Este prima oară când o țară supusă procedurii Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene preia președinția Consiliului.
E vorba despre o țară căreia i-au fost suspendate unele dintre drepturile ca stat membru ca sancțiune pentru că încalcă valorile și legile la care s-a angajat prin aderarea la UE.
Freedom House consideră că Ungaria nu este o democrație, ci un regim tranzițional sau hibrid. Budapesta are problemele cu statul de drept încă din 2010, când Viktor Orban a revenit ca premier după un mandat în 1998-2002.
În 2018, Parlamentul European a votat pentru acțiuni împotriva Ungariei și Poloniei, care au încălcat valorile de bază ale UE - declanșând astfel Articolul 7. La rândul lor, europarlamentarii au aprobat acum doi ani un raport care susține că Ungaria este o „autocrație electorală”, nu un regim democratic.
Asta a dus la înghețarea în 2022 a 22 de miliarde de euro din fonduri europene de coeziune, parte din care Budapesta le-a smuls înapoi după ce a amenințat să blocheze complet fondurile pentru Ucraina.
Recent, s-a ajuns până în punctul în care Parlamentul European și președinția belgiană au cerut suspendarea dreptului de vot al Ungariei în Consiliu, pentru că blocau prea multe dosare importante și pentru că eurodeputații consideră că Budapesta nu a meritat să-și primească înapoi fondurile. Chiar și pe ultima sută de metri, unii europarlamentari cer suspendarea președinției maghiare.
De la începutul ostilităților deschise dintre Budapesta și Bruxelles, Orban a încercat să atragă de partea sa alți lideri cu aspirații autoritare (slovacul Robert Fico), împingând împotriva unității UE atât dinăuntru cât și împreună cu țări vecine precum Serbia.
Ce presupune președinția rotativă a Consiliului European?
În primul rând, este demn de clarificat faptul că există două formațiuni în cadrul Consiliului: Consiliul European reunește șefii de stat, în timp ce Consiliul Uniunii Europene reunește miniștrii cu portofolii similare.
Ei gestionează astfel politica europeană de zi cu zi la nivel politic și interguvernamental - spre deosebire de Comisia care funcționează ca executivul UE și Parlamentul care în principal votează asupra proiectelor de legi propuse de Comisie. Șefii de stat ori miniștrii trebuie să aprobe orice lege europeană.
Fiecare țară UE preia, pe rând, președinția Consiliului, timp de câte șase luni, timp în care organizează ședințele Consiliului și reprezintă instituția în relația cu celelalte instituții europene. Țara dictează agenda negocierilor și poate prioritiza anumite subiecte sau le poate scoate pe altele de pe agendă complet.
În ciuda președinției rotative, o persoană rămâne constantă și este nominalizată de liderii europeni: președintele Consiliului European. În mandatul 2019-2024, acesta a fost belgianul Charles Michel, iar pentru cel puțin următorii doi ani și jumătate va urma Antonio Costa - fostul premier portughez care a încercat să se împrietenească cu Orban.
Orice stat membru din Consiliu are dreptul de veto, iar pentru unele decizii (precum cele de politică externă), unde este nevoie de unanimitate, acesta este un as. Orban nu a ezitat să se folosească de veto pentru a bloca fondurile pentru Ucraina până când a convins statele europene să-i acorde fondurile blocate din pricina problemelor cu statul de drept. Fundația Friedrich Naumann consideră această strategie a fi șantaj.
Pentru ca o țară aflată la președinția Consiliului să se folosească de acest drept de veto, ar fi o controversă imediată. Potrivit Euronews, norma este ca țara-președinte să fie neutră și să se abțină politicos în dosarele pe care le-ar respinge. Însă Orban și restul reprezentanților susțin că s-ar putea folosi de dreptul de veto în timpul mandatului.
Teoretic, țara la președinția Consiliului are sarcina de a fi un „mediator cinstit”. Experții au dubii, însă, dacă ungurii chiar se vor implica constructiv sau dacă vor fi „un cal troian care susține agenda locală a regimurilor autoritare”.
Prioritățile Budapestei în agenda europeană
Prioritățile președinției maghiare sunt:
- Reforma agricolă, despre care spun că va fi mai concentrată pe fermieri,
- Întărirea granițelor externe,
- Redefinirea politicii de coeziune, care asigură dezvoltarea regională din UE,
- Extinderea Uniunii Europene și progres în negocierile cu Moldova, Ucraina, Georgia, dar mai ales Balcanii de Vest,
- Abordarea problemelor demografice (maghiarii nu precizează la ce probleme se referă, Budapesta nu a propus planuri și nu are nici un eveniment plănuit pe această temă).
