Linkuri accesibilitate

Coronavirusul a luat viața a 7.000 de cadre medicale în lume. În România, 35 de angajați din sistemul sanitar au murit


Cadre medicale de la un spital Covid 19

O analiză realizată de către Amnesty International arată cum cadrele medicale aflate în prima linie a luptei cu pandemia de coronavirus au înregistrat nu mai puțin de 7.000 de decese în urma infectării cu virusul.

Contactată de Europa Liberă, purtătoarea de cuvânt al Ministerului Sănătății, Oana Grigore, a precizat că 35 de angajați din sistemul sanitar și-au pierdut viața din cauza coronavirusului până vineri, 4 septembrie. 22 dintre ei erau medici sau asistenți medicali, restul fiind lucrători din personalul auxiliar.

Chiar joi a fost anunțat decesul medicului, Ovidiu Băjenaru, şeful secției Neurologie II de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

La mijlocul lunii august, Nelu Tătaru vorbea de 4.000 de cadre medicale care au contractat virusul, spitalele din România fiind un factor important de răspândire a virusului. Doar în ultima săptămână 1 din 20 de noi cazuri era înregistrat în rândul personalului medical.

Analiza Amnesty International

“Faptul că peste 7.000 de persoane au murit încercând să-i salveze pe alţii reprezintă o criză de o amploare considerabilă”, a declarat Steve Cockburn, şeful programului de Justiţie socială şi economică al Amnesty International, citat într-un comunicat de presă al organizației.

Cel mai mare număr cunoscut de decese în rândul medicilor este înregistrat, potrivit raportului, în Mexic unde au fost 1.320 de cadre medicale care au pierdut lupta. După Mexic se află Statele Unite (1.077 de decese), Marea Britanie (649), Brazilia (634), Rusia (631), India (573), Africa de Sud (240), Italia (188), Peru (183), Iran (164) şi Egipt (159).

“Toate cadrele medicale au dreptul să fie în siguranţă la locul de muncă, este scandalos că atât de mulţi oameni plătesc cel mai ridicat preţ”, mai afirmă Steve Cockburn.

Un raport anterior al Amnesty International, publicat pe 13 iulie, vorbea despre 3.000 de lucrători din domeniul sănătății din întreaga lume. Creșterea clară se explica prin amplificarea numărului de cazuri de infecții în mai multe țări, precum și prin faptul că sunt mai multe informații disponibile.

Cu toate acestea, numărul din ultimul raport nu reprezintă neapărat și numărul real, acesta fiind greu de identificat din diverși factori precum: subraportarea din unele state sau dificultatea de centralizare a datelor de pe întreg mapamondul.

Este și cazul României, care este citată în analiză cu doar trei decese, în fapt fiind centralizate 35 de decese, așa cum a arătat purtătoarea de cuvând a Ministerului Sănătății.

Situația din România

Riscul reprezentat de coronavirus în spitalele din România a fost vizibil încă de la debutul pandemiei când primul și cel mai mare focar a fost înregistrat chiar în Spitalul Județean Suceava. Cu câteva zile înainte, un polițist pensionar care nu a spus medicilor că se întoarce din străinătate a pus în carantină Spitalul Gerota din Capitală.

Ulterior, focare de coronavirus au fost înregistrate și în spitale din Galați, Hunedoara, Iași, Vaslui, Constanța, Prahova, Timișoara sau Vrancea. Nici marile spitale din București nu au scăpat, fiind înregistrate focare pe secții din spitalele Universitar, Floreasca, Bagdasar-Arseni sau Marius Nasta.

Doctorul Adrian Marinescu de la Spitalul ”Matei Balș” spunea în urmă cu două luni că problema e că unele cadre medicale nu sunt atente și nu au învățat din greșelile trecutului. ”Sunt focarele de cafea, eu așa le numesc”, spunea medicul pentru Europa liberă.

”S-a învățat parțial din greșelile trecutului, adică unii au învățat, iar cei care nu au învățat o pățesc. E un virus care se transmite foarte ușor și trebuie să fii foarte atent, din păcate, unii nu sunt, asta e problema.”, completa medicul.

Facebook Forum

Metrou sau autobuz, unde este mai aglomerat
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:25 0:00
XS
SM
MD
LG