Președintele american Joe Biden a declarat că Rusia nu dorește „nimic mai puțin” decât să „șteargă Ucraina de pe hartă”, și a insistat că președintele rus Vladimir Putin nu va câștiga. De asemenea, Joe Biden a anunțat că Washingtonul și aliații săi, printre care și România, vor furniza Ucrainei arme suplimentare, inclusiv mai multe sisteme de apărare aeriană.
„Ucraina poate și îl va opri pe Putin, mai ales cu sprijinul nostru colectiv deplin”, a declarat Biden în prima zi a summitului NATO.
Un comunicat al Casei Albe de marți anunța că SUA, Olanda, Germania, România și Italia vor oferi Ucrainei sisteme Patriot. De asemenea, Statele Unite și partenerii intenționează să furnizeze Ucrainei zeci de sisteme tactice suplimentare de apărare aeriană în lunile următoare, a spus Biden.
Departamentul de Stat al SUA a transmis că noi anunțuri privind sprijinul de securitate pentru Ucraina vor fi făcute în timpul summitului NATO.
Înainte de discursul președintelui SUA, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că, dacă Rusia va fi victorioasă în invazia sa pe scară largă a Ucrainei, aceasta va încuraja țări ca Iran, China și Coreea de Nord și va modela mediul de securitate globală pentru deceniile următoare.
„Nu există opțiuni fără riscuri cu o Rusie agresivă ca vecin. (...) Cel mai mare cost și cel mai mare risc va fi dacă Rusia câștigă în Ucraina. Nu putem lăsa să se întâmple asta”, a spus secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.
Summit NATO, pe fondul incertitudinilor și riscurilor globale
Summitul NATO a început la Washington pe 9 iulie iar războiul declanșat de Rusia în Ucraina este una dintre temele majore de discuții.
Țările membre doresc să își consolideze capacitatea proprie de apărare, dar și să întărească sprijinul oferit Ucrainei. Summitul are loc pe fondul incertitudinii politice din SUA, înaintea alegerilor prezidențiale, dar și în contextul intensificării atacurilor Rusiei asupra Ucrainei.
Președintele Volodimir Zelenski participă, de asemenea, la conferința NATO și și-a reînnoit solicitările de sprijinire a Ucrainei, mai ales în domeniul apărării antiaeriene.
Cererile sale vin la scurt timp de la unul dintre cele mai grave atacuri aeriene rusești, din 8 iulie.
Rachetele lansate de Rusia asupra Ucrainei au lovit mai multe clădiri civile, inclusiv Spitalul de Copii Okhmatdit din Kiev, ucigând cel puțin 43 de persoane, în toată țara, și rănind alte zeci.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski pledează de luni de zile pentru ca aliații să trimită Kievului mai multe capacități de apărare aeriană, pentru a-și apăra trupele, orașele și infrastructura împotriva campaniilor de bombardamente rusești la scară largă.
Într-un videoclip postat pe contul său de Telegram, Zelenski a spus: „Luptăm pentru garanții suplimentare de securitate pentru Ucraina. Și acestea constau în arme și finanțe, sprijin politic”.
Volodimir Zelenski a insistat, de asemenea, ca Ucraina să primească un plan clar de aderare a țării la NATO, însă aliații sunt de părere că aderarea Ucrainei la alianță nu poate avea lo câtă vreme țara este angajată într-un război.
Un oficial NATO a declarat pe 5 iulie că alianța va dezvălui un plan care ar fi o „punte către aderare” pentru Kiev la summit, împreună cu promisiunile de ajutor militar suplimentar pentru Ucraina.
Surse NATO au declarat că membrii alianței iau în considerare, la cererea Kievului, includerea în comunicatul summitului că drumul Ucrainei către o eventuală aderare este „ireversibil”. Formularea ar fi o provocare directă la propunerile de pace ale lui Vladimir Putin, care includ excluderea Ucrainei din NATO.
Departamentul de Stat a transmis că declarația finală va „clarifica” faptul că Ucraina aparține alianței, fără a oferi un interval de timp pentru momentul în care va adera.
De asemenea, alianța va anunța în zilele următoare un nou comandament militar NATO în Germania, pentru a coordona instruirea și echiparea trupelor ucrainene. De asemenea, va trimite permanent un înalt reprezentant NATO la Kiev.
Membrii NATO nu au ajuns la un acord asupra unui pachet de ajutor militar multianual pentru Ucraina, pe care l-a propus Jens Stoltenberg. În schimb, NATO va anunța un pachet de 40 de miliarde de euro pentru un an.
Unitatea NATO în privința Ucrainei este afectată la Washington de premierul Ungariei, Viktor Orban, ale cărui opinii pro-ruse au iritat alianța.
Orban, care tocmai a preluat președinția rotativă a UE, a zburat la Moscova săptămâna trecută pentru a discuta cu Putin despre încheierea războiului, fără a informa autoritățile europene. Călătoria a fost criticată de Ucraina, UE și SUA.
Bugetele de apărare
Bugetele alocate apărării de țările membre ale alianței e un alt subiect fierbinte la summit. Membrii NATO s-au angajat în urmă cu un deceniu să atingă o țintă de cheltuieli pentru apărare de cel puțin 2% din PIB până în 2024.
Jens Stoltenberg a spus că numai 23 din cei 32 de membri ai alianței vor atinge acest obiectiv în acest an.
Președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Mike Johnson, un aliat al lui Donald Trump, a declarat pe 8 iulie că republicanii „sărbătoresc pacea și stabilitatea pe care NATO le-a asigurat” dar a adăugat că „NATO trebuie să facă mai mult”.
El a spus că și celelalte state ale alianței trebuie să își crească cheltuielile de apărare și să nu se bazeze doar pe sprijinul și eforturile SUA.
Statele Unite acoperă 68% din cheltuielile NATO pentru apărare.
Unii oficiali occidentali spun că 2% din PIB ar trebui să fie un minim, nu un plafon pentru cheltuielile de apărare ale membrilor NATO. Ei spun chiar că nivelul obligatoriu al cheltuielilor militare ar trebui să fie de 2,5% în interiorul NATO, pe fondul amenințărilor tot mai mari din partea Rusiei, Chinei și Iranului.
Donald Trump i-a criticat pe aliații NATO, atunci când era președinte SUA, pentru că nu și-au îndeplinit angajamentele privind cheltuielile, amenințând chiar, la un moment dat, că va retrage Statele Unite din alianță.
Performanța slabă a lui Joe Biden în dezbateri și spectrul unui nou mandat al lui Donald Trump îi îngrijorează pe mulți aliați europeni.
Pentru Jens Stoltenberg, summitul e ultimul eveniment major al NATO înainte de a părăsi alianța la 1 octombrie. Premierul olandez Mark Rutte va fi, începând cu această dată, secretarul general al NATO.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
