1989 - Revista Presei comuniste

Întreaga presă e animată la roșu de concluziile ședinței Comitetului politic executiv al CC al PCR care s-a desfășurat pe 13 ianuarie. Acolo s-au discutat Măsurile pentru îndeplinirea planului pe ianuarie și pe întregul trimestru I al anului 1989. Mai multe aici

Spectrul întrunirii Comitetului politic executiv din 13 ianuarie bântuie în continuare paginile ziarelor. Cititorii Scânteii sunt asigurați că ridicarea continuă a nivelului de trai este „preocuparea statornică a partidului, a societății socialiste.” Mai multe aici

Ion Popovici și Petre Mihai Băcanu publică cu supratitlul Patriotismul faptei – țării prinosul nostru de muncă și creație și titlul Însemnele dăruirii și abnegației muncitorești, un reportaj despre tezele lui Ceaușescu la lucru: munca eroică din Turcoaia, „unde întâlnim starea de victorie, într-o geometrie a granitului, a pietrei”. Mai multe aici

„Tezele și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, program mobilizator de muncă și acțiune revoluționară pentru partid pentru întregul popor,” scrie cu inflexiuni hagiografice pe prima pagină a României libere profesorul universitar dr. Ionel Hagiu. Mai multe aici

Ion Pavelescu scrie în România liberă, ca articol de deschidere, că Ceaușescu este un strateg strălucit și promotor al făuririi socialismului și comunismului în țara noastră, elogiind... totul, de la ținuta, la principiile și inteligența cârmuitorului, de la strategia și spontaneitatea lui. Mai multe aici

În Scânteia tineretului, Șerban Cionof laudă Expunerea din 13 ianuarie, pentru spiritul viu, novator, consecvent revoluționar în care rezolvă Ceaușescu direcțiile fundamentale ale procesului de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. Mai multe aici

Modernizarea comunei, o cerință impusă de viață, titrează în România liberă Const. Azoiții. Este o pledoarie pentru demolarea satelor și pornește de la situația din Răcăciuni, jud. Bacău, unde „în peisajul edilitar-gospodăresc au apărut o serie de transformări înnoitoare”. Mai multe aici

Ceaușescu era de părere că America și întreaga lume capitalistă are nevoie de el ca să facă ordine. Cel puțin așa rezultă din articolele despre vremurile grele prin care trec statele capitaliste. Mai multe aici

Ca să le tihnească duminica, românii pot citi pe prima pagină a Scânteii cu supratitlul „Opera revoluționară a tovarășului Nicolae Ceaușescu”, articolul „O concepție patriotică, profund științitică privind istoria noastră națională,” semnat de Ion Popescu-Puțuri, directorul al Institutului de studii istorice și social-politice de pe lângă CC al PCR. Mai multe aici

Apropierea zilei de naștere a lui Ceaușescu dă aripi condeielor și aprinde prima pagină a publicațiilor. S-a declanșat o altă mare competiție în producție, numai că nu industrială sau agricolă, ci de creativitate și slugărnicie. Mai multe aici

Manifestările dedicate Unirii continuă să țină încordate condeiele jurnaliștilor și vigilența politrucilor, istoricilor și a altor intelectuali de marcă. La Centrul de creație și cultură socialistă din Târgoviște a fost organizată „manifestarea complexă” sub genericul „Unirea- năzuința de veacuri a poporului român. Mai multe aici

Fiecare publicație se luptă să fure startul la urări de bine, sănătate și succes „eroului între eroi”, a cărui zi e pe 26 ianuarie. Ai fi zis după slugărnicia textelor, că autorii acestora presimt că e ultima dată când mai au ocazia să-i spună „La mulți ani!” Mai multe aici

„Eroul între eroi” și-a serbat ultima sa aniversare adulat de intelectualitatea roșie. În aceeași zi, jurnaliștii care au tipărit un ziar în clandestinitate cerând democrație, libertatea presei și înlăturarea dictaturii sunt aruncați în pușcărie. Mai multe aici

