Linkuri accesibilitate

Bătălia pe modificarea Codurilor penale nu s-a încheiat. Cine cere la CCR abandonarea Codurilor și cine vrea reluarea modificărilor


CCR va da motivarea la decizia de astăzi cel mai devreme la mijlocul lui august

Decizia CCR a fost de declarare în unanimitate a modificărilor la Codurilor penale ca fiind neconstituționale, însă asta nu înseamnă automat că Parlamentul va abandona toate rectificările pe care le-a făcut în vara lui 2018 și în aprilie 2019

Comunicatul CCR anunță că Parlamentul nu a transpus în integralitate deciziile Curţii Constituţionale incidente în materie penală. Este vorba despre mai multe decizii ale CCR, pe care judecătorii constituționali le-au dat de-a lungul timpului, dar pe care parlamentarii le-au ignorat atunci când au modificat, în două etape, Codurile penale - prima dată în vara lui 2018 și a doua oară, în aprilie acest an.

Lipsa de interes a coaliției care a modificat legile penale - formată din PSD, ALDE și UDMR - i-a adus la un numitor comun pe judecătorii Curții, însă, potrivit unor surse din instituție, soarta acestor coduri penale este văzută diferit.

De o parte se situează cei patru judecători CCR care au fost numiți de PSD, adică Valer Dorneanu, Marian Enache, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, care se pare că vor face opinie concurentă în motivarea Curții, potrivit cărora modificarea Codurilor penale nu ar trebui să fie întreruptă în Parlament, ci ar trebui să continue prin stricta armonizarea a deciziilor CCR cu articolele care urmează să fie modificate. Astfel, s-ar păstra posibilitatea relaxării pedepselor pentru faptele de corupție, ca și a înlesnirii pedepselor inclusiv pentru fapte penale, între care se află și omorurile sau violurile. Prin modificările declarate neconstituționale se numără și reducerea cu o treime a pedepselor în cazurile de viol prin relaxarea prevederilor referitoare la liberarea condiționată. De asemenea, există și prevederi care măresc aria de circumstanțe atenuante pentru cei care săvârșesc nu doar infracțiuni de corupție, ci și traficul de droguri sau de organe.

De cealaltă parte se situează cei cinci judecători care au fost numiți de președinții României - Daniel Morar (de Traian Băsescu), Livia Stanciu și Simina Tănăsecu (de Klaus Iohannis), Mona Pivniceru, numită de PNL, și Attila Varga, desemnat de UDMR. Aceștia sunt de părere că declararea ca neconstituționale a modificărilor întrerupe parcursul legislativ al acestor modificări.

Dincolo de aceste păreri, va fi important cum va apărea în motivarea CCR, astfel că se va putea lua în considerare alegerea Parlamentului, cel care decide dacă legislația penală se schimbă sau nu.

Principalele modificări sunt în favoarea marilor corupți

  • Prescripția se reduce la opt ani pentru infracțiunile care primesc pedepse cu închisoarea mai mari de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani. De asemenea, pentru pedepsele mai mici de zece ani, prescipția se reduce la șase ani, față de opt, cât era până acum.
  • Reducerea pedepsei prin „circumstanțe atenuante” în cazul în care un inculpat plătește prejudiciul oricând pe parcursul cercetării penale sau până la sentința definitivă. Până acum era permisă plata doar până la primjul termen în instanță.
  • Dacă abuzul în serviciu este al unui funcționar public, are o reducere a pedepsei cu o treime. Pedeapsa pentru abuz în serviciu este între 2 și 7 ani de închisoare.
  • făptuitorul în cazul cumpărării de influență nu se pedepsește dacă denunță fapta în termen de un an. În Codul penal aflat în vigoare nu exista un termen-limită
  • Nu se mai pedepsește neglijența în serviciu, care era închisoare între trei luni și trei ani sau plata unei amenzi - o prevedere introdusă acum

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG