„Am decis astăzi, împreună cu președintele Duda, să organizăm la București un Summit al Formatului B9 pe care îl voi găzdui aici la Cotroceni. Ne vom reuni astfel cu două săptămâni înainte de Summitul aliat pentru a ne coordona pozițiile în ceea ce privește consolidarea substanțială a Flancului Estic”, a spus președintele Klaus Iohannis, într-o conferință de presă comună cu omologul său polonez, Andrzej Duda.
Șeful statului a mai anunțat că atât România, cât și Polonia cer o prezență militară sporită a NATO în România și în regiunea Mării Negre.
„Avem nevoie, urgent, de o consolidare consistentă și echilibrată a Flancului Estic, de o prezență unitară și întărită. Este necesară o prezență militară sporită aliată în țara noastră și în regiunea Mării Negre, ca răspuns cu caracter strict defensiv la agresiunea Rusiei”, a spus președintele Klaus Iohannis, care a pledat pentru crearea „cât mai rapidă a unui Grup de Luptă NATO în România.
„Trebuie să luăm măsuri imediate, cu efecte pe termen lung”, a avertizat președintele român. El a anunțat că va susține acest lucru și la summitul NATO, de joi, de la Bruxelles.
„Dorim, împreună cu Polonia, reafirmarea clară a sarcinii prioritare fundamentale a NATO – apărarea colectivă. Vizita Președintelui Biden în Europa și participarea sa la Summitul aliat de peste două zile transmite, o dată în plus, un mesaj puternic al unității și solidarității aliate, dar și al susținerii Statelor Unite ale Americii pentru securitatea noastră. Împreună cu Președintele Duda am abordat și prioritățile noastre comune în relația transatlantică, în special în actualul context”, a încheiat Klaus Iohannis.
„Susținem integrarea Ucrainei, Republicii Moldova și a Georgiei în UE”
De asemenea, cei doi au discutat și despre responsabilitățile celor două țări membre NATO și UE în regiune, ocazie cu care a fost reconfirmată „susținerea fermă și deplină a României pentru Republica Moldova, precum și pentru suveranitatea și integritatea sa teritorială.”
„Impactul conflictului din Ucraina asupra Republicii Moldova este unul major, iar Republica Moldova are nevoie de sprijin solid și coordonat, financiar și logistic, din partea Uniunii Europene și a statelor membre, care să acopere inclusiv securitatea sa energetică.
Totodată, România și Polonia sprijină ferm integrarea Republicii Moldova, a Ucrainei și a Georgiei în Uniunea Europeană și vom continua să acționăm pentru ca acest obiectiv să devină realitate”, a mai spus Klaus Iohannis.
Legături de securitate dublate de cele economice
Cât privește relațiile dintre România și Polonia, cei doi șefi de stat au convenit ca legăturile pe linie de securitate să fie dublate de o „cooperare economică robustă și fructuoasă.”
„Sunt convins că vom reuși să creștem volumul schimburilor comerciale și al investițiilor reciproce, inclusiv în domenii de cooperare strategică. Am discutat și despre proiectele strategice de interconectare regională de interes atât pentru România, cât și pentru Polonia. Mă refer aici la proiectele Rail2Sea și ViaCarpathia, deosebit de importante din punct de vedere economic și pentru mobilitatea militară pe Flancul Estic”, a adăugat președintele Iohannis.
Andrzej Duda: Când în Turcia au venit milioane de refugiaţi din Siria, UE a alocat miliarde de euro ca sprijin
În același context, președintele polonez a cerut sprijinul autorităţilor europene pentru gestionarea fluxului mare de refugiaţi ucraineni.
El a făcut un apel la oficialii UE să ajute statele implicate în gestionarea fluxului de cetăţeni ucraineni care fug din calea războiului.
„În ceea ce priveşte situaţia curentă, ambele ţări primesc refugiaţi din Ucraina. Le mulţumesc cetăţenilor mei care îi ajută pe ucraineni. Ei sunt oaspeţii noştri, îi primim în casele noastre, oriunde au ajuns pot să îşi găsească un loc liniştit, dar avem nevoie de ajutor internaţional.
Cred că acest ajutor va veni, în primul rând de la Uniunea Europeană.
Când în Turcia au venit milioane de refugiaţi din Siria, UE a alocat miliarde de euro ca sprijin. Acelaşi sprijin trebuie acordat şi ţărilor membre care se confrunta cu criza refugiaţilor”, a spus președintele Poloniei, țară care deține și Președinția în Exercițiu (PiE) a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), de la 1 ianuarie 2022.
Duda: Alianţa cu Rusia nu mai există. Cei care formează NATO trebuie să înțeleagă cât de crudă e Rusia
De asemenea, el a cerut o nouă „concepție strategică a NATO” în regiune, dat fiind contextul de securitate regională creat de invadarea Ucrainei de către Rusia.
„O nouă concepţie strategică a NATO, care acum este în curs de elaborare, trebuie să ia în considerare aceste schimbări care au fost generate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Prezenţa permanentă defensivă a NATO, adică consolidată din punct de vedere al militarilor şi al dotării şi infrastructurii.Acestea sunt cerinţele prezentului, impuse de acţiunile întreprinse de Rusia.
Deciziile NATO vor fi efectul a ceea ce a făcut Rusia. Acest comportament arată că alianţa cu Rusia nu mai există, nu mai este obligatorie”, a declarat preşedintele polonez Andrzej Duda.
El a spus că, împreună cu președintele Iohannis, au decis să facă toate eforturile pentru ca aliații să înțeleagă „cât de crudă este Rusia”, care trebuie sancționată dur în continuare pentru ca războiul să fie oprit iar Ucraina să existe în continuare ca stat suveran.
„Vom face demersuri diplomatice pentru ca toţi cei care formează aceasta alianţă mondială uriaşă să înţeleagă cât de serioasă este situaţia şi cât de crudă este Rusia, care este o ameninţare serioasă pentru întreaga lume.
Are la dispoziţie arma nucleară şi doreşte să îşi extindă teritoriul. Noi nu suntem de acord cu acest lucru, nu dorim să ne întoarcem în zona de influenţă rusească.
Vom vorbi cu aliaţii pentru a vedea ce acţiuni trebuie întreprinse faţă de Rusia, ce sancţiuni putem să impunem, ce alte acţiuni putem întreprinde la nivel diplomatic pentru a ne atinge scopul sub forma terminării războiului, pentru ca Ucraina să poată să existe în continuare ca o ţară suverană şi să se bucure de pace”, a mai spus preşedintele Poloniei.
În egală măsură, dacă Belarus se va alătura războiului, atunci trebuie impuse sancțiuni severe și împotriva acestui stat.
„Cred că NATO, UE şi toate ţările cinstite trebuie să se exprime clar: cei care se alătură Rusiei trebuie să fie sancţionaţi la fel la agresorul”, a mai spus președintele polonez.
