Legea agentului străin a fost publicată în Gazeta Legislativă a Georgiei pe 3 iunie, la scurt timp după ce a fost semnată de președintele parlamentului, Șalva Pauașvili.
Legea a intrat în vigoare parțial după publicarea ei. Acesta va intra în vigoare în totalitate în 60 de zile, după ce agențiile guvernamentale vor face toate modificările necesare.
Președintele pro-occidental al Georgiei, Salome Zurabișvili a refuzat să aprobe măsura după ce legea i-a fost retrimisă.
Pe 28 mai, un vot parlamentar a anulat vetoul ei asupra proiectului de lege din 18 mai.
Legea așa-zisului agent străin nu are nicio legătură cu vreun agent străin ci, inspirată de o lege similară din Rusia, incriminează contribuțiile străine mai mari de 20% în finanțarea unei organizații neguvernamentale.
În ciuda săptămânilor de proteste, a avertismentelor occidentului, a Statelor Unite și a Uniunii Europene, spre care Georgia aspiră, legea a intrat în vigoare punând în pericol însăși integrarea euroatlantică a țării din Caucaz.
Conform constituției Georgiei, dacă președintele nu aprobă legea după o derogare de către parlamentari, președintele parlamentului are atunci dreptul de a o promulga.
Legea, care a fost criticată masiv a fost calchiată după cea de la Kremlin care a reprimat orice urmă de disidență și a înăbușit însăși opoziția democratică și presa independentă.
„Emoțiile s-au potolit și mulți dintre cetățenii care s-au alăturat protestului opoziției radicale au văzut deja că, de fapt, legea transparenței va crește responsabilitatea organizațiilor neguvernamentale și a finanțatorilor acestora, va îmbunătăți sistemul politic, va slăbi dezinformarea, reduce radicalismul și polarizarea”, a spus Papuașvili pe 3 iunie, într-o ședință de informare în parlament.
Într-un prim semn că Visul Georgian intenționează să folosească legea ca un instrument coercitiv, secretarul general al partidului, aflat la guvernare, Kakha Kaladze, care este și primarul capitalei Tbilisi, a declarat după ce legea a fost publicată în Monitorul Legislativ că organizațiile care primesc finanţarea din străinătate şi nu se înregistrează într-o bază de date prevăzută de lege vor fi amendate, iar bunurile acestora vor fi sechestrate.
„Dacă nu se conformează, există sancțiuni financiare și apoi [urmează] confiscarea”, a spus Kaladze. „Nu vor putea funcționa și nu vor putea primi fonduri”.
Criticii regimului și ai legii spun că legislația a fost introdusă de Visul Georgian, fondat de magnatul georgian apropiat de Kremlin, Bidzina Ivanișvili, pentru a consolida controlul asupra puterii politice înaintea alegerilor din octombrie considerate cruciale pentru aspirațiile euroatlantice ale Georgiei.
Zurabișvili, al cărui drept de veto a fost anulat cu 84-4 în parlament, i-a îndemnat pe georgieni să se mobilizeze pentru a câștiga viitoarele alegeri din octombrie.
Societatea civilă georgiană încearcă de ani de zile să scoată Georgia de sub influența Rusiei, care încă menține mii de trupe în Osetia de Sud și Abhazia, două regiuni separatiste georgiene pe care Moscova le-a recunoscut ca state independente în urma unui război de cinci zile cu Tbilisi în 2008 după un model aplicat apoi și în Ucraina.
Georgia a obținut râvnitul statut de candidat la UE în decembrie, dar încă nu a început discuțiile efective de aderare, care ar putea dura ani de zile.
Înainte de proiectul de lege privind așa-zisul agent străin, existau speranțe că astfel de discuții ar putea începe chiar la finalul acestui an, dar Bruxellesul a avertizat că legea va pune în pericol traseul european al Georgiei. Visul Georgian spusține că rămâne atașat angajamentelor proeuropene făcute și că legea ar fi de natură să sporească transparența finanțării ONG-urilor.
Guvernele și organizațiile occidentale au emis declarații dure, avertizând guvernul că drumul către UE al țării va fi locat dacă legea intră în vigoare.
Prim-ministrul și președintele partidului, Irakli Kobakhidze - care, împreună cu Ivanișvili și alți aliați, îi învinuiesc pe cei care s-au opus proiectului de lege pentru blocarea traseului european al țării - a declarat pe 31 mai că a cerut o revizuire a relațiilor cu Statele Unite, principalul susținător occidental al Georgiei.
Sute de persoane au fost arestate în săptămânile de proteste împotriva actului legislativ. Unii dintre protestatarii reținuți în timpul demonstrațiilor contracarate cu gaze lacrimogene, tunuri cu apă și gloanțe de cauciuc, care au rănit protestatari și jurnaliști deopotrivă, riscă ani de închisoare pentru acuzații penale.
La sfârșitul zilei de 2 iunie, mii de oameni s-au adunat la Tbilisi la un concert la care și-au exprimat nemulțumirile și au strâns fonduri pentru cei deținuți în protestele anterioare.
Manifestanții de la evenimentul „Muzicieni georgiani pentru un viitor european”, care a început la ora locală 22, în Piața Meidani, au cerut unitate și „victorie finală”, în timp ce au denunțat legislația care amenință să blocheze drumul Georgiei în UE și să atenueze relațiile cu Statele Unite.
„Unitatea noastră neînvinsă s-a născut în lupta pentru un obiectiv comun”, se arată într-un videoclip prezentat la concertul din centrul capitalei Tbilisi.
Banii strânși la eveniment sunt destinați „sprijinirii camarizilor noștri” care au fost „pedepsiți pentru dragostea lor pentru Georgia”, se arată în comunicatul video.
Cu o zi înainte, Mișcarea Națională Unită de opoziție din Georgia a declarat că birourile sale din Tbilisi au fost atacate în urmă cu o noapte de zeci de bărbați mascați, care au spart geamurile și au deteriorat echipamentele electronice.
Acesta a susținut că prejudiciul a fost provocat de circa 30-40 de „titușki”, un termen pentru bătăușii adesea mascați care au bătut și hărțuit protestatarii de când Visul Georgian a anunțat în martie că va reintroduce proiectul de lege.
