Vor fi organizate trei exit-poll-uri la nivel național. Pe lângă acestea, vor fi făcute și sondaje locale.
Unul va fi la Râmnicu Sărat, făcut de Fundaţia „Biroul de Cercetări Sociale”, unul pe întreg județul Mureș, de care se va ocupa Sodiso Research SRL, și un al treilea - al companiei Sondaje Marketing Relaţii Publice SRL - pentru oraşul Luduş din judeţul Mureş.
Operatorii pot culege date pe o arie de 500 de metri a secţiilor de votare, fără a avea voie în interiorul lor și fără să tulbure liniştea şi ordinea publică.
Cei care fac sondajele nu au voie să intervină în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
Sondajele premergătoare alegerilor dau diferențe mari întte procentele pe care le-ar obține candidații, iar sondajele de la urne din ultimii ani au fost flagrant contrazise de rezultatele finale înregistrate.
Cine sunt cei care ne vor da rezultatele la urne
- CURS - jurnalistul cu soția deputată
Centrul de Sociologie Urbană și Regională CURS S.R.L. este unul dintre institutele acreditate de Biroul Electoral Central pentru a face sondaje la ieșirea de la urne (exit-poll).
Compania, fondată în 1996, este deținută în proporție de 100% de jurnalistul Iosif Buble. Institutul a dat rezultatele la multe dintre scrutinele din ultimii 25 de ani.
În 2020, de exemplu, la alegerile parlamentare, exit-poll-ul CURS/ Avangarde anunța că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a obținut pentru Camera Deputaților 5,2% din voturi. Cifra oficială anunțată de BEC a fost 9,08%.
Iosif Buble mai e proprietar și al Online Research SRL, care se ocupă tot cu activitati de studiere a pieței și sondare a opiniei publice.
Soția patronului CURS este Diana Tușa - aleasă din 2008 deputată în Parlamentul României - pe listele PNL pentru primele două mandate, pe cele alea PSD pentru următoarele două.
În 2023, CURS a avut o cifră de afaceri de 1,1 milion de euro (5.337.526 de lei). Avea anul trecut, la fel ca în 2022, avea șase angajați.
În 2022, CURS a avut o cifră de afaceri de aproape un milion de euro (4.605.906 lei) și un profit de aproximativ 800.000 de euro (3.678.788 de lei).
Online Research SRL, fratele mai mic, înființat în 2019, a avut în 2022 o cifră de afaceri de doar 64.000 de euro (290.800 de lei) și 32.000 de euro (145.000 de lei) profit.
CURS a obținut o parte din venituri și din contracte cu statul.
În 2023, a primit de la Consiliul Județean Ilfov un contract de 15.000 de euro (75.000 de lei), iar cu un an înainte mai primise unul de 12.000 de euro (60 de mii de lei).
Cu Loteria Română a avut contract pentru sondaje de piață de 25.000 de euro (129.125 de lei), iar cu Primăria Sectorului 5, în 2021, unul de 27.000 de euro (134.453,76 de lei)
În același an, a încasat și 8.000 de euro (40.000 de lei) de la ISCIR (Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat), tot pentru cercetări de piață.
Iosif Buble a fost jurnalist la Antena 3 și are, pe lângă institutele de sondare a opiniei publice, un site de știri.
Conform declarației de avere pe care soția lui a depus-o în iunie 2023, Iosif Buble a încasat dividende de aproximativ 4 milioane de euro (18.819.754 de lei) de la cele șase firme la care are acțiuni.
Conform aceleiași declarației de interese, o altă firmă a lui Iosif Buble - European Business Development SRL - a avut contracte de consultanță cu mai mulți politicieni:
- europarlamentarii Gheorghe Falcă și Sigfried Mureșan - PNL;
- Cristian Terheș - actual candidat pe listele AUR;
- Eugen Tomac - actual candidat pe listele Alianței Dreapta Unită;
- plus câteva filiale ale Partidului Național Liberal.
