Exact asupra acestor măsuri, în fapt măriri de taxe și impozite, multe urmând să afecteze cu precădere mediul privat de afaceri, există dispute între PSD și PNL, fiecare partid urmărind să-și mulțumească propriul electorat.
Acesta este motivul pentru care PSD, prin vocea premierului Marcel Ciolacu și a secretarului general Paul Stănescu, dă asigurări că nu va fi vorba de „nicio austeritate”, ba din contră, salariile vor crește.
„Reducerea cheltuielilor publice, combaterea evaziunii şi eliminarea unor privilegii fiscale nu înseamnă austeritate pentru România, ci garanţia că statul rămâne pe drumul creşterii economice. Spre deosebire de alte perioade, în guvernările PSD nu s-au tăiat salarii, nu au scăzut pensiile, ba din contră, am ţinut mereu cu românii”, susține Paul Stănescu.
Problema de substanță este că nimeni, nici măcar liderii celor două partide, nu știe exact ce va cuprinde proiectul pe care guvernul vrea să-și asume răspunderea.
PNL, vot în orb pentru asumare
Cu atât mai surprinzătoare este decizia PNL de a susține asumarea răspunderii fără să vadă măcar un draft al proiectului. Liberalii au pus însă niște condiții de principiu, așa-zise „linii roșii”, cum le-a numit ministrul de Finanțe Marcel Boloș, dar despre care nu au certitudinea că vor fi respectate de către partenerii social-democrați.
Condițiile liberalilor
- eliminarea impozitului de 1% pe proprietățile care au valoare însumată mai mare de 500.000 de euro;
- plafon pentru taxarea profesiilor liberale;
- eliminarea creșterii impozitului pe dividende de la 8% la 10%;
- menținerea pragului de 500.000 euro pentru microîntreprinderi;
- păstrarea cotei unice
Îngrijorarea PNL este justificată, pentru că același Paul Stănescu, om cu mare greutate în PSD, a tratat condițiile cu ironie și condescendență.
„Adevărata linie roşie care contează este să nu facem rău României şi românilor, neluând măsurile care trebuie luate pentru a reduce deficitul bugetar. Cred că oamenii sunt sătui până peste cap de vorbe şi mai ales de lideri politici puşi pe harţă, care se bat cu pumnul în piept că trebuie să fie duri cu PSD”, a spus Stănescu.
Votul s-a dat însă pe modalitatea prin care va trece pachetul de legi prin Parlament, explică deputatul PNL Robert Sighiartau, deci vor mai urma o discuție și un vot final în partid pe „conținutul acelui pachet de legi pentru că ne putem trezi cu orice din partea lui Ciolacu. Nu putem fi de acord cu orice”.
Nemulțumirea PNL, aproape de pragul critic?
Liberalii puși pe harță și porniți să lupte cu PSD sunt însă puțini, nu pot fi numărați nici măcar pe degetele de la o mână. E vorba de oameni care să iasă public și să atace PSD, nu să critice în interior relația cu social- democrații și să ceară o atitudine mai intransigentă față de aceștia.
Din informațiile Europei Libere, la întrunirea de duminică de la Vila Lac au participat 50 de lideri, printre care șefi de consilii județene și primari cu greutate, din care circa 20 au fost extrem de critici la adresa conducerii partidului și a modului în care abordează relația cu PSD.
A doua zi însă, la votul pentru asumarea răspunderii guvernului, doar patru au fost împotrivă și trei s-au abținut.
Deputatul PNL Robert Sighiartău spune pentru Europa Liberă că principala nemulțumire se referă la faptul că PNL este considerat de PSD un partid de mâna a doua, iar conducerea restrânsă nu negociază prost.
„Nemulțumirea poate să atingă un prag critic, ea există nu numai la nivel central, ci și la nivel local, președinți de consilii județene, primari de municipii reședință de județ sunt nemulțumiți de felul în care se negociază cu PSD. Pare că suntem considerați un partid de mâna a doua. Nu convine nimănui lucrul acesta. Există o nemulțumire la adresa grupului restrâns de șase”, spune Sighiartău.
PNL e „între scaune”, nici de drepta, nici liste comune cu PSD
O sursă din partid a declarat pentru Europa Liberă că neîncrederea în conducerea partidului și mai cu seamă în Nicolae Ciucă este în creștere și că toată lumea e cu ochii pe sondajele de opinie, care arată rău.
Atât de rău încât mulți baroni locali își pun în mod serios problema că nu vor mai câștiga un alt mandat dacă se merge pe aceeași linie a obedienței față de PSD.
”Suntem între scaune. Nu suntem nici de dreapta, nici pe liste comune cu PSD”, ne spune sursa menționată.
