Premierul populist al Slovaciei, Robert Fico, 59 de ani, a fost împușcat miercuri (15 mai) și e încă în spital, în stare gravă.
El este cunoscut pentru poziția sa pro-rusă, atacurile asupra presei, ONG-urilor și procurorilor.
Revenirea lui Fico la putere, anul trecut, după ce a mai fost prim-ministru, a stârnit îngrijorare în interiorul și în afara țării sale.
În exterior, observatorii au remarcat atitudinea tot mai prietenoasă față de Vladimir Putin și similitudinile cu regimul Viktor Orban.
Ambele sunt semnale de alarmă nu doar față de schimbarea de direcție a țării, ci și din perspectiva apropiatelor alegeri europene, când este de așteptat ca Slovacia să întărească flancul partidelor extremiste și suveraniste care câștigă teren în toată Europa.
Chiar dacă Robert Fico nu a intrat în conflict direct cu instituțiile europene, așa cum e cazul premierului maghiar Viktor Orban, unele măsuri - desființarea parchetului anticorupție și a televiziunii publice, pe care le-a acuzat de partizanat în favoarea opoziției liberale - au fost aspru criticate de Bruxelles.
De altfel, Viktor Orban s-a plâns că a rămas singur în „lupta pentru pace”, căreia i se alăturase și Slovacia sub premierul Fico.
Acest lucru a fost „de mare ajutor Ungariei, însă procesul a fost întrerupt de tentativa unui activist de stânga de a-l asasina pe premierul slovac”.
Viktor Orban și Robert Fico împărtășesc aceeași orientare conservatoare și se pronunță împotriva furnizării de ajutor militar Kievului.
„Robert Fico este indisponibil în lunile cele mai cruciale. (…) Avem încredere că se va recupera, dar acum noi trebuie să luptăm singuri pentru pace”, a spus premierul ungar.
Retorica urii naște violență
Societatea slovacă este îngrijorată în fața tendințelor evident autoritariste ale lui Fico, care își consolidează controlul prin diverse mecanisme nedemocratice. Atmosfera febrilă și polarizată s-a dovedit mediul propice al tentativei de asasinat de miercuri.
Raluca Alexandrescu, politolog specializat în gândirea politică europeană, spune pentru Europa Liberă că limbajul extremist suscită violență.
„Este un pericol tocmai pentru că aceste partide populiste și suveraniste au căpătat o platformă din ce în ce mai vizibilă și există o normalizare a violenței politice, care trece foarte ușor de la violență de limbaj la violență în acte. Nu este întâmplător că limbajul extremist, de ură, suscită reacții deopotrivă de violente”, spune Raluca Alexandrescu.
Retorica urii, au acuzat opozanții politici ai lui Robert Fico, este responsabilă de tentativa de asasinat.
Președinta în exercițiu, Zuzana Caputova, a declarat joi, într-o conferință de presă ținută în Bratislava, că șefii partidelor politice din țară se vor întâlni într-un efort de a aduce calm și de a „refuza violența”. „Retorica urii la care asistăm în societate duce la acte pline de ură”, a spus ea.
În schimb, susținătorii prim-ministrului Fico au acuzat presa că a creat false narațiuni și a întreținut o atmosferă de ură.
Ministrul de interne al Slovaciei, Matus Sutaj Estok, a declarat miercuri noaptea, la câteva ore după atentat, că țara sa este „în pragul unui război civil” din cauza tensiunilor politice și a îndemnat la încetarea răspândirii comentariilor pline de ură pe rețelele de socializare.
Deputatul Lubos Blaha, din partidul lui Fico, i-a criticat pe opozanții premierului.
„Voi, mass-media liberală și politicienii progresiști, sunteți de vină. Robert Fico se luptă pentru viața lui din cauza urii voastre”, a spus Blaha.
Și vicepremierul Tomas Taraba a spus că atentatul a avut loc pe fondul „narațiunilor false” promovate de partidele de opoziție din Slovacia.
După împușcarea premierului Robert Fico, președintele ales al țării, Peter Pellegrini, a cerut tuturor partidelor să-și suspende campania înainte de alegerile pentru Parlamentul European, care în Slovacia vor avea loc pe 8 iunie.
Partidele suveraniste au transformat discursul urii în tactică politică
Dar această atmosferă nu este singulară Slovaciei. Într-un sens mai larg este rezultatul discursului urii și intoleranței promovat de partidele extremiste, populiste și suveraniste în mai multe state europene, inclusiv în România.
