Proiectul bugetului pe 2025 prevede creșteri ale bugetelor celor patru servicii secrete din România, cu procente între 5 și 50%. Cea mai importantă majorare este cea de la Telecomunicații Speciale (STS).
După alegerile prezidențiale de anul trecut, serviciilor secrete li s-au reproșat lipsa de acțiune și de viziune în ceea ce privește ascensiunea fulminantă în preferințele electoratului a lui Călin Georgescu.
Rapoartele prezentate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și desecretizate pe 4 decembrie 2024 arată că serviciile au sesizat foarte târziu ce se întâmplă.
Peste 8 miliarde de lei (1,62 miliarde de euro) vor avea la dispoziție serviciile secrete din România în 2025. Cu 20% mai mult decât au avut anul trecut. Bugetele serviciilor cresc însă în proporții diferite - cea mai mare majorare e la STS - peste 50%, cea mai mică la SIE - 5,41%.
Majorarea de buget de la STS mizează pe bani din PNRR - peste 1 miliard de lei. În proiectele asumate, mare parte reprezintă investiții în infrastructură.
Serviciul de Informații Externe (SIE) are printre prioritățile pentru 2025 „informarea exactă, corectă și oportună a factorilor decizionali legal abilitați să intreprindă măsuri eficiente de prevenire, contracarare sau inlaturare a starilor de pericol și avertizarea timpurie asupra riscurilor și amenințărilor”.
Iar Serviciul Român de Informații (SRI) își propune, anul acesta „identificarea si semnalarea actiunilor intreprinse de grupuri de interese ilegitime pentru deturnarea actului de decizie”.
Același lucru ar fi trebuit să-l facă cele două servicii și în 2024, când alegerile prezidențiale au fost petrubate grav – după cum arată rapoartele desecretizate ale serviciilor de informații – „de actori cibernetici statali si non-statali” care au influențat actul de decizie al românilor la vot.
A fost, însă, o analiză post factum, prezentată Consiliului Suprem de Apărare al Țării întrunit după rezultatul neașteptat al primului tur al alegerilor prezidențiale.
O istorie a unui eșec neanunțat al serviciilor secrete
Alegerile prezidențiale din 2024 au reluat, aproape identic, scenariul alegerilor parlamentare din decembrie 2020. Atunci, fără niciun avertisment, un partid extremist (Alianța pentru Unirea Românilor - AUR) a intrat în Parlament cu un scor uluitor - 9%. Nici sondajele de opinie, nici serviciile secrete nu semnalaseră venirea lui.
În 2024, un candidat intrat în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni, teoretic venit de nicăieri, fără nicio susținere politică și fără notorietate, și-a zdrobit contracandidații în primul tur.
Anul trecut, Serviciul Român de Informații (SRI), a identificat o singură amenințare la adresa securității României, dacă e să ne luăm după comunicatele instituției - un cetățean român acuzat de trădare, în favoarea Rusiei.
- 12 noiembrie 2024 - 12 zile până la alegeri
„Până în prezent nu au fost identificate elemente de conţinut specifice campaniilor de propagandă sau dezinformare orchestrate de actori externi ostili la adresa României”, arată un comunicat transmis de Ioan Cristian Chirteş, președintele în funcție în noiembrie 2024 al comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului Român de Informaţii. Comunicatul se baza pe informațiile primite de la SRI.
- 21 noiembrie 2024 - 3 zile până la alegeri
Biroul Electoral Central dispune „înlăturarea materialelor de propagandă electorală din mediul online ce îl ilustrează pe candidatul Călin Georgescu la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024 care nu conţin codul de identificare al mandatarului financiar”.
Fostul ofițer al Serviciului Român de Informații (SRI), Cristian Barna, fost prorector al Academiei de Informații a SRI, a declarat, pe 5 ianuarie 2025, la Digi 24, că serviciile de informații „l-au văzut” pe Călin Georgescu, dar avertismentele autorităților române, referitoare la faptul că acest candidat a încercat prin metode ilegale, „să atenteze la ordinea constituțională”, nu au fost luate în seamă.
