Linkuri accesibilitate

Amnesty International: Cel mai mare număr de execuții din ultimul deceniu. China, principalul călău al lumii


Ilustrație furnizată în raportul organizației Amnesty International.
Ilustrație furnizată în raportul organizației Amnesty International.

Execuțiile au ajuns în 2023 la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, cu o creștere masivă în Orientul Mijlociu, arată Amnesty International, care și-a publicat miercuri raportul anual privind aplicarea pedepsei cu moartea pe plan mondial.

Creșterea numărului de execuții în Iran a ridicat numărul de execuții la nivel global din 2015 până în prezent. Și în SUA a crescut numărul execuțiilor, iar China continuă să execute mii de oameni, chiar dacă ascunde numărul lor, considerat secret de stat. Din acest motiv, numărul de execuții din China nu este nici măcar făcut public.

Un total de 1.153 de execuții au avut loc numai în 2023, arată raportul, care nu include însă și miile de execuții despre care se știe că au fost făcute în China, marcând o creștere cu peste 30% față de 2022.

Este cel mai mare număr înregistrat de Amnesty International din 2015, când au fost executați 1.634 de oameni.

În ciuda creșterii numărului de execuții, a scăzut numărul țărilor care le fac, 2023 fiind anul când a fost atinsă cea mai mică cifră înregistrată vreodată de Amnesty International în acest sens.

„Sporul uriaș al execuțiilor înregistrate s-a datorat în primul rând Iranului. Autoritățile iraniene au arătat o desconsiderare totală față de viața umană și au intensificat execuțiile pentru infracțiuni legate de droguri, subliniind și mai mult impactul discriminatoriu al pedepsei cu moartea asupra celor mai marginalizate și sărace comunități din Iran”, a declarat Agnès Callamard, secretar general al Amnesty International.

„În ciuda eșecurilor pe care le-am văzut anul acesta, în special în Orientul Mijlociu, țările care încă fac execuții sunt din ce în ce mai izolate. Campania noastră împotriva acestei pedepse detestabile funcționează. Vom continua până când vom pune capăt pedepsei cu moartea”, spune Callamard.

Organizația a făcut și un top al țărilor cu cel mai mare număr de execuții, primele cinci fiind: China, Iran, Arabia Saudită, Somalia și SUA.

Iranul a făcut aproape trei sferturi din ele, adică 74%, în timp ce Arabia Saudită a făcut 15% din execuții.

În schimb, în Somalia și SUA a crescut numărul de execuții față de anii precedenți.

A existat o creștere cu 20% a numărului de pedepse cu moartea pronunțate la nivel global în 2023, ducând totalul la 2.428.

Execuțiile în Iran cresc

În Iran, autoritățile și-au intensificat utilizarea pedepsei cu moartea pentru a insufla frică în populație și pentru a-și întări controlul asupra puterii. Execuțiile au loc în toată țara.

Cel puțin 853 de persoane au fost executate, marcând o creștere de 48% față de 576 în 2022.

Execuțiile au afectat în mod disproporționat minoritatea etnică baluci din Iran, care a reprezentat 20% din execuțiile înregistrate, deși reprezintă aproximativ 5% din populația Iranului.

Au fost executate cel puțin 24 de femei și cel puțin cinci copii.

Cel puțin 545 dintre execuțiile înregistrate în Iran au fost ilegale, pentru fapte care nu ar trebui pedepsite cu moartea conform dreptului internațional, inclusiv infracțiuni legate de droguri, tâlhărie și spionaj.

Execuțiile pentru infracțiuni legate de droguri au crescut și constituie 56% din execuțiile înregistrate în 2023, o creștere de 89% față de 255 de execuții înregistrate în 2022.

Eșecuri în SUA și Africa sub-sahariană

În SUA, execuțiile au crescut de la 18 la 24.

Proiectele de lege care stabilesc ca execuțiile să fie făcute de un pluton de execuție au fost introduse în Idaho și Tennessee, în timp ce adunarea de stat din Montana a luat în considerare o măsură de extindere a substanțelor utilizate în injecțiile letale.

În Carolina de Sud a fost semnată o nouă lege care ascunde identitatea persoanelor sau entităților implicate în pregătirea sau efectuarea execuțiilor.

„Sunt state americane care au demonstrat un angajament înfricoșător față de pedeapsa cu moartea și o intenție crudă de a investi resurse în luarea vieții umane”, a spus Agnès Callamard, secretar general al Amnesty International.

„Execuțiile prin noua metodă crudă de asfixiere cu azot au intrat în uz, de asemenea, în Alabama folosind rușinos această metodă netestată pentru a-l ucide pe Kenneth Smith la începutul acestui an, la doar 14 luni după ce l-a supus unei încercări de execuție greșite”, a adăugat ea.

„Președintele Biden trebuie să nu mai întârzie să-și țină promisiunea de a aboli pedeapsa federală cu moartea”, a menționat Callamard.

Eșecuri au fost înregistrate în 2023 și în alte regiuni de pe glob, țări în care condamnările la moarte au crescut, ca în Africa subsahariană.

Execuțiile înregistrate în regiune s-au triplat de la 11 în 2022 la 38 în 2023, iar pedepsele cu moartea înregistrate au crescut brusc cu 66%, de la 298 în 2022 la 494 în 2023.

În plus, nicio țară din regiune nu a abolit pedeapsa cu moartea în 2023.

Secretul de stat. China, cel mai mare călău al lumii

Din cauza secretului de stat, cifrele Amnesty nu includ miile de persoane despre care se crede că au fost executate în China, care rămâne principalul călău al lumii.

În mod similar, organizația nu a fost în măsură să prezinte cifre pentru Coreea de Nord și Vietnam, țări despre care se crede că recurg la execuții pe scară largă.

Cu toate acestea, numărul limitat de rapoarte oficiale care au apărut din aceste țări au transmis publicului mesaje clare că infracțiunile sau disidența vor fi pedepsite cu moartea, arătând că pedeapsa cu moartea a continuat să fie un instrument în statul nostru.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG