Din șirul de bâlbâieli ale autorităților române în cazul dronei rusești căzute la Ceatalchioi, județul Tulcea, cel mai prost a ieșit președintele Iohannis.
Acesta a fost pus în situația unei gafe de zile mari în fața șefilor de stat și guvern adunați la București pentru summitul Inițiativei celor 3 Mări.
Dezinformat sau doar dornic de a demonstra că are totul sub control, ori - poate - tributar reticenței și secretomaniei care au învăluit de la bun început ajutorul acordat de România Ucrainei, șeful statului a fost obligat să retracteze miercuri ceea ce afirmase cu tărie marți. Neplăcut. Nu doar pentru el.
„Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă, şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Avem control total asupra spațiului nostru național. Am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia”, declara președintele Klaus Iohannis marți, în timp ce vizita baza militară NATO de la Cincu.
„În cazul în care se confirmă că aceste elemente provin de la o dronă rusească, o astfel de situație ar fi complet inadmisibilă şi o violare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României, stat aliat NATO”, suna declarația de miercuri, din deschiderea summitului.
În prezent, nu mai e nici urmă de dubiu: drona era rusească și bucăți din ea au căzut în România, la 800 de metri de graniță, fiind găsită la câteva sute de metri de graniță.
Descoperire despre care oficialii ucraineni au vorbit încă de luni, fiind însă contraziși și de Ministerul Apărării din România, și de Ministerul de Externe.
Ministrul Apărării, de la „sub semnul acurateții” la găsit drona prin tufe
Însuși ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, la bază profesor de limba engleză și care și-a „câștigat” competențele în complicatul domeniu pe care îl gestionează în vreme de război, absolvind cursuri la Academia Națională de Informații și Colegiul Național de Apărare, s-a tot contrazis.
Luni dădea asigurări că „informaţiile pe care noi (MApN n.r) le dăm sunt sub semnul acurateţei şi al corectitudinii din toate punctele de vedere” și că pe teritoriul României nu a căzut nicio dronă rusească, iar miercuri declara că „specialiștii trimiși de MApN la fața locului au ridicat probele care vor fi supuse unor expertize tehnice, care să permită stabilirea provenienței și caracteristicilor acestora”.
Tot miercuri, autoritățile române au informat NATO despre incident, iar secretarul general Jens Stoltenberg a declarat că nu există informații care să „indice vreun atac intenționat din partea Rusiei”.
Alte drone care au zburat prin Plauru
Cu războiul la câteva sute de metri depărtare, localnicii din satul Plauru au reclamat și altă dată că o dronă rusească a trecut pe deasupra caselor lor, dar au fost contraziși de MApN, care a spus că a verificat și nu a găsit nimic.
Tudor Cernega, primarul din Ceatalchioi, a declarat pentru Europa Liberă că drona de acum o lună a explodat într-o pădure din apropiere.
„Lucrurile trebuie luate mai în serios. Atunci când am zis (de drona prăbușită acum o lună, n.r.), răspunsul a fost «nu a căzut», poate corect era «nu s-a găsit»”, a spus Cernega pentru Europa Liberă.
Așa arată modul în care autoritățile, în frunte cu președintele, au gestionat incidentul de la frontiera românească a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Aceasta în condițiile în care în ultima perioadă atacurile rusești cu drone s-au concentrat pe zona porturilor dunărene ale Ucrainei, Ismail, Reni și Chilia Veche, cel mai probabil pentru a bloca exporturile de cereale.
Reamintim că acordul privind cerealele a fost denunțat unilateral de Rusia și că toate încercările de a debloca situația, inclusiv ultima întâlnire Putin- Erdoğan de la Soci, s-au soldat cu un eșec.
Opțiunea României, profil public șters față de războiului din Ucraina
Autorităților române s-au temut de la începutul războiului Rusiei în Ucraina că un ajutor foarte evident pentru țara vecină ar putea să deranjeze Moscova, în contrast cu strategia adoptată de Polonia și țările baltice.
O oarecare indiferență față de conflictul de la câțiva kilometri distanță a fost demonstrată și de vizita relaxată a președintelui în Delta Dunării, fix în perioada bombardamentelor rusești cu drone.
Faptul că România a optat pentru un profil public mai șters, sintetizat de sintagma „tace și face”, a ridicat semne de întrebare. Mai ales că reticența românească a venit la pachet cu unele declarații oficiale cel puțin controversate.
Controversata viziune a lui Vasile Dîncu despre războiul din Ucraina
Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării, declara în octombrie 2022, că NATO, SUA sau țările Uniunii Europene ar trebui să negocieze pacea pentru Ucraina, deoarece ea nu ar putea accepta pierderea unor teritorii.
„Singura şansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă […] Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia. Singură Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, deoarece clasa politică din Ucraina în momentul acesta nu poate să îşi permită să-şi asume […] pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă de teritorii. Ar fi o înfrângere prea mare pentru politică”, declara Vasile Dîncu, la Prima TV.
Ideea lui Vasile Dîncu venea puternic pe contrasens cu poziția amerciană, a NATO sau UE.
De la președintele Joe Biden, la Emmanuel Macron și Olaf Scholz, până la secretarul geneal al NATO, Jens Stoltenberg, toți au declarat că numai Ucraina poate decide asupra teritoriilor sale și că Putin este cel care trebuie să pună capăt războiului, retrăgându-și armata din Ucraina. Este o poziție rămasă neschimbată până în prezent.