„De vineri până duminică, acest avertisment nu a fost pus în aplicare. Sau a fost pus, dar s-a folosit și un subtrefugiu, în care postările au început să fie puse pe TikTok în afara țării, ca să eludeze legea electorală și preluate ulterior de simpatizanți ai lui Călin Georgescu”, a spus Cristian Barna, la Dig24.
- 24 noiembrie 2024 - primul tur al alegerilor prezidențiale
Candidatul apărut parcă de nicăieri, Călin Georgescu, contrazice toate sondajele de opinie și câștigă primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, cu 22,94%.
Apar primele semne de întrebare. Cine e Călin Georgescu, cum a reușit să obțină atât de repede notorietatea publică și cât a costat campania sa electorală.
Răspunsurile au venit în zilele următoare. Mai întâi de la presă, și apoi de la serviciile sercrete.
- 25 noiembrie 2024 - a doua zi după primul tur
Administrația Prezidențială a transmis Europei Libere, referitor la ascensiunea suspectă a vizibilității lui Călin Georgescu, că „Președintele României nu a primit informări din partea instituțiilor statului cu privire la existența unor riscuri de influențare a alegerilor prezidențiale sau cu privire la ingerințe externe în procesul electoral și nici referitor la un mod de promovare a candidatului menționat în solicitarea dumneavoastră (n.r. Călin Georgescu) pe anumite rețele de socializare, care să ridice suspiciuni”.
Cu alte cuvinte, Klaus Iohannis spune că serviciile secrete nu i-au trimis informări.
- Săptămâna de dupa alegeri (25 noiembrie - 1 decembrie)
Presa se mobilizează și scoate la iveală tot mai multe informații despre Călin Georgescu și campania sa pentru prezidențiale.
- 28 noiembrie - 10 zile înainte de turul al II-lea
Președintele Klaus Iohannis convoacă CSAT.
Concluzia după sedința Consiliului Suprem de Apărare a Țării: au existat atacuri cibernetice menite să influențeze corectitudinea procesului electoral.
De asemenea, s-a evidențiat că un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe platforma TikTok, fără respectarea legislației electorale, ceea ce a condus la o vizibilitate semnificativă în raport cu ceilalți candidați.
- 4 decembrie - 4 zile înainte de turul al II-lea
Președinția prezintă documentele furnizate de Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) în cadrul respectivei ședințe CSAT.
Informațiile din rapoartele serviciilor secrete erau mare parte furnizate de presă anterior ședinței CSAT. Dar au adus și elemente noi:
Implicarea unui actor statal: Rapoartele au indicat că ascensiunea rapidă a lui Călin Georgescu pe platforma TikTok nu a fost organică, ci a fost rezultatul unei campanii coordonate și finanțate de un actor statal. Metodologia campaniei a fost similară cu cea utilizată anterior de Rusia în Ucraina, sugerând o posibilă implicare rusă.
Atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale: Serviciile de informații au raportat peste 85.000 de atacuri cibernetice provenind din 33 de țări, menite să influențeze procesul electoral. Aceste atacuri au vizat infrastructura IT a instituțiilor statului, inclusiv a Biroului Electoral Central și Autorității Electorale Permanente.
Coordonarea campaniei prin canale de comunicare criptate: Rapoartele au evidențiat utilizarea unor canale precum Telegram și Discord pentru a coordona activitățile campaniei electorale, oferind instrucțiuni despre cum să se evite mecanismele de securitate ale platformei TikTok și să se prevină blocarea conturilor.
Finanțarea campaniei prin intermediul unor entități externe: A fost identificată implicarea unei companii de publicitate din Africa de Sud, FA Agency, care a contactat influenceri pe TikTok, oferindu-le sume de până la 1.000 de euro pentru a promova conținut pro-Georgescu. În total, peste 25.000 de conturi au fost implicate în promovarea acestei campanii.
Sursa: rapoarte CSAT
- 5 decembrie - trei zile înainte de alegeri
Parchetul General anunță că s-a autosesizat după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat cinci documente care au arătat felul în care Călin Georgescu a crescut în popularitate într-un timp foarte scurt și a câștigat turul I al alegerilor prezidențiale, raportând zero cheltuieli în campania electorală.
