Draftul Ordonanței pe care Ministerului de Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, l-a pus în dezbatere publică este o undă verde dată traseismului politic, cel împotriva căruia au vituperat ani de zile chiar actualii lideri ai PSD și PNL.
Practic, Ordonanța de Urgență stipulează că primarii și șefii de Consilii Județene nu-și vor mai pierde mandatul dacă pleacă la alt partid, așa cum prevede actuala lege în vigoare.
Ca și precedenta Ordonanță, emisă în 2014, în timpul guvernului Victor Ponta (PSD), este încurajată migrația politică din moment ce primarii vor putea candida pentru un alt partid decât acela din care au făcut parte atunci când au fost aleși, fără riscul de a-și pierde mandatul.
Proiectul nu se referă însă la consilierii locali și județeni.
Septimius Pârvu, expert în procese electorale de la Expert Forum, spune pentru Europa Liberă că memoria politică este foarte scurtă și liderii coaliției de la putere fac astăzi ceea ce condamnau acum câțiva ani.
Este o ordonanță făcută pentru a asigura majorități confortabile și lucrurile se vor întâmpla așa cum au planificat cele două partide.Septimius Pârvu
„Deși declarativ liderii celor două partide au spus că nu încurajează migrația, în practică fac altceva”, declară Septimius Pârvu.
„De fapt, toată coaliția face altceva decât spune. Memoria politică e foarte scurtă, toată lumea e împotriva migrației, dar toată lumea se plimbă de la un partid la altul și legiferează în sensul acesta”, mai spune expertul.
Fenomenul traseismului și al racolării aleșilor locali a înflorit în ultimele luni, deși cele două partide mari din România, Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal, au decis să meargă pe liste comune la alegerile europarlamentare.
La alegerile locale, comasate conform ordonanței, PSD și PNL vor avea candidați comuni doar acolo unde primăriile sunt conduse în acest moment de USR (Uniunea Salvați România).
Discuția pe acest subiect este avansată inclusiv la București, unde ambele partide de guvernare vor comanda sondaje de opinie în urma cărora vor stabili candidatul comun.
„Calicia fără rost”, încurajată de OUG
Istoria recentă arată că PSD este cel care racolează cei mai mulți primari, consilieri și chiar organizații întregi de la PNL. Evident, acest lucru generează tensiuni cu colegii de coaliție.
Liderul liberal Nicolae Ciucă declara acum câteva zile că racolarea primarilor între cele două partide este o „calicie fără rost”.
„Este un moment în care trebuie să ne oprim cu această practică. Dacă îmi daţi voie, este absolut o calicie fără rost. (...) Nu văd de ce trebuie să se realizeze această migraţie. Nu cred că vreunui primar îi place să i se pună întruna această etichetă de traseist”, a spus Nicolae Ciucă.
„Calicia fără rost” va continua însă în pofida declarațiilor liderilor, încurajată exact de Ordonanța de Urgență cu privire la comasarea alegerilor.
Septimius Pârvu spune pentru Europa Liberă că OUG va crea niște situații foarte ciudate și un paralelism periculos.
„Vom avea două rânduri de primari, de șefi de consilii județene, ceea ce în practică va genera niște situații foarte ciudate, cu atât mai mult cu cât unii vor schimba partidul. Va crea un paralelism care mi se pare periculos”, susține Septimius Pârvu.
Ordonanața traseismului redivivus
În 2014, Guvernul Ponta a aprobat OUG nr. 55, supranumită „Ordonanţa Traseismului”, prin care aleşii locali – primari, consilieri locali, preşedinţi de consilii județene şi consilieri judeţeni – au primit undă verde să migreze către alt partid.
Ordonanța prevedea o derogare de 45 de zile de la legea care interzicea părăsirea partidului în timpul mandatului, sub pedeapsa pierderii funcţiei obţinute la alegerile locale.
Totul s-a întâmplat cu trei luni înainte de campania electorală pentru localele din 2014.
Ordonanța a fost contestată la Curtea Constituțională de PNL. CCR a decis, în decembrie 2014, că OUG este neconstituțională. A fost însă prea târziu, OUG își produsese efectele.
Efectele Ordonanței Traseismului: 17% din primari au migrat
Potrivit unui bilanț realizat în ianuarie 2015 de Expert Forum, din cei 3.180 de primari din România, circa 540 ți-au schimbat partidul ca urmare a Ordonanței 55/2014. Mai exact, este vorba de 17% dintre primarii din România.
Cel mai mult de câștigat a avut PSD, care a pierdut 3 primari și a câștigat 404.
Județele cele mai afectate de traseism au fost Giurgiu (73% dintre primari au migrat), Neamt, Buzau si Dolj.
De abia după trei ani, în martie 2017, Senatul a respins definitiv OUG 55.
Ce spunea ministrul Justiției atunci și ce spune acum
Senatul a respins OUG 55 trei ani mai târziu, când senatoarea Alina Gorghiu declara: „A fost cel mai mare negoț cu primari marca Dragnea de la revoluție încoace. A fost o ordonanță care va lasa cicatrici multă vreme de acum încolo”.
Ajunsă ministru al Justiției, Alina Gorghiu spune că una dintre „obsesiile” ei este împiedicarea traseismului.
„E un oportunism care miroase urât şi eu nu îi încurajez. Nu sunt aşa de înţelegătoare cu cei care aleg să plece de la un partid la altul cu câteva luni înainte de alegeri pentru că găsesc cu uşurinţă locuri pe lista unui alt partid care poate sunt mai eligibile decât locurile pe care partidul lui i le dă. Eu îi consider trădători şi oportunişti”, spunea ministrul Justiției, Alina Gorghiu, în noiembrie anul trecut.
Comasarea alegerilor, altă răzgândire
Și în privința comasării alegerilor lucrurile au stat similar: după ce acum câțiva ani contestau ideea, aceleași partide o susțin acum.
Strategia comasării a fost lansată la apă de către PDL în perspectiva alegerilor din 2012. Democrat-liberalii voiau la vremea respectivă lipirea alegerilor locale cu parlamentarele.
Doar că PSD și PNL, care formau atunci Uniunea Social Liberală (USL), o alianță similară celei de acum, a contestat proiectul la Curtea Constituțională, care le-a dat dreptate, declarând legea neconstituțională.
Ce prevede Ordonanța lui Ciolacu
Art. 33. - (1) În anul 2024, încetarea de drept a mandatului primarului în condițiile art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările si completările ulterioare, nu se poate face într-o perioadă care se calculează începând cu mai puțin de 60 de zile înainte de data de 9 iunie și până la data intrării în exercițiul mandatului de către primarul ales în anul 2024.
(2) În anul 2024, încetarea de drept a mandatului președintelui consiliului județean în condițiile art. 193 alin. (2) raportat la dispozițiile art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările si completările ulterioare, nu se poate face într-o perioadă care se calculează începând cu mai puțin de 60 de zile înainte de data de 9 iunie și până la data intrării în exercițiul mandatului de către președintele consiliului județean ales în anul 2024.
