Marcel Ciolacu (liderul PSD) și Nicolae Ciucă (liderul PNL) au prezentat cu pompă oferta noii alianțe, în fapt un nou USL (Uniunea Social-Democrată – numele unei alianțe din 2011 dintre PSD și PNL), în fața unui auditoriu care nu radia de fericire.
Fețele încruntate ale liberalilor vorbeau de la sine. Dar vorbeau degeaba, pentru că în Biroul Politic Național (BPN) de miercuri doar cinci liberali au votat împotriva listelor comune cu PSD.
Nici tabăra social-democrată nu deborda de încântare, dar acolo votul a fost unanim.
La PSD afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul
Pentru social-democrați e mai greu de înțeles rațiunea listelor comune decât pentru liberali.
Toate sondajele de opinie din ultima perioadă arată că PSD ar obține la europarlamentare un scor de 30%, în fond cam același rezultat ca la alegerile parlamentare din 2020.
Comasarea localelor cu europenele ar fi fost suficientă pentru a ridica procentele social-democraților peste acest prag psihologic. Atunci de ce era nevoie de liste comune cu liberalii?, se întreabă mulți PSD-iști.
Pentru a-i salva pe liberali, în special pe Nicolae Ciucă, de un rezultat slab la europene, spun surse politice. Din informațiile Europei Libere, acest argument a fost expus cu subiect și predicat de premierul Ciolacu la ședințele PSD, inclusiv la cea de miercuri, dinaintea deciziei.
Marcel Ciolacu are nevoie de PNL și de Nicolae Ciucă ca să aibă parte de o campanie electorală liniștită, fără atacuri reciproce. Mai vrea o guvernare stabilă pentru următorii patru ani.
Profesorul și analistul politic Andrei Țăranu spune că marii beneficiari ai acestei manevre cu listele comune sunt Nicolae Ciucă și Lucian Bode, secretarul general al PNL.
„Să spunem lucrurilor pe nume, cel mai mult au câștigat domnii Ciucă și Bode, ei sunt marii câștigători ai acestei figuri. Penelistul de rând nu cred că e foarte fericit cu formula asta. Cei care câștigă e clar că sunt liderii de partid”, spune Andrei Țăranu pentru Europa Liberă.
Dacă liberalii obțineau un rezultat prost la europene, toate astea s-ar fi putut duce pe apa Sâmbetei. Ciucă ar fi riscat să pierdă șefia PNL sau parte din influența în partid, vocile contestatare și nemulțumite având șanse să atingă o masă critică, mai mult, s-ar fi putut pune problema ieșirii de la guvernare și a unei aproprieri de Dreapta Unită. Ca dovadă, această posibilitate a plutit în aer în ultimele zile ale negocierilor.
La rândul lor, Marcel Ciolacu și PSD își doresc cu ardoare fotoliul de la Palatul Cotroceni. Iar pentru asta au nevoie de susținerea PNL la prezidențiale.
Lista comună oferită pe tavă liberalilor este primul pas spre acest țel măreț.
Adio liberalism?
Fețele lungi ale liberalilor ar putea fi doar rezultatul oboselii – maratonul de negocieri din ultimele zile nu a fost ușor de dus – și mai puțin al unui disconfort creat de situația în care a ajuns partidul.
În fond, la alegerile din 2020, PNL a obținut 25% și împreună cu USR (15%) a reușit să pună bazele unei majorități parlamentare. Multele neînțelegeri din partid, pe de o parte, cele cu partenerii de la USR, pe de alta, dar, mai ales, diversele manevre de culise, unele operate chiar de președintele Klaus Iohannis, l-au adus la mâna PSD.
Listele comune cu social-democrații sunt încununarea acestei politici și PNL nu ar trebui să aibă motive de bucurie că liberalismul de care sunt atât de mândri se dizolvă în marea social-democrată, cred analiștii.
La Biroul Politic Național de miercuri, Ilie Bolojan, de pildă, șeful filialei PNL Bihor și fost primar de Oradea, a atras atenția că „este un dezastru, ne pierdem identitatea și nu o să mai revină electoratul la viitoarele alegeri spre PNL”.
Grija pentru pierderea identității nu este însă una care să nu-i lase pe liberali să doarmă bine noaptea, din moment ce reversul medaliei era un scor între 15 și 18% la europarlamentare – un semnal prost pentru toate celelalte scrutinuri de anul acesta.