CURS a avut contracte cu Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Partidul Mișcarea Populară și cu Uniumea Democrată a Maghiarilor din România.
Europa Liberă i-a trimis lui Iosif Buble întrebări referitoare la comanda exit- pollului pentru 9 iunie și dacă există vreo asociere în vederea realizării lui. Nu am primit niciun răspuns până momentul publicării articolului.
- Avangarde - un institut cu vechime
Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde SRL este cea de-a doua casă de sondare a opiniei publice care va face duminică un exit-poll. El aparține în proporție de 100% sociologului Marius Pieleanu.
Conform datelor de la Ministerul de Finanțe pentru anul 2023, societatea lui Marius Pieleanu a avut o cifră de afaceri de 400.000 de euro (1.848.846 de lei), iar în 2022 - de 250.000 de euro (1.285.185 de lei).
Marius Pieleanu este acționar și într-o altă casă de sondare - The Center - unde deține deține 60% dintre acțiuni. Restul de 40% sunt ale sociologului Vladimir Ionaș.
Avangarde a mai avut contracte cu Consiliul Județean Olt, primăriile Galați, Alexandria sau Cluj-Napoca pentru realizarea unor cercetări cantitative. A lucrat și cu Institutul Elie Wiesel, pentru care a făcut un studiu privind percepția asupra minorităților naționale și memoria Holocaustului.
Marius Pieleanu a spus, pentru Europa Liberă, că sondajul din seara alegerilor din 9 iunie este făcut la comanda Alianței PSD-PNL și că va fi realizat împreună cu CURS. Nu a precizat eșantionul sau dacă va face și o estimare la nivel local.
- Sodiso Research - o apariție nouă pe lista celor care fac sondaje
Cea de-a treia casă de sondare este necunoscută pe piața măsurătorilor intenției de vot.
Sodiso Research SRL este deținută de Gheorghe Barna, C&P Studio, Asociația Analiștilor în Politici Publice și Kvantum Research.
La rândul ei, Kvantum Research este deținută de Tamas Kiss și Grigore Barna.
Asociația Analiștilor în Politici Publice este un ONG înființat pentru a explica maghiarilor cum să se comporte la recensământul populației în 2021. Toate firmele și asociațiile au sediul la aceeași adresă din Cluj Napoca.
Pe lângă sondajul la nivel național, Sodiso Research va măsura și intenția de vot în județul Mureș.
Ratarea exit-poll-urilor din 2009
Exit-poll-urile sunt metode de estimare a rezultatului alegerilor prin realizarea de interviuri sociologice la iesirea de la urne pe un eșantion și în zone reprezentative.
În România post-Revoluție, primul sondaj a fost făcut la alegerile prezidențiale din 1992, de un institut german împreună cu un partener român. Sondajul estima un al doilea tur de scrutin pentru alegerea președintelui și că Ion Iliescu va avea 48% din voturi la primul tur.
Nu de puține ori, în ultimii ani, institutele de sondare a opiniei publice din România au greșit în previziunile lor privind rezultatele alegerilor, iar rezultatele măsurătorilor la urne au diferit cu câteva procente față de rezultatul oficial al alegerilor. De multe ori, în favoarea partidului care comandase cercetarea.
Cel mai răsunător eșec al exit-poll-urilor a fost înregistrat la alegerile prezidențiale din 2009.
Conform măsurătorilor de la ora 19:00 (difuzate de televiziuni ora 21:00) și care nu includeau estimările voturilor la secțiile din străinătate, Mircea Geoană era dat câștigător al alegerilor cu un scor liniștitor. Institutele de sondare spuneau că Mircea Geoană urma să aibă între 50,4% (CSOP) și 51,2%(INSOMAR și CCSB).
Pe 7 decembrie, a doua zi, după numărătoarea voturilor, conform rezultatelor oficiale publicate de Biroul Electoral Central, Traian Băsescu câștiga un al doilea mandat ca președinte, cu 50,33% din numărul total de voturi valabil exprimate.
