Președintele Klaus Iohannis a vorbit la întâlnirea anuală cu ambasadorii aproape exclusiv despre marile probleme de politică externă.
Doar la final a făcut o scurtă referire la pericolul extremismului, cu referire la alegerile programate anul acesta.
„România a parcurs cu succes drumul către libertate și democrație, și-a ocupat locul meritat în Uniunea Europeană și în NATO. Vom rămâne vigilenți în fața curentelor extremiste și nu vom permite afectarea sistemului nostru de valori și a principiilor de bază ale societății noastre”, a spus președintele Iohannis.
În rest, un discurs corect în privința marilor frământări ale momentului care zguduie lumea: războiul Rusiei împotriva Ucrainei și cel al Israelului cu gruparea teroristă Hamas.
Corect, dar nu curajos, atrage atenția sociologul și analistul Ovidiu Voicu
„E un discurs corect, nu curajos sau inovativ. Sau un discurs care să denote leadership. Corect, toate cuvintele sunt acolo, dar cuminte”, spune sociologul.
Ieșirea președintelui pe chestiuni de politică externă cu ignorarea celor domestice se înscrie însă în stilul prezidențial al ultimului mandat.
Nu se poate spune, desigur, că șeful statului nu s-a pronunțat deloc pe problemele arzătoare ale României, dar fie a făcut-o într-un format extern, care îi permitea să expedieze chestiunea, fie cu mare întârziere, ceea ce dădea publicului sentimentul de absență.
De pildă, în anul trecut, președintele Iohannis nu a avut nicio conferință de presă pe probleme de politică internă și a lipsit din țară în mai toate momentele tensionate.
Protestele, ignorate în continuare de președinte
În protestele transportatorilor și fermierilor, intrate deja în cea de-a treia săptămână, președintele Iohannis nu s-a pronunțat deloc, deși aceștia i-au adresat o scrisoare deschisă.
Mai exact, fermierii cer „acordarea derogării în 2024 de la standardele 7 şi 8 privind bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC) în condiţii cel puţin similare anului 2023”
Ei mai cer „adoptarea soluţiei UE privind asigurarea supravieţuirii fermierilor europeni, înainte de publicarea propunerii Comisiei de reînnoire a măsurilor de comerţ pentru produsele agricole din Ucraina”.
De altfel, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (ACC) amenință că protestele se vor intensifica în absența rezolvării acestor probleme.
„În caz contrar, toţi trei (preşedinte, premier şi ministrul Agriculturii, n.r.) ar trebui să vă asumaţi şi suportaţi consecinţele intensificării protestelor din România şi din celelalte state-membre, care vor creşte mult mai repede decât se aşteaptă oricine”, atrag atenţia reprezentanţii ACC.
Sub presiunea protestatarilor, ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, a anunţat că va cere demisia comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, în Consiliul de Miniştri.
El a făcut declarația într-o discuţie cu fermierii la Târgu Mureş, înainte de Consiliul Agricultură şi Pescuit de la Bruxelles, unde va solicita din nou derogările de la standardele de mediu ce vizează rotaţia culturilor (GAEC 7) şi condiţia de a lăsa 4% din suprafaţa fermei nelucrată (GAEC 8), potrivit Agerpres.
Este pentru prima oară de la aderarea la UE când un înalt oficial român cere public demisia unui comisar european din cauza unor reglementări controversate.
Premierul Marcel Ciolacu a spus însă că nu a cerut nimeni demisia comisarului european și a încercat să dea o altă interpretare declarațiilor ministrului Agriculturii.
Nici pe aceste chestiuni președintele Klaus Iohannis nu s-a pronunțat, deși ele sunt vitale pentru fermierii români și nu numai, date fiind protestele care au traversat Europa în ultima perioadă.
Sociologul și analistul Ovidiu Voicu spune pentru Europa Liberă că președintele avea obligația să explice protestatarilor importanța relațiilor cu Ucraina, dar a ratat momentul.
