La aproape un an de când Organizația Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemie de coronavirus, peste 100 de milioane de persoane au fost infectate și peste 2,3 milioane și-au pierdut viața.
Apariția unor noi tulpini mai infecțioase pune la grea încercare statele și cresc temerile privind eficiența vaccinurilor. Până în prezent, cele trei mari companii care au fost autorizate în spațiul european (Pfizer, Moderna și AstraZeneca) dau asigurări că serurile sunt eficiente.
În schimb, după un an de luptă cu boala, specialiștii au reușit să dezvolte scheme de tratament care au dat dovezi clare de reușită în tratarea bolii. Cu toate acestea, aproape zilnic apar studii sau articole despre tratamente așa-numite „miraculoase" care ar fi eficiente în tratarea Covid-19.
Medicii consultați de Europa Liberă subliniază că populația trebuie să apeleze întâi la medici și avertizează privind efectele foarte grave pe care le are automedicația.
Schema de tratament din România este elaborată de o comisie centrală care face recomandările pentru toate spitalele din țară. Din aceste tratamente, medicii aleg ce folosesc în funcție de momentul bolii și de simptomatologie.
Vaccinurile și noua tulpină
Noile variante de coronavirus care au fost depistate în Marea Britanie și Africa de Sud au provocat temeri la nivel global, într-o perioadă în care se credea că s-a preluat controlul asupra pandemiei prin începerea campaniilor de vaccinare.
Despre ambele tulpini se știe sigur că sunt mai contagioase. Oamenii de știință arată că cele două noi variante au suferit mutații la nivelul unei proteine - cheie ceea ce permite virusului să pătrundă și în alte celule.
Mutațiile unui virus sunt chestiuni normale în lumea medicală, toate virusurile, inclusiv SarS-CoV-2 având zeci și chiar sute de variante cunoscute încă de când au început să circule.
Pe 8 februarie, Autoritățile din Africa de Sud au decis să oprească imunizările cu AstraZeneca după ce testele au arătat că vaccinul nu oferă o protecție foarte bună în cazul tulpinii sud-africane a virusului SARS-CoV-2.
Imediat, grupul de experți de la OMS a analizat toate datele disponibile cu privire la performanța vaccinului în cazul noilor tulpini de COVID-19 și recomandă în continuare utilizarea acestui vaccin, chiar dacă există și alte variante ale virusului într-o țară.
Într-un document preliminar pregătit de experții OMS și datat din 10 februarie 2021 se vorbește și despre studiul realizat în Africa de Sud, studiu care a arătat că vaccinul nu este eficient.
Experții OMS arată că acest studiu a cuprins adulți care trăiesc cu și fără HIV în șapte zone din Africa de Sud. Studiul din Africa de Sud a început aproximativ în același timp cu studiul din Brazilia, iar participanții au primit două doze de vaccin sau placebo salin la un interval cuprins între 4 și 12 săptămâni. Femeile însărcinate sau care alăptau au fost excluse din toate studiile.
OMS arată că acest vaccin ar trebui utilizat chiar și în țările în care circulă variante de coronavirus care fac vaccinul mai puțin eficient. De asemenea, OMS arată că vaccinul poate fi utilizat și la persoanele cu vârsta peste 65 de ani, nu numai la cele sub 55 de ani, cum se întâmplă în prezent. Iar administrarea la un interval mare de timp, cum procedează Marea Britanie, face ca vaccinul să fie mai eficient.
Compania AstraZeneca a arătat că ar putea dura între șase și nouă luni până când ar fi produse alte vaccinuri pentru noile tulpini, dar a dat asigurări că serul produs alături de cercetătorii de la Universitatea Oxford este eficient pentru mutațiile din prezent.
Cât privește vaccinul Pfizer, un studiu a dovedit că persoanele care au primit două doze de vaccin s-au dovedit a avea răspunsuri puternice ale celulelor T împotriva variantelor de virus din Marea Britanie și Africa de Sud. Studiul afirmă că vaccinul va continua să protejeze împotriva bolilor grave în următoarele luni.
La fel, cercetării care au lucrat la dezvoltarea vaccinului Moderna au afirmat că serul este în continuare eficient și împotriva mutațiilor recent apărute. Testele de laborator au arătat că anticorpii apăruți în urma vaccinului recunosc noile variante și pot elimina efectele bolii.