- 6 decembrie - două zile înainte de alegeri
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024 pe data de 6 decembrie 2024. Această hotărâre a fost luată în unanimitate de judecătorii CCR, în contextul în care votul pentru turul al doilea era deja în desfășurare în diaspora.
Decizia CCR a fost influențată de dezvăluirile privind atacuri cibernetice și posibile interferențe externe în procesul electoral, care ar fi afectat corectitudinea alegerilor.
Ca urmare, întregul proces electoral urmează să fie reluat, iar Guvernul a stabilit 4 mai 2025 ca dată de desfășurare a noului tur de scrutin prezidențial.
- 17 decembrie 2024 - șeful SIE audiat în Parlament
Șeful Serviciului de Informații Externe (SIE) ajunge în fața comisiei de control parlamentar pentru două deplasări la curse de Formula 1.
În timpul audierilor, e abordat și subiectul Călin Georgescu. Șeful SIE susține în fața parlamentarilor că se știa din 2023 de o acțiune de influențare a opiniei publice din România și rostește numele Rusia.
„Încă din 2023, din informațiile pe care le-am primit astăzi de la Serviciul de Informații Externe, au apărut încercări de influențare a opiniei publice, nu neapărat a alegerilor, prin informații false apărute, prin crearea de tot felul de grupuri de influență, unele și pe rețelele sociale, dar nu numai pe rețele sociale. Sunt grupuri de influență create în toată lumea asta, în toată Europa. Rusia în acest moment acționează nu numai în România.
România a fost în acest moment în prim-planul acțiunilor Rusiei, dar Rusia acționează în acest moment în toată Europa, în toate țările din Europa, vedem ce se întâmplă cu alegerile, vedem cum extremismul câștigă tot mai mult teren.
Tocmai din aceste cauze, pentru că se pune foarte mare presiune pe populație, cu dezinformare foarte multă, în primul rând, și cu promisiuni, de cele mai multe ori fanteziste, că am asistat și în această campanie electorală la tot felul de promisiuni fanteziste” - a declarat deputatul Nicu Fălcoi, vicepreședintele de la acel moment al Comisiei de control a SIE.
Din acel moment niciun alt șef de serviciu secret nu a mai oferit alte informații legate de subiectul Călin Georgescu.
Organizațiile civice Declic și Funky Citizens au solicitat în decembrie audierea în Parlament a șefilor serviciilor secrete pentru a oferi explicații privind campania electorală a lui Călin Georgescu. Aceste organizații au evidențiat lipsa de reacție a autorităților la finanțarea ilegală și nedeclarată a campaniei, precum și la influențele externe care au afectat procesul electoral.
„Le-am scris și o scrisoare. Am avut și o comunicare publică cu comisiile pentru supravegherea SIE și SRI. Ce am primit este un răspuns cât se poate de sec”, spune, două luni mai târziu, Elena Calistru, președinta Funky Citizens: „Ni s-a spus că puterea legislativă nu poate interfera în realizarea actului de justiție care e de competența autorităților judecătorești. Pentru noi a fost o reacție tristă pentru că, de fapt, da, clar era acolo vorba despre instituții ale statului, de puterea judecătorească ce trebuia să reacționeze, însă clar că și Parlamentul are un rol de jucat. Noi încă nu știm în acest moment dacă s-a întâmplat ceva ca urmare a rapoartelor din CSAT”, spune, pentru Europa Liberă, Elena Calistru.
Cine conduce serviciile secrete?
Serviciul Român de Informații (SRI): - Director interimar: Generalul Răzvan Ionescu. Conduce SRI de 582 de zile.
Președintele Klaus Iohannis a întârziat tot atâtea zile nominalizarea unui civil la conducerea serviciului. Ultimul șef civil al SRI a fos Eduard Hellvig, care a demisionat pe 3 iulie 2023.
Serviciul de Informații Externe (SIE): Director: Gabriel Vlase. Ocupă funcția de director al Serviciului de Informații Externe (SIE) din 4 iulie 2018. Înainte de SIE, a fost, începând cu 2004, deputat în Parlamentul României din partea Partidului Social Democrat (PSD).
