UPDATE - Poliția a blocat avansarea mulțimilor în mai multe zone ale orașului și a reținut cel puțin 125 de protestatari în apropiere de Piața Independenței și în alte zone, potrivit Ministerului de Interne.
Protestatari pașnici au fost duși în dube ale poliției, în timp ce alți manifestanți strigau „rușine”.
Vehicule blindate au fost aduse în Minsk și parcate lângă reședința lui Lukașenka „pentru a consolida securitatea personalului”, a declarat Ministerul de Interne.
Publicația rusă de stat RIA Novosti a publicat o fotografie a lui Lukșenka plimbându-se prin reședința sa cu o armă automată pe care a spus că a primit-o de la secretarul său de presă. Nu este clar dacă fotografia a fost făcută în aceeași zi.
Unii protestatari au început să părăsească piața târziu, pe fondul ploilor abundente.
***
Arestările făcute de autoritățile din Belarus au scos duminică în stradă zeci de mii de protestatari, la Minsk. Zeci de mii de belaruși au mărșăluit în centrul capitalei, în cea mai recentă dintre demonstrațiile în masă făcute împotriva conducătorului autocrat, aflat de 26 de ani la putere, Aleksandr Lukașenka.
Coloanele protestatarilor s-au reunit în ceea ce se numește Marșul Păcii și Independenței către Piața Independenței din Minsk, care anterior fusese înconjurată de forțele de securitate.
Mulți participanți au fluturat steagurile roșii și albe, simbol al opoziției față de regimul lui Lukașenka.
Live Blog (From RFE/RL's Belarus Service)
Belarusul este zguduit de proteste de 22 de zile și de greve prin care este contestat rezultatul alegerilor prezidențiale în legătură cu alegerile prezidențiale din 9 august care i-au conferit lui Lukașenka al șaselea mandat.
Protestele au reprezentat cea mai mare provocare de până acum pentru guvernarea de 26 de ani a lui Lukașenka.
Înaintea marșului, Ministerul de Interne i-a avertizat pe cetățeni să nu participe la mitingul neautorizat, în timp ce poliția de la Minsk le-a recomandat jurnaliștilor care transmit de la miting să stea la cel puțin 100 de metri distanță de protestatari „pentru propria lor siguranță”.
Protestele au izbucnit în Belarus pe 9 august, când s-a anunțat victoria în alegerile prezidențiale, cu peste 80% din voturi, a președintelui Alexandr Lukașenka, în timp ce Svetlanei Țihanovskaia, principala candidată a opoziție, i-au fost atribuite mai puțin de 10% din voturi.
De la izbucnirea protestelor, poliția a reținut mii de manifestanți, mai ales în primele zile, iar joi, 27 august, a reținut mai mulți jurnaliști străini, inclusiv de la RFE/RL. Ulterior, jurnaliștii au fost eliberați, dar cel puțin 17 și-au pierdut acreditările, ceea ce înseamnă că nu mai au voie să facă transmisiuni de la proteste.
Ministerul de Externe a declarat că decizia a fost luată din motive de securitate
Între timp, Kremlinul a anunțat că președintele Rusiei, Vladimir Putin, și omologul său din Belarus, Aleksandr Lukașenka, se vor întâlni în săptămânile următoare la Moscova. Cei doi lideri au avut duminică o convorbire telefonică despre consolidarea relațiilor bilaterale, pe fundalul protestelor masive, antiprezidențiale din Belarus.
Pe 29 august, circa 10.000 de persoane, în special femei, au pornit în centrul orașului, cântând și scandând „Sașa, ești concediat!” - cu referire la Alexandr Lukașenka.
În total, 29 de protestatari au fost reținuți în Minsk și în alte părți din Belarus în aceeași zi, potrivit Ministerului de Interne.
Atacuri asupra libertății mass-media
Președintele în exercițiu al Radio Free Europe/ Radio Liberty, Daisy Sindelar, a denunțat „o mișcare disperată și nefastă a unui guvern autoritar de a înăbuși mass-media independentă și de a controla fără milă transmiterea informațiilor credibile în Belarus”.
Ministrul britanic de externe Dominic Raab a condamnat „aceste atacuri clare asupra libertății mass-media”, în timp ce ambasada SUA la Minsk a cerut autorităților din Belarus să „dea dovadă de reținere”.
„Ne menținem angajamentul pe termen lung de a sprijini suveranitatea și integritatea teritorială a Belarusului, precum și aspirațiile poporului din Belarus de a-și alege liderii și de a-și alege propria cale, fără intervenții externe”, se spune în declarație.