Schema de tratament
Până când vor fi vaccinate destule persoane pentru a se putea vorbi de sfârșitul pandemiei, medicii se concentrează pe îmbunătățirea tratamentelor pentru ca mortalitatea să fie cât mai redusă. Dacă la începutul pandemiei nu se știa cum să se intervină, acum apar aproape zilnic noi tratamente care sunt promovate ca "miraculoase" sau "extrem de eficiente". Medicii, însă, îndeamnă la prudență.
„În pandemie când lucrurile se întâmplă cu o viteză uluitoare, nu e un lucru rău că se caută tratamente care să fie eficiente. Nu aș numi o anumită terapie miraculoasă până nu am dovezi, m-aș feri de acest lucru. Trebuie să treacă prin niște autorizări în țara respectivă sau la nivelul UE", spune medicul infecționist Adrian Marinescu pentru Europa Liberă.
„Eu recomand să fim prudenți pentru că s-ar putea pronunța greșit. În studii și articole nu se oferă și cum se aplică tratamentul, în ce moment al bolii, ce nu se recomandă, etc. Noi aici tratăm după niște scheme și recomandări făcute de o comisie de experți care în România au stabilit că e bine să avem o conduită comună în toate spitalele. Este bine ca medicul să facă tratamentul", completează și Emilian Imbri, manager al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș”.
Schema de tratament a fost aprobată de Ministerul Sănătății pe 26 martie, iar printr-un nou ordin a fost completată la finalul anului trecut.
Medicație cu efect antiviral propusă pentru tratamentul COVID-19:
| Medicament | Doze | Durată standard | Reacții adverse frecvente |
| Remdesivir | 200 mg/zi în ziua 1, apoi 100 mg/zi Copii sub 40 kg: 5 mg/kgc/zi în ziua 1, apoi 2,5 mg/kgc/zi | 5 zile (10 zile la pacient IOT sau cu ECMO) | Citoliză hepatică Flebite Constipație, greață |
| Umifenovir | 3 x 200 mg/zi | 10 zile | |
| Favipiravir | 1.600 mg la 12 ore în prima zi, apoi 600 mg la 12 ore 1.800 mg la 12 ore în prima zi, apoi 800 mg la 12 ore* | 10-14 zile | Teratogen# Hiperuricemie (5%)## Diaree (4,8%)## |
| Hidroxiclorochină | 2 x 400 mg/zi în prima zi (2 x 2 tb/zi), apoi 2 x 200 mg/zi (2 x 1 tb/zi) Copii 5 mg/kgc/zi în 2 prize | 5-7 zile | Tulburări de ritm/conducere |
Fiecare medicament vine cu recomandări specifice pentru simptomatologie și se folosește doar sub monitorizarea medicilor.
Remdesivir este un medicament produs în Statele Unite, pe care MIT, Massachusetts Institute of Technology îl consideră potrivit pentru tratarea pandemiei, fiindcă a dat rezultate pe testele aplicate pe șoareci infestați cu alți coronaviruși, SARS și MERS, fiind vorba despre o structură genetică asemănătoare cu a noului coronavirus. Este folosit în tratarea Ebola. Are atuul că inhibă multiplicarea virusului care a provocat pandemia și care a omorât în patru luni 120.000 de oameni din întreaga lume.
Umifenovir, comercializat sub numele Arbidol, este un medicament rusesc pentru gripă care nu este aprobat în Uniunea Europeană, însă a fost inclus de Ministerul Sănătății din România în protocolul de tratament al pacienților cu forme ușoare și medii de Covid-19.
Favipiravir este un antiviral de spectru larg, folosit în Japonia încă din 2014 pentru a trata infecţiile cauzate de virusul gripal. După apariţia COVID, studiile clinice au demonstrat că favipiravirul reduce durata bolii până la vindecare, de la 15 la mai puţin de 12 zile.
Hidroxiclorochina este produsă dintr-un extract de chinină și a fost baza tratamentului anti-malarie, cunoscut de aproape 100 de ani (din 1934). Înainte de pandemie, hidroxiclorochina a dat rezultate bune la pacienții cu boli autoimune (lupus), poliartrită samd. Ea este folosită în continuare în România chiar dacă unele studii au pus sub semnul întrebării eficiența ei, iar altele au arătat posibile efecte adverse dăunătoare.