În septembrie 2024, Gabriel Vlase a fost acuzat de plagiat în teza sa de doctorat, susținută în 2010 la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”. Conform investigației realizate de jurnalista Emilia Șercan, teza lui Vlase conține cel puțin 66 de pagini copiate integral din lucrarea fostului ministru al Apărării, Sorin Frunzăverde. Vlase nu a negat acuzațiile, afirmând: "Rea intenţie n-a fost. Vă spun sincer".
În decembrie 2024, g4media.ro a scris că Gabriel Vlase ar fi participat la curse de Formula 1 la Baku (Azerbaijan - septembrie) și Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite - 8 decembrie), utilizând un avion privat pentru deplasări.
SIE a răspuns acestor acuzații, precizând că deplasările au fost misiuni externe oficiale, iar participarea la evenimentele sportive a fost ca urmare a invitației gazdelor. În ceea ce privește participarea din septembrie la Marele Premiu de Formula 1 al Italiei, SIE a menționat că aceasta a fost o deplasare personală, costurile fiind suportate de Vlase.
Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS): - Director: Generalul Ionel-Sorin Bălan. A fost numit în această funcție pe 27 mai 2020.
Șefii SRI, SIE și STS sunt numiți de Președintele României, la propunerea CSAT, și validați de Parlament. Mandatul nu are o durată limitată specificată.
Serviciul de Protecție și Pază (SPP) - Director: Generalul (r) Lucian Pahonțu. Directorul SPP este numit de Președintele României, fără a necesita validarea Parlamentului. Mandatul nu are o durată limitată specificată.
În 2018, fostul președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, l-a acuzat pe Pahonțu de implicare în decizii politice și de desfășurarea unor „activități neconstituționale” menite să influențeze liderii Partidului Social Democrat (PSD). Pahonțu a negat aceste acuzații, subliniind caracterul apolitic al SPP.
Generalul Lucian-Silvan Pahonțu a fost numit director al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) în decembrie 2005 și a deținut această funcție fără întrerupere până în prezent. Pe 2 noiembrie 2024, când a împlinit vârsta de 60 de ani, conform legislației în vigoare, a fost trecut în rezervă din calitatea sa de militar printr-un decret semnat de președintele Klaus Iohannis.
Cu toate acestea, legislația permite ca directorul SPP să fie un civil cu rang de secretar de stat, numit de Președintele României la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Astfel, după trecerea în rezervă, Lucian Pahonțu a continuat să conducă SPP din postura de civil, fără a fi necesară o nouă numire sau o ședință a CSAT.
Comisiile parlamentare de control, doar cu numele
Conform legii, serviciile secrete sunt sub control parlamentar, prin comisii speciale de supraveghere, care monitorizează activitatea acestora și asigură respectarea legalității în funcționarea lor.
O dată pe an, comisiile analizează și discută rapoartele serviciilor secrete apoi le supun aprobării plenului Parlamentului.
SRI a depus ultimul raport de activitate la comisia de specialitate în 2024, raport aferent anului 2023. În Parlament, ultimul raport de activitate al SRI aprobat a fost cel din 2020.
„Rapoartele [SRI -n.r.] pe 2021, 2022 și 2023 sunt pe masa Birourilor Permanente” spune, pentru Europa Liberă, Cristian Chirteș, fostul șef al Comisiei parlamentare de control a SRI.
„În fiecare sesiune parlamentară, eu am solicitat în scris, ca președinte de comisie, discutarea acestor rapoarte”, adaugă el.
SIE a depus raportul de activitate pentru anul 2023, în martie 2024, dar documentul nu a ajuns, încă, în Parlament pentru dezbatere și aprobare.
Rapoartele de activitate ale SRI și SIE sunt secretizate până la momentul aprobării lor în Parlament.
Abia după 44 de zile de la constituirea noului Parlament, după alegerile din 1 decembrie 2024, pe 3 februarie 2025, parlamentarii s-au reunit în prima sesiune ordinară a anului, având pe ordinea de zi, printre altele, constituirea nominală a comisiilor pentru controlul activității Serviciului Român de Informații (SRI) și Serviciului de Informații Externe (SIE).