„Era un moment în care președintele avea datoria să intervină pentru că o parte din nemulțumirile protestatarilor sunt generate de situația din Ucraina”, spune expertul.
„Președintele trebuia să explice care sunt avantajele spijinirii Ucrainei în contextul de securitate generat de război. Dar acest tip de dialog nici nu poate exista atât timp cât tot ce avem legat de relația cu Ucraina este complet opac”, afirmă sociologul.
„Președintele a permis toate teoriile conspiraționiste anti-ucrainene și filoruse care aduc voturi pentru partidele suverniste. Noroc că fermierii au fost mai deștepți decât președintele să-i dea afară pe Simion și Șoșoacă”, mai spune Ovidiu Voicu.
Decuplare din nepăsare
Acestă decuplare de realitățile românești într-un moment complicat, care precede campania electorală pentru cele patru rânduri de alegeri din acest an, nemulțumește opinia publică.
Ca dovadă, președintele s-a prăbușit în sondaje, ajungând ca 85% dintre intervievați să declare că nu au încredere în el, potrivit unor analize CURS și Avangarde.
Mai mult, absența din spațiul public a președintelui a ajuns subiect de bancuri, dar și de atacuri la adresa sa. De pildă, un deputat AUR a anunțat la Poliție dispariția lui Klaus Iohannis.
În al doilea mandat, președintele pare că s-a derobat complet de rolul de mediator conferit de Constituție, iar acest lucru se vede mai ales atunci când sunt tensiuni în societate.
„Așteptările de la șeful statului sunt ca acesta să fie implicat în chestiunile majore care privesc societatea, să dea o direcție chiar dacă, teoretic, nu are atribuții foarte mari de politică internă”, spune pentru Europa Liberă sociologul Ovidiu Voicu.
Întrebarea pe care și-o pune publicul este legată de motivația acestei derobări de la rolul său.
Ovidiu Voicu susține că este vorba în primul rând de „firea comodă a dlui Iohannis” și în al doilea rând de un posibil „aranjament” cu premierul Marcel Ciolacu.
Acest stil opac în exercitarea puterii este cel care l-a îndepărtat de oameni, așa cum se vede din sondaje, spune pentru Europa Liberă profesorul și politologul Raluca Alexandrescu.
„Nu numai absența din spațiul public, nu numai o lipsă de transparență și lipsă de dorință de a comunica. Iar scene ca aruncatul paltonului pe capota mașinii, de exemplu, sunt un indiciu că dorește să se impună printr-un stil autoritar și o preocupare excesivă pentru propria imagine”.
Vizitele lungi și dese, cheia marilor succese
Unul dintre motivele de nemulțumire în rândul opiniei publice a fost legat de opulența vizitelor în America Latină și Africa ale președintelui Iohannis, dar, mai ales, de lipsa de transparență în cheltuirea banului public.
Turneul în Africa din luna noiembrie a provocat multe critici din acest motiv, dar și pentru că a avut loc într-un alt moment tensionat în societate - mărirea pensiilor fără a exista sursele de finanțare.
Partidele din coaliție au avut discuții neprietenoase pe acest subiect, ajungându-se chiar la amenințarea cu ruperea alianței.
Președintele Iohannis nu a părut însă afectat de aceste tensiuni, așa cum nu a fost afectat nici protestele transportatorilor și fermierilor care au blocat vămi, autostrăzi și drumuri esențiale.
Cu toate acestea, Klaus Iohannis nu a rămas nepăsător la criticile care i-au fost aduse. Drept dovadă, în discursul de marți din fața ambasadorilor străini, s-a referit pe larg la rațiunea și succesele vizitelor.
„Am convenit cu președinții statelor vizitate din Africa, America Latină și Asia să extindem relațiile bilaterale în sferele tradiționale ale comerțului, investițiilor, dar și să le diversificăm în domenii de maximă actualitate precum schimbări climatice, tranziție verde și digitalizare”, a spus șeful statului.