„Lucrurile s-au schimbat rapid în timpul pandemiei bazat pe experiența acumulată, pe studii, dar aceste terapii au demonstrat eficiența", arată Adrian Marinescu.
Pe lângă aceste medicamente deja folosite de aproape un an, zilnic apar noi studii și articole medicale despre unele tratamente promovate ca „inovatoare" sau „miraculoase", precum tocilizumab, pulmicort sau EXO CD-24.
„Dacă vorbim de tratamentul din Israel (nr. Exo Cd-24), nu contestă nimeni că poate e un tratament eficient, doar că eu cred că datele de până acum sunt încă la nivel de studiu. Aș aștepta să văd partea concretă, dar nu înseamnă că eu nu am deschiderea că poate va veni un tratament mai eficient decât avem până acum.
Tocilizumab e un medicament foarte bun, dar trebuie luat conform prescripției medicale când la evaluare rezultă că pacientul are o formă care se pretează. E un medicament care a demonstrat eficiență, dar în niciun caz nu poți să îl iei din farmacie și îl administrezi acasă. Este injectabil, se folosește în spital pentru pacienții cu forme severe", ne povestește medicul infecționist Adrian Marinescu.
Un efect pervers al acestora studii care se rostogolesc în mediul online este cel al automedicației. Folosirea fără cunoștințe medicale a acestor tratament poate duce la efecte foarte grave și chiar la deces, avertizează specialiștii.
„Ele pot să producă nedumeriri sau inițiative personale. Cât se găsesc în farmacii, riscul este ca persoanele care aud de astfel de studii să meargă să își cumpere și să încerce să ia singuri astfel de medicamente și să își producă efecte adverse. Efectele sunt trecute în prospect, dar trebuie să și știi ce să faci", avertizează Emilian Imbri.
Chiar dacă institute de renume din lume recomandă un tratament, managerul de la Victor Babeș subliniază că „este bine să fie aprobat de comisia noastră și Agenția Națională din România" înainte de folosire.
„Ce este pe piață în farmacii este bine să fie luat la recomandarea medicului", insistă Imbri.
Europa Liberă a arătat deja cum la o zi după anunțul cum că Ivermectina, un medicament de uz animal, ar putea fi introdusă în schema de tratament împotriva COVID în România, teleormănenii au luat din nou cu asalt farmaciile veterinare în căutarea „leacului minune.”
O situație similară a avut loc la începutul pandemiei când populația speriată de apariția unui virus străin care se răspândește rapid în întreaga lume a golit rafturile farmaciilor.
„A fost o nebunie la începutul pandemiei când toată lumea vehicula un nume - Plaquenil. În două săptămâni, a dispărut tot Plaquenil din farmacii și de la producătorii care ne aprovizionau pe noi, spitalele pentru Covid. Ulterior s-a constant că Plaquenil produce unele tulburări foarte greu de stăpânit, dacă e luat în cantități mari sau pe durată îndelungată, și este necesară monitorizarea cardiacă permanentă a celui care ia acest medicament. Tulburările sunt trecute în prospect, dar lumea a luat în veselie spunând că gata a scăpat", povestește Emilian Imbri.
Fiind un virus relativ nou, „niciun medicament în momentul de față nu este strict pentru Covid și este sigur specific Covid. Sunt recomandări, nu le negăm pe nici unele dar le folosim când avem siguranța că au fost testate", completează managerul spitalului bucureștean.
Drept concluzie, el ne relatează o povestire pentru a sublinia de ce este important ca un medic să aibă mereu ultimul cuvânt înainte ca pacienții să urmeze un tratament.
„Era un ministru al Sănătății care a fost întrebat pe vremuri de ce mai e nevoie de medici dacă există atâtea cărți scoase în Editura Medicală. Acele cărți putea fi citite de oricine, la fel cum acum aceste emisiuni de acum sunt vizionate oriunde, la orice oră și diverse persoane care nu sunt medici spun că un anumit doctor recomandă un medicament. Răspunsul ministrului Sănătății de care spuneam a fost: ca nu cumva să moară din cauza unei greșeli de tipar", conchide Emilian Imbri.
Facebook Forum