Un tip de discurs care înveninează societățile și poate duce la toate felurile de violență, așa cum s-a văzut în Slovacia, dar care se întoarce acum chiar împotriva partidelor care îl promovează, spune pentru Europa Liberă profesorul și politologul Raluca Alexandrescu.
„În UE, în țările democratice ale Europei, lucrurile acestea deveniseră marginale și riscă să se propage ca un foc scăpat de sub control în climatul actual, care este stimulat de limbajul urii și incitarea la ură pe care aceste partide au picurat-o constant în țesutul social. Au transformat punerea în conflict a unor părți ale societății în tactică politică, iar această tactică se întoarce acum împotriva lor, a tuturor până la urmă”, spune ea.
Premierul polonez Donald Tusk a anunţat joi că a primit ameninţări după tentativa de asasinare a lui Fico.
„Au fost multe din acestea ieri”, a scris joi Tusk într-o postare pe platforma X, pe care a ilustrat-o cu o captură de ecran.
Comentariul în cauză fusese postat miercuri și spunea că „astăzi, slovacii ne-au dat un exemplu despre ce ar trebui făcut cu Donald Tusk”, dacă premierul polonez decide să nu facă investiţii într-un mare aeroport din centrul Poloniei.
Violențele din UE s-au înmulțit
Deja, mai multe state europene s-au confruntat cu atacuri asupra unor politicieni germani, spanioli și irlandezi.
Surse din Comisia Europeană, citate de The Gurardian, sunt îngrijorate că atacul din Slovacia riscă să alimenteze și mai mult violența în spațiul politic.
În Germania, de la începutul anului, au avut loc 22 de atacuri asupra unor politicieni, comparativ cu 27 pentru întregul an 2023. Matthias Ecke, europarlamentar social-democrat și candidat în Saxonia, a fost atacat în timp ce punea afișe de campanie.
Un politician al Partidului Verzilor a fost hărțuit și scuipat în timp ce punea afișe la Dresda, iar acum o săptămână, Franziska Giffey, senatoare SPD, a fost atacată într-o librărie și a ajuns în spital.
Michael Stübgen, membru al Bundestagului, a declarat presei că „anul acesta asistăm la o spirală a violenței asupra politicienilor, de care sunt foarte îngrijorat”, relatează BBC.
Violența a afectat și politica spaniolă. În noiembrie anul trecut, Alejo Vidal-Quadras, un co-fondator al partidului Vox, de extremă dreaptă, a fost împușcat în față, la Madrid.
În Irlanda, soțul și copiii mici ai ministrului justiției, Helen McEntee, au fost forțați să-și evacueze locuința după o amenințare cu bombă. Luna trecută, oameni mascați s-au strâns în fața casei ministrului integrării, Roderic O'Gorman, într-o agresiune fără precedent.
Atacatorul: „De ce l-a concediat pe Mazák? Mass-media au fost lichidate”
Pe rețelele de socializare circulă o înregistrare în care atacatorul premierului slovac, scriitorul Juraj Cintula, explică de ce a încercat să-l asasineze pe Robert Fico. El ar fi mărturisit că a decis să îl atace pentru că nu este de acord cu politicile guvernului.
Juraj Cintula, în vârstă de 71 de ani, un scriitor originar din Leviţe, oraș din sudul Slovaciei, s-a făcut cunoscut în această țară pentru postările sale de pe reţelele de socializare în care îl critică pe premierul Robert Fico.
„Mass-media au fost lichidate. De ce este atacată RTVS (televiziunea publică - n.r.)? Judecătorul Mazák (fostul președinte al Consiliului Judiciar - n.r.) de ce a fost concediat?”
Întrebările retorice prin care Cintula își motivează atacul fac trimitere la uciderea, în 2018, a jurnalistului Ján Kuciak, în urma căruia guvernul Fico și-a dat demisia.
Numai că, revenit la putere, Fico i-a demis pe cei care anchetau uciderea jurnalistului Ján Kuciak, precum și corupția din justiție și din cercul său de apropiați.
Fost magistrat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene din Luxemburg, Mazak declara pentru Euractiv, înainte de demiterea sa: „Câțiva oameni avem acum o sabie a lui Damocles deasupra capului, pentru că Fico este gata să facă orice pentru a obține impunitatea și ar vrea să copieze modelul ungar”.
Ján Mazak a creat în timpul mandatului său o comisie internă care să-i sancționeze pe unii dintre colegii de partid ai lui Fico implicați în mai multe cazuri de corupție care au ieșit la iveală în ultimii ani. De exemplu, o operațiune de tipul „mâini curate” s-a soldat cu punerea sub acuzare a cincisprezece judecători corupți, ceea ce i-a adus numeroși dușmani.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