PSD, partidul lui Mircea Geoană de la acel moment, a contestat rezultatul și pe baza exit-poll-urilor, iar rezultatele alegerilor au rămas provizorii până când Curtea Constituțională a renumărat voturile nule.
Operațiunea nu a dus la o schimbare semnificativă a rezultatelor, așa că Traian Băsescu a fost declarat câștigător.
Analizele ulterioare ale exit-poll-urilor au indicat că rezultatele alegerilor ar fi fost alterate de numărul mare de votanți din diaspora (peste 147.754) care se prezentaseră la acel scrutin, număr nemaiîntâlnit până în acel moment. Alegătorii din străinătate nu erau incluși în eșantionul măsurat.
Lipsa de încredere referitoare la exit-poll-uri se extinde și asupra sondajelor de opinie premergătoare alegerilor.
În ultima lună, doar pentru București, casele de sondare a opiniei publice au înregistrat diferențe atât cu privire la ierarhia candidatilor, cât și la procentele pe care aceștia le-ar fi obținut.
Deși au fost realizate în aceleași perioade, sondajele de opinie au dat si diferențe de peste 10 procente între diverși candidați, în funcție de cine a comandat sondajul.
Europa Liberă a scris aici despre acest subiect:
Cine a testat voința electorală a românilor înainte de alegeri
În vara lui 2023, partidul suveranist AUR era plasat pentru prima dată în istorie pe prima poziție în confruntarea electorală, cu 27 de procente, într-un sondaj de opinie.
Estimarea fusese realizată de INSOMAR, un institut care nu mai era pe piață de mai mulți ani. Conform actelor de la Registrul Comerțului, acesta aparține unei firme care avea activitatea suspendată de zece ani.
În 2009, înainte de alegerile prezidențiale, INSOMAR îl credita pe candidatul pierzător, Mircea Geoană, cu 10 procente peste cel care avea să câștige alegerile prezidențiale, Traian Băsescu.
Politologii vremii considerau, la acel moment, că rezultatele sondajului sunt un cadou pe care patronul televiziunii Realitatea, Sorin Ovidiu Vîntu, cercetat penal în mai multe dosare pentru fraude economice, i-l făcea lui Mircea Geoană, în speranța că acesta din urmă îl va putea ajuta după câștigarea alegerilor.
INSOMAR SA (Institutul Național pentru Studii de Opinie și Marketing), înființat în 1999 și controlat atunci de controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, este în prezent o afacere controlată de Maricel Păcuraru, cel care controlează Realitatea Plus, și Cozmin Gușă, om de afaceri și fost deputat.
Oficial, compania și-a suspendat activitatea pe 1 iulie 2013 și are acum ca acționar principal compania petrolieră PSV Company S.A.
La rândul ei, PSV Company este deținută majoritar de offshore-ul cipriot Elbahold Limited, cumpărat în 2011 de Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru. Acesta din urmă a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru corupție.
PSV Company S.A. a avut, anul trecut, o cifră de afaceri de sub 2.000 de euro (9.972 de lei) și un profit de 400.000 de euro (2.185.553 de lei), potrivit bilanțului depus la Ministerul de Finanțe.
Pe lângă INSOMAR, PSV mai deține active la Realitatea Media S.A., alături de Strategies - Research - Investment S.R.L., o altă firmă controlată de Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru, în procente egale (50%).
Aceasta are ca obiect principal de activitate „cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste”, dar nu mai derulează afaceri cel puțin din 2017, conform declarațiilor depuse la Ministerul de Finanțe.
INSCOP - un institut relativ nou
Fondat în 2013, INSCOP Cercetare SRL este deținut de Remus Ioan Ștefureac și Ada Cornea Luca.
În 2023, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 500.000 de euro (2.387.636 de lei), iar în 2022 - de 350.000 de euro (1.615.196 de lei).