În ianuarie 2022, același Vasile Dîncu declara într-o emisiune la Digi 24 că „trebuie sa revenim la valorile de acum 30 de ani, în momentul în care gândeam securitatea alături de Rusia, nu împotriva Rusiei”.
În luna mai, Vasile Dîncu susținea că Marea Neagră este blocată din cauza minelor. Ba chiar „câmpuri de mine sunt desprinse din zona litoralului”, spunea ministrul, sugerând că din cauza aceasta nu pot ajunge navele ucrainene în portul Constanța.
Informația a fost contrazisă în termeni fermi de președintele Iohannis.
Într-un final, Vasile Dîncu a demisionat, invocând „imposibilitatea colaborării cu președintele României”.
România, codașă la expulzarea diplomaților ruși
Precauția României în raport cu Rusia se vede și din modul în care s-a raportat la diplomații ruși - de la începutul războiului din Ucraina și până în prezent au fost expulzați 51 diplomați ruși, cu mult sub alte state europene.
În 11 dintre cazuri, motivul din spatele expulzărilor a fost „incompatibilitatea activităților (diplomaților ruși, n.r.) cu prevederile Convenției de la Viena”.
Articolul 41 al tratatului afirmă că diplomații dintr-o țară gazdă au datoria de a nu se amesteca în treburile interne ale statului respectiv.
În celelalte cazuri este vorba de 40 de angajați ai misiunii diplomatice ruse la București, împreună cu membrii lor de familie, care au fost trimiși în iulie anul acesta acasă.
Motivul invocat de Ministerului Afacerilor Externe de la București, potrivit unui comunicat, este de „reducere a personalului diplomatic și tehnico-administrativ al Federației Ruse în România”.
Pe niciunul dintre aceștia România nu i-a numit oficiali „spioni”, așa cum au procedat alte state în mod deschis.
Serviciile secrete poloneze, de pildă, au anunțat anul trecut că au identificat 45 de diplomați ruși suspectați de spionaj și au cerut Ministerului de Externe să-i expulzeze.
Peste 400 de diplomați ruși au fost expulzați de la începutul războiului și până în prezent, cei mai mulți din țări precum Franța, Germania. Inclusiv Bulgaria care, sub conducerea fostului prim-ministru Kiril Petkov, a expulzat la finalul lunii iunie 70 de diplomați ruși.
Acesta este motivul pentru care Moscova a fost nevoită să recurgă la metode mai riscante și mai puțin convenționale de spionaj, scrie The Guardian.
Temele anti-urcrainene aruncate și susținute în spațiul public de oficiali, exploatate de AUR
- Canalul Bîstroe
În ultimul an fost aruncate în circuitul public teme de natură să agite spiritele și să suscite sentimente negative față de Ucraina. E vorba despre legea minorității românești din Ucraina, „prigonirea” preoților ortodocși de la Kiev și, ultima pe firmament, în februarie anul acesta, canalului Bâstroe.
Două dintre ele au fost puse pe tapet și apoi întreținute de înalți oficiali români.
De pildă, cazul Bâstroe a fost pus pe agendă de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), preluat de fostul ministru de Externe, Bogdan Aurescu (susținut de PNL), cel care l-a convocat la MAE pe ambasadorul ucraienean la București, și apoi de politicieni de toate culorile, inclusiv de liderul AUR, George Simion.
Timp de mai multe zile, pornind de la afirmația lui Sorin Grindeanu că ucrainenii draghează canalul Bâstroe fără acordul părții române, s-a declanșat un tăvălug de comunicate, declarații din partea diverselor autorități române, mai mult sau mai puțin competente sau informate pe subiect, întreținute de anumite posturi de televiziune și site-uri.
Tema a fost preluată și de George Simion, liderul AUR, al cărui Facebook era plin la vremea respectivă de video-uri pe subiectul Bâstroe, punând semnul egal între ucraineni și ruși.
Președintele Klaus Iohannis a intervenit târziu, de abia după ce subiectul se rostogolise precum bulgărele de zăpadă în presă și opiniile erau deja formate.
- Legea miorităților naționale
Noua lege a minorităților naționale din Ucraina, adoptată la finalul lui decembrie 2022 de parlamentul de la Kiev, a generat nemulțumiri și reacții în România, ultima fiind cea a președintelui Iohannis.
Pe fond, legea nu restrânge drepturi existente, dar nici nu acordă altele noi. A fost însă dată în contextul războiului și vizează minoritatea rusă.
Președintele Klaus Iohannis, de exemplu, într-o discuție telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, i-a spus că „noua lege a minorităților naționale a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române”, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Liderul AUR, George Simion, a cerut nici mai mult, nici mai puțin decât oprirea ajutoarelor pentru Ucraina.
„România nu mai trebuie să ajute Ucraina dacă românii din Cernăuți sunt batjocoriți în continuare!”, a scris George Simion, pe Facebook.
Reacția oficială a Ministerului Afacerilor Externe a fost destul de acidă, principalul reproș fiind că legea a fost adoptată fără consultarea Comisiei de la Veneția. De altfel, MAE a primit felicitări din partea lui George Simion pentru poziția sa critică.