Problema listelor cu PSD și a negocierii susținerii unui candidat comun la prezidențiale este în continuare de actualitate și mulți liberali văd în ea salvarea PNL. De altfel, chiar la ședința de duminică, Lucian Bode, fostul ministru de Interne și secretar general al partidului, a pus pe tapet un pact de neagresiune cu PSD în campania electorală.
Unul dintre argumentele cu care a fost respins pactul s-a referit la faptul că partidul încă nu și-a decis strategia, merge sau nu pe liste comune cu PSD și negociază susținerea unui candidat liberal la prezidențiale.
Formula are destui susținători în partid, nu doar din așa-numita „aripă iohannistă”, dar, din informațiile Europei Libere, toate tatonările pe lângă PSD pe temă au dat chix. ”PSD nu vrea asta”, ne-a declarat sursa menționată.
Curentul majoritar: e nevoie de o schimbare de strategie
Robert Sighiartău ne spune că nu știe cât de consistent este grupul care ar fi dispus să meargă pe această variantă, dar susține că există un curent majoritar care dorește o schimbare de strategie.
„E limpede pentru toată lumea, pentru toți colegii mei cu care am vorbit, primari, președinți de CJ, că trebuie schimbat ceva în strategia PNL. Toți doresc să existe o strategie care să aducă PNL pe un trend ascendent. Altfel, dacă mergem așa în continuare, rezultatele nu vor fi bune deloc. Ceva trebuie schimbat până în decembrie”, declară Robert Sighiartău pentru Europa Liberă.
Vasile Blaga a avertizat chiar că partidul va ajunge la 10% dacă se merge în continuare pe formula obedienței față de PSD și nu se schimbă ceva de substanță.
Unde sunt „băieții agresivi”?
Da, dar cum? Prim-vicepreședintele Rareș Bogdan spune că „s-a terminat cu binele” și că liberalii vor fi „extrem de duri” și vor reacționa la orice atac venit din partea PSD, dar că partidul nu va ieși de la guvernare.
„PNL nu părăseşte guvernarea, nu părăseşte corabia atunci când e greu, în plină furtună (...) Dar vom fi extrem de duri începând de acum şi trebuie să fim trataţi pe picior de egalitate, pentru că nu mai acceptăm niciun fel de atac şi niciun fel de încercare de a izola PNL. Am fost mult prea cuminţi în coaliţie, vom deveni băieţi extrem de agresivi, extrem de duri şi extrem de radicali din coaliţie. S-a încheiat cu binele”, a vituperat Rareș Bogdan.
PSD crede că „răzmerița e o furtună într-un pahar cu apă”
Ușor de spus, greu de făcut. Prea puțini liberali sunt dispuși să iasă la atac împotriva PSD, iar social-democrații știu asta.
„Să fim serioși, în afară de Rareș Bogdan care e mereu inflamat și dă din gură, nu sunt alții care să ne confrunte frontal. Așa e linia partidului. Cel puțin cât rămâne Ciucă președinte”, spun mai multe surse din PSD pentru Europa Liberă.
Social-democrații sunt convinși că înlăturarea lui Ciucă e un lucru mai complicat decât pare la prima vedere, iar „răzmerița” este o „furtună într-un pahar cu apă”, asta pentru că fostul premier liberal are susținerea lui Iohannis, explică sursele menționate.
Așa încât, PSD poate sta liniștit o perioadă, dar e conștient că nu poate întinde prea mult coarda și trebuie să țină cont și de doleanțele liberalilor și, mai ales, să nu intre în polemică atunci când sunt atacați.
Marcel Ciolacu a anunțat că angajarea răspunderii guvernului va avea loc până la finalul lunii septembrie și că este bine că există „un acord de principiu” în coaliție.
De remarcat că premierul rareori se avântă în critici la adresa liberalilor, asta pentru că, spun sursele noastre, există o înțelegere în acest sens cu Nicolae Ciucă.
Dar și Marcel Ciolacu este conștient că liderul PNL ar putea face mișcări mai bruște sub presiunea nemulțumirii din partid, așa încât la negocierile pachetului măsurilor fiscale se va arăta dispus să cedeze în fața „liniilor roșii” ale liberalilor.
Decizii de principiu în coaliție pentru pachetul fiscal
- Taxă de 1% pentru multinaționale pe cifra de afaceri, dacă impozitul pe profit e mai mic de 16%;
- Taxă specială pentru bănci pe profituri excepționale;
- Impozit pe venit de 10% pe dobânzile la titlurile de stat, dar care s-ar aplica pentru titlurile viitoare;
- Impozitul pe dividende rămâne la 8%;
- Microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 300.000 lei inclusiv vor fi taxate cu 1%, iar cele cu venituri peste acest plafon cu 3%;
- TVA va fi majorat de la 1 ianuarie de la 5 la 9%, pentru săli de fitness sau panouri fotovoltaice;
- Energia termică rămâne la 5% TVA, precum și la lemnele de foc;
- TVA în Horeca rămâne la 9%;