Profesorul și analistul Cristian Pârvulescu susține însă că PNL nu are ce să sacrifice din simplul motiv că nu este un partid liberal, ci unul conservator și oportunist.
PNL e un partid oportunist, nu este un partid ideologic, deci nu sacrifică ceva ce nu are.
„Partidul liberal nu este liberal, este conservator. Acești oameni sunt continuatorii PDL, pe o linie ultraconservatoare, foarte apropiată de AUR”, ne declară Cristian Pârvulescu.
Analiștii cu care a discutat Europa Liberă susțin că PNL va avea mari probleme la alegerile din 2028, pentru că nu va mai avea nicio identitate.
Listele comune cu PSD vor avea marele avantaj că vor evita un dezastru de imagine pentru PNL, scorul lui disipându-se în cel comun. Practic, nu se va ști cât au obținut liberalii la europarlamentare, numărul de deputați trimiși în Parlamentul European nefiind relevant.
Pe altă parte, sunt șanse mari ca Dreapta Unită să profite de faptul că liberalismul se disipează în PSD, spune pentru Europa Liberă profesorul Andrei Țăranu.
„Sunt mari șanse ca o parte bună a electoratului anti-PSD să se ducă la USR, la Dreapta Unită, pentru că votează emoțional. Electoratul penelist s-ar putea să se ducă aici”.
Sub 50% va fi un eșec al noii alianțe
Din informațiile Europei Libere, liberalii vor paritate pentru primele 20 de poziții, dar PSD-iștii nici nu vor să audă, propunând un raport de 60% la 40%. În cel mai bun caz.
Din punctul de vedere al profesorului Cristian Pârvulescu, PNL va trebui să cedeze pentru a obține ceea ce îl interesează: „să fie al doilea partid din România pe baza mobilizării”.
De remarcat că acest calcul de 20 de locuri eligibile din cele 33 alocate României în Parlamentul European, ar însemna ca noua alianță PSD-PNL să obțină peste 50% după redistribuire.
Ceea ce e greu de crezut, potrivit opiniei profesorului Andrei Țăranu, chiar și în condițiile unei prezențe ridicate la vot datorată alegerilor locale.
„Scorul mare al noii alianțe va veni de la PSD, care are un bazin electoral de 36%, la care se vor adăuga clienții PNL. Aceștia vor vota PNL nu pentru că ar fi neapărat peneliști, ci pentru că sunt legați prin diverse interese de PNL, ei și familiile lor, cu afaceri, cu slujbe, cu diverse”, spune pentru Europa Liberă Andrei Țăranu.
De remarcat că Ciolacu și Ciucă nu au avansat o țintă electorală de 50%.
Cel mai probabil, arată calculele, alianța PSD-PNL va obține un rezultat între 40 și 45%. Dar același rezultat l-ar fi putut obține și dacă ar fi candidat individual, după cum arată sondajele de opinie ale momentului.
Miza pentru alianța PSD- PNL este de a arăta că peste 50%, argument pentru guvernarea până în 2028. Altfel e un eșec.Profesorul de științe politice Cristian Preda
Profesorul Cristian Pârvulescu spune pentru Europa Liberă că „dacă alianța nu obține la europene peste 50%, este un insucces”, deoarece asta arată că nu-și pot folosi tot activul de partid nici măcar atunci când participă împreună la alegeri.
Miza alianței: limitarea extremiștilor
Motivul invocat pentru construcția alianței este extremismul, în sensul diminuării scorului pe care AUR și SOS le-ar putea obține. Au repetat-o cu obstinație Ciolacu și Ciucă, dar și ceilalți lideri ai partidelor.
Tabloul momentului zugrăvit de mai multe sondaje de opinie, inclusiv cel apărut în noaptea dinaintea ședinței Coaliției, arată că AUR ar obține între 18 și 19%, iar SOS în jur de 7%. Nu e clar dacă cele două partide vor candida separat sau împreună la europarlamentare, dar ar putea obține scoruri între 20 și 25%.
Va reuși noua strategie a listelor comune să coboare partidele extremiste sub acest procent? Este discutabil, și opiniile sunt împărțite.