Ziarele ne dau detalii picant-tovărășești despre desfășurarea zilei Conducătorului. Acesta trebuie că și-a petrecut noaptea savurând nenumăratele scrisori, telegrame și mesaje de felicitare care umplu paginile publicațiilor și care spun, în esență, că Ceaușescu este genial, erou între eroi, cel mai iubit fiu al țării. Mai multe aici

Chiar dacă roșul de pe prima pagină a ziarelor s-a stins, la masa tovărășească dedicată tovarășului mai apare câte un întârziat. Valeriu Râpeanu are de spus și el, în paginile Scânteii, câteva cuvinte despre „Tradiția continuității.” Mai multe aici

Ceaușescu nu trebuie sărbătorit așa, orbește. El trebuie explicat maselor și de asta se ocupă presa centrală începând cu prima pagină și cu ajutorul unor personaje universitare bine plasate în ierarhia academică. Mai multe aici

Dr. Vasile Tomescu, secretar al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor face, pe prima pagină a României Libere o trecere în revistă pe patru coloane a istoriei României, ca să demonstreze că există o predestinare, un spirit care acționează de-a lungul timpului, un destin glorios al poporului. Mai multe aici

Contemporanul, revista Consiliului Culturii și Educației Socialiste, e locul de întrecere cincinală de slugărnicii poetice. Ion Gheorghe scrie în ediția apărută în finalul lunii ianuarie 1989 un poem al cărui titlu spune totul: „Acest bărbat este o izbândă”. Mai multe aici

Constructorii mută sute de mii de metri cubi de pământ prin Capitală ca să-i facă „o nouă ctitorie” lui Ceaușescu, în vreme ce acesta se întâlnește cu oficiali sovietici să întărească relațiile de prietenie și conlucrare. Mai multe aici

În socialismul ceaușist, un bun profesionist trebuia să fie și un bun comunist altminteri era un prost profesionist. Mai multe aici

La televiziune și radio, un nou și interesant concurs pentru copii și tineri: Din gândirea social-politică a președintelui României. Mai multe aici

România comunistă serbează 41 de ani de la încheierea Tratatului de prietenie cu URSS, promite că legăturile între cele două țări „vecine și prietene” se vor întări și anunță îndeplinirea ba chiar depășirea planului pe anul precedent. Mai multe aici

Două familii plecate la drum, ne povestește Sergiu Andon în paginile Scânteii, au probleme cu frâna mașinii. Veneau acasă din vacanță, dar au fost nevoiți să meargă la service, să-și repare hârbul. Acolo au dat de „o feudă a abuzului, șmecheriei și lipsei de bun simț.” Mai multe aici

În București se inaugurează cea mai mare fabrică de pâine, cea de la Lujerului. Dis de dimineață de aici au pornit primele dube cu pâine către magazinele de panificație din cartierele Drumul Taberei și Militari nu înainte ca șeful secției Constantin Huțanu să rupă câteva franzele împărțindu-le celor prezenți, conform tradiției. Mai multe aici

În Scânteia, jurnaliștii Ioan Herțeg și Lucian Cristea privesc visători întinderile deșertice ale Dobrogei spunând că, până la sfârșitul anului 1990 acolo urmează să fie plantate aproape patru mii de hectare cu viță de vie și peste două mii de hectare cu pomi fructiferi. Mai multe aici

Comitetul Central stabilește câte paie și coceni primește un cooperator iar ziariștii se duc în țară să elogieze demolarea comunelor și eficiența propagandei comuniste la orașe și sate. Mai multe aici

„Cântarea României” este un festival continuu care începe în permanență și nu se termină niciodată. Presa, cel puțin, nu încetează să cânte realizările. Printre cele mai importante teme ale acestui festival perpetuu sunt noua revoluție agrară și sistematizarea localităților. Mai multe aici

La Constanța locatarii de pe bulevardul Republicii au fost racordați la o nouă centrală telefonică. La câteva săptămâni de la punerea în funcțiune, au inundat