Maghiarii își mai propun și să contribuie la consolidarea sistemele de sănătate, mai ales pe problemele cardiovasculare, precum și pe competitivitatea economiilor europene.
Budapesta spune că va pune preț și pe intrarea deplină a României și Bulgariei în Spațiul Schengen, astfel ca și prin granițele terestre să se poată circula liber și fără controale.
Alte propuneri, pe chestiuni foarte nișate, sunt analizate, de pildă, de Politico.
Ungaria nu are nicio propunere pe tema energiei, iar cele din domeniul transportului și mediului sunt mai degrabă modeste.
Ce impact ar putea sau nu să aibă Ungaria
Mulți de la Bruxelles se îndoiesc că ungurii și-ar dori să se facă progrese pentru extinderea UE, mai ales pentru că au pus bețe-n roate guvernului de la Kiev pe parcursul candidaturii Ucrainei, blocând mai ales fondurile necesare țării vecine, pentru că deciziile din domeniu au nevoie de unanimitate din partea țărilor UE.
Maghiarii spun că vor să încurajeze procesul de extindere, dar cu țări „cu merite dovedite”, însă se referă la cele din Balcanii de Vest (mai ales aliații din Serbia și Bosnia), nu la țările estice.
Acesta este și motivul pentru care președinția belgiană a Consiliului, care tocmai s-a încheiat, a apăsat pedala de accelerație pentru a deschide negocierile cu Moldova și Ucraina și a impune noi sancțiuni asupra Rusiei înainte să vină rândul maghiarilor.
„Presiunea asupra președinției belgiene era clară: să termine dosarele importante înainte să vină Orban, ca să nu poată face la fel de mult rău”, declară pentru Politico un diplomat european. Ce-i drept, Ungaria „prinde” în mandatul său atât vacanța de vară, cât și perioada de tranziție instituțională de după alegeri, ceea ce îi reduce din oportunitățile de a face vreo schimbare.
Odată cu trecerea la un nou set de europarlamentari, se schimbă și comisarii europeni, așa că Ungaria va pierde (cel mai probabil) portofoliul de extindere al UE, pe care l-a controlat în 2019-2024. La Bruxelles, se dorește ca țările UE să alterneze portofoliile, ca un stat să nu ajungă să domine un domeniu. Oricum, fostul comisar Oliver Varhelyi a fost un personaj controversat, așa că puțini și-ar dori să-l vadă reîntors.
Spre deosebire de cazul Ucrainei, Orban nu s-a opus niciodată aderării Moldovei la UE. În urma unei întâlniri din ianuarie cu premierul Dorin Recean, el declara că susține necondiționat eforturile de aderare ale Moldovei, „țară despre care se știe că este locuită de oameni echilibrați, stabili și harnici”.
O altă chestiune controversată pentru Ungaria este problema minorităților. Deși Budapesta folosește scuza că etnicii maghiari din Ucraina nu ar fi tratați cum se cade pentru a bloca ajutoarele pentru Kiev, Centrul European pentru Drepturile Romilor spune că va boicota președinția maghiară a Consiliului „în semn de protest împotriva deceniilor de politici rasiste și negarea drepturilor umane de către regimul Fidesz”.
Un „MEGA” deja-vu
În iunie, președinția maghiară și-a publicat sloganul și logo-ul: un cub Rubik și fraza „Make Europe Great Again”.
Expresia este vizibil împrumutată de la campania lui Donald Trump din 2016 și arhicunoscutul „Make America Great Again” - MAGA (slogan pe care, la rândul său, l-a desprins din campania lui Ronald Reagan din 1980). Oficialii de la Budapesta insistă că sloganul nu este inspirat din campania lui Trump.
„Este un indiciu despre o președinție activă. Arată deschis așteptarea ca, împreună, să fim cu toții mai puternici decât pe cont propriu”, a afirmat ministrul pentru afaceri Europene, Janos Boka, în conferința de lansare a proiectului.
Însuși Boka este un tehnocrat pus în vârful unui minister creat mai mult de ochii Bruxellesului.
La conferința naționaliștilor de pe tot globul, organizată în mai la Budapesta, însuși Viktor Orban a anunțat: „Make America great again, make Europe great again”.
Parcursul președinției maghiare pare, legat indirect și de rezultatul alegerilor americane din noiembrie. La Washington s-ar putea întoarce Donald Trump, aliat de preț al lui Orban.
Cât despre cubul Rubik, acesta a fost inventat de un maghiar, Erno Rubik, în 1974, astfel că în contextul președinției Consiliului reprezintă simbolic atât inventivitatea poporului maghiar, cât și ideea de a rezolva ingenios și cu răbdare probleme complexe.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