Profesorul de politologie Cristian Preda susține că nu există nicio garanție că o alianță între PSD și PNL limitează extremismul, în condițiile în care extremismul a crescut tocmai de când aceste partide sunt aliate la guvernare?
Au transformat europenele într-un test de politică națională, or AUR aici a căpătat forță, în planul domestic.
„Nu este exclus să crească în continuare tabăra AUR, tocmai pentru că este această alianță electorală împotriva naturii din punct de vedere ideologic. Este platforma perfectă ca AUR să-și întărească poziția de partid antisistem. Se creează de fapt un argument suplimentar pentru această tabără extremistă”, spune pentru Europa liberă Cristian Pârvulescu.
Modelul la care se raportează cele două partide este cel al USL, alianța dintre PSD și PNL, care la alegerile din 2012 a obținut peste 60%. Fermentul mobilizator a fost însă atunci lupta împotriva lui Traian Băsescu.
Profesorul Andrei Țăranu atrage însă atenția că România nu este înspăimântată de extremism.
„USL a scos la alegerile locale un scor imens, iar la generale au scos mult mai mult decât dacă ar fi candidat separat PSD și PNL. Nu știu însă dacă factorul extremism va fi la fel de mobilizator cum a fost factorul Băsescu (Traian Băsescu, fost președinte al României). Lumea nu e prea înspăimântată de extremism în România”.
O țară și doi președinți
Alianța PSD-PNL de la europarlamentare poate fi un test pentru deciziile care se vor lua după 10 iunie, așa cum a anunțat de altfel și premierul Marcel Ciolacu.
Surse din ambele partide spun pentru Europa Liberă că listele comune de acum vor sta la baza continuării alianței și pentru celelalte rânduri de alegeri, mai ales dacă ea va scoate un scor de peste 50%,
Un pas în direcția asta a fost deja făcut: alegerile prezidențiale au fost devansate pentru luna septembrie, cu binecuvântarea președintelui Iohannis, dar fără mandatul BPN al PNL.
România va fi în situația inedită de a avea doi președinți – unul în funcție și altul proaspăt ales. Ciolacu a oferit o explicație pe măsură: e nevoie de o perioadă mai lungă de tranziție pentru preluarea mandatului.
În fapt, explică profesorul Cristian Pârvulescu, devansarea alegerilor are două mize.
„Sunt puse în septembrie din două motive: să ai efectul de contagiune al alegerilor locale, oamenii pe timpul verii nu o să se gândească prea mult la alegeri, și să ai o prezență redusă la prezidențiale, care favorizează PSD”
Dacă Klaus Iohannis obține o funcție la Bruxelles, așa cum își dorește, eventual cea de comisar pentru Apărare, va putea pleca liniștit pentru că țara va avea un președinte care a câștigat alegerile.
Troc pentru candidatul unic
În spatele acestor preparative se află probabil o înțelegere mai amplă care vizează liste comune la alegerile parlamentare și, mai cu seamă, un candidat unic la prezidențiale.
Liberalii au rezistat până acum presiunilor PSD de a agreea sustinerea lui Marcel Ciolacu pentru alegerile prezidențiale. O vor face însă pe mai departe?
Greu de spus. Convingerea unor liberali cu care Europa Liberă a stat de vorbă este că Ciolacu, Ciucă și Iohannis s-au înțeles pentru un candidat PSD la prezidențiale, aceasta fiind condiția pentru care Ciolacu a acceptat comasarea, listele comune și devansarea alegerilor prezidențiale.
„Ciolacu nu se va lăsa, iar noi credem că Ciucă va ceda, ăsta a fost dealul cu Iohannis. Până la urmă PNL nu va ieși dezavantajat chiar dacă nu are președintele, care are și nu are cine știe ce putere. Vom fi patru ani la guvernare în condiții bune”, ne spune o sursă din PNL.
Rămâne însă de văzut care va fi totuși poziția partidului.
Dacă se rupe alianța cu PSD, Nicolae Ciucă nu are șanse prea mari să intre în turul al doilea doar cu susținerea propriului partid. În plus, va fi în situația să nu poată beneficia nici de vreo susținere din partea USR după ce a intrat pe liste comune cu PSD la alegerile europene.
Timpul scurt dintre europene și prezidențiale lasă prea puțin loc de manevră PNL, acesta fiind și scopul devansării scrutinului prezidențial, spun analiștii consultați de Europa Liberă.