Conform site-ului de licitații publice, INSCOP a primit, în 2021, un contract de 24.000 de euro (119.000 de lei) de la Universitatea Politehnică București.
Remus Ioan Ștefureac este unul dintre cei șase administratori ai Niro Investment Group.
Patronul Niro, Dumitru Nicolae, a fost condamnat la 2 ani și 4 luni în dosarul Microsoft, pentru trafic de influență.
SOCIOPOL și fostul purtător de cuvânt al guvernului Ponta
Tot în 2013 au fost înființate două firme de cercetare și consultanță sociologică care includ numele Sociopol S.R.L. În prima, unic acționar este purtătorul de cuvânt al Guvernului Ponta între 2009-2013, Mirel Palada, iar în cea de-a doua acesta deține 95% din acțiuni.
Până la acel moment, Mirel Palada era asociat cu Camelia Voiculescu, fiica fostului senator Dan Voiculescu, condamnat în dosarul Grivco, și cu Mihai Motoc în Compania de Cercetare Sociologică și Branding Forum S.R.L..
IMAS, companie deținută de un fost deputat PSD
Principalul acționar al IMAS - Institut de Marketing și Sondaje, prima companie de cercetare de piață înființată în România după 1990 - este și el un apropiat al Partidului Social Democrat (PSD).
Sociologul Alin Teodorescu, care deține aproape 54% din acțiunile IMAS, a fost șef al Cancelariei ex-premierului Adrian Năstase și deputat PSD de Brăila, în perioada 2000-2004.
După ieșirea de pe scena politică, a criticat guvernările PSD pentru slaba eficiență.
Metro Media Transilvania & IRES, controlate de fostul vicepremier PSD
Metro Media Transilvania este deținută, din 2021, în proporție de 100% de Maria Dîncu, soția fostului ministru Vasile Dîncu.
Politicianul din Cluj, care a fondat institutul de sondare a opiniei publice în 1994, a fost ocupat mai multe funcții:
- deputat de Cluj, ales pe listele PSD, în legislatura 2004-2008
- ministru al Informațiilor Publice în guvernul condus de Adrian Năstase
- ministru al Administrației și Dezvoltării Regionale în guvernul Dacian Cioloș
- ministrul Apărării Naționale în guvernul Nicolae Ciucă, din 25 noiembrie 2021 până pe 24 octombrie 2022.
Vasile Dîncu, fondatorul Metro Media Transilvania și IRES, a demisionat din guvernul Nicolae Ciucă după mai multe declarații controversate despre războiul din Ucraina.
Dîncu a afirmat la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina că românii ar trebui să se obișnuiască cu ideea de a fi vecini cu Federația Rusă.
Vasile Dîncu a mai spus atunci că „singura șansă a păcii poate să fie negocierea cu Rusia” și „ideal ar fi să se ajungă la o situație de negociere, chiar dacă s-ar ajunge la un conflict înghețat, negocierea tot ar face mai mult bine decât ceea ce se întâmplă acum”.
Vasile Dîncu a fost unicul acționar al Institutului Român pentru Evaluare și Strategir (I.R.E.S.) S.R.L. până în 2016. El le-a cedat atunci părțile sociale lui Ovidiu Iacob Turcu - 95% și Cornel Hirian -5%. Motivația renunțării la participațiuni era că urma să fie numit vicepremier.
Datele financiare arată că, după ieșirea lui Vasile Dîncu din acționariat, cifra de afaceri a IRES a crescut constant. IRES este una dintre firmele de sondare a opiniei publice cu cele mai numeroase contracte de la stat.
Doar în 2023 a primit bani de la Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală - 30.000 de euro (149.868 de lei), de la Radiodifuziunea Română - 14.000 de euro (66.950 de lei) și Universitatea Babeș Bolyai - 8.000 de euro (42.558 de lei), toate pentru sondarea opiniei publice.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