Conform procedurilor parlamentare, membrii acestor comisii sunt aleși prin vot în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. După validare, aceștia depun jurământul în fața Parlamentului.
Cum e bugetul serviciilor secrete românești față de alte țări
România - 19 milioane de locuitori
Bugetul serviciilor secrete din România în 2025 - 8,1 miliarde lei (1,63 mld euro)
Cost per capita - 85,7 euro/locuitor
Polonia - 36 milioane de locuitori
Bugetul serviciilor secrete pe 2025 - 2,85 miliarde PLN (670 milioane de euro)
Cost per capita - 18,6 euro / locuitor
Polonia are cinci servicii secrete, dintre care trei civile: Agenția de Securitate Internă (ABW), Agenția de Informații Externe (AW), Biroul Central Anticorupție (CBA) și două militare: Serviciul Militar de Contrainformații (SKW) și Serviciul de Informații Militare (SWW).
Guvernul polonez a alocat, pentru 2025, un buget mai mare cu aproape o cincime față de 2024. Cel mai mare buget, aproape un miliard de zloți (1,18 mld lei), va merge către Agenția de Securitate Internă.
Germania - 83,4 milioane de locuitori
Budegetul serviciilor secrete pe 2025 - 1,8 mld euro
Cost per capita - 21,7 euro/locuitor
Germania are trei servicii secrete naționale:
- Bundesnachrichtendienst (BND): Serviciul Federal de Informații, responsabil cu colectarea și analiza informațiilor externe. Buget pe 2024 - 1,1 mld euro.
- Bundesamt für Verfassungsschutz (BfV): Oficiul Federal pentru Protecția Constituției, care se ocupă de securitatea internă și contraspionaj. - 512 milioane euro.
- Militärischer Abschirmdienst (MAD): Serviciul de Contrainformații Militare, care asigură securitatea în cadrul forțelor armate germane. - 205 milioane euro.
În plus, fiecare dintre cele 16 landuri ale Germaniei are propriul său serviciu de protecție a constituției (Landesbehörde für Verfassungsschutz), responsabil cu securitatea internă la nivel regional.
Marea Britanie - 68,3 milioane locuitori
Bugetul serviciilor secrete pe 2024 - 3,7 mld lire (4,45 mld euro)
Cost per capita - 65 euro/locuitor
Marea Britanie are trei agenții principale de informații, fiecare având roluri distincte:
- Security Service (MI5) – Serviciul de Securitate Internă e responsabil pentru protejarea securității naționale, combaterea terorismului, spionajului și amenințărilor cibernetice. Monitorizează grupările extremiste și asigură protecția împotriva amenințărilor interne. MI5 e echivalentul britanic al FBI (din SUA) sau SRI din România.
- Secret Intelligence Service (MI6) – Serviciul de Informații Externe, cel care se ocupă de colectarea informațiilor externe pentru protejarea intereselor Regatului Unit. Are misiuni în combaterea terorismului internațional, combaterea proliferării armelor de distrugere în masă și monitorizarea regimurilor ostile. E echivalentul britanic al CIA din Statele Unite sau SIE din România.
- Government Communications Headquarters (GCHQ) – Serviciul de Informații Electronice e instituția responsabilă cu spionajul electronic, securitatea cibernetică și combaterea atacurilor informatice. Lucrează îndeaproape cu MI5 și MI6 pentru a furniza date criptografice și pentru a contracara amenințările cibernetice.
Bugetul acestor agenții este gestionat prin Single Intelligence Account (SIA) – un fond unic destinat MI5, MI6 și GCHQ. SIA este administrat de HM Treasury (Trezoreria Marii Britanii) și este supus controlului parlamentar. Bugetul SIA este aprobat de guvern și este supravegheat de Intelligence and Security Committee (ISC) din Parlamentul britanic.
Bugetul serviciilor secrete a fost aprobat de Guvern și va intra în dezbaterea Parlamentului pe 5 februarie și la vot pe 6 februarie.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
