și provocatoare ale Rusiei în Marea Neagră”.

Liderii Alianței discutaseră cu reprezentanții Ucrainei în cadrul nou-înființatului consiliu NATO-Ucraina și semnalau urmările deciziei unilaterale a Rusiei de a se retrage din acordul cu privire la garantarea securității navelor ucrainene care transportau cereale prin Marea Neagră.

Consecințele deciziei Rusiei au inclus o amplificare a activității comerciale în porturile de la Dunăre, însoțită însă și de amplificarea atacurilor asupra zonei.

Turcia încearcă chiar luni să medieze decizia Rusiei. Poate nu întâmplător atacurile cu drone din ultimele două zile au venit în ajunul întâlnirii dintre președinții Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdoğan.

Cei doi se văd la Soci, oraș rusesc cu deschidere la Marea Neagră, iar atacurile ar putea fi menite să amintească Turciei, și implicit Alianței Nord Atlantice, că Rusia are un cuvânt de spus la granițele NATO.

Pentru Turcia, mesajele ar putea fi chiar mai detaliate – Turcia a încercat, încă de la începutul războiului împotriva Ucrainei să mențină deschise legăturile cu ambele părți. Erdoğan discută cu Vladimir Putin, dar, Turcia are și interese economice concrete în Ucraina.

Turcia e furnizor de drone pentru armata ucraineană, iar recent, compania turcă Baykar a semnat, potrivit Reuters, un acord de construire în Ucraina a unui centru de mentenanță.

Relațiile economice și comerciale, dublate de interesele geostrategice și de dorința Turciei de a-și păstrat influența în zona Mării Negre complică nu doar discuțiile Putin – Erdogan, ci și contextul intern din Ucraina.

Luni, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a anunțat că și-a depus demisia la Parlament, după ce plecarea sa fusese anunțată, duminică seară, de președintele Zelenski.

Reznikov nu e cercetat în prezent, dar ministerul său a intrat în conul de îndoială cu privire la posibile fapte de corupție. Mai multe scandaluri de corupţie au ieşit la iveală recent, iar unul dintre ele îl implică pe Reznikov şi se referă la un contract privind echipamente pentru armată semnat cu o companie din Turcia.

Clar este că el va fi înlocuit (a negat deja acuzațiile), în timp ce Odesa, port la Marea Neagră și porturile de la Dunăre sunt vizate de drone ale forțelor ruse.

La Soci, Recep Tayyip Erdoğan ar urma să îl convingă, printre altele, pe Vladimir Putin să revină în acordul cu privire la exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră.

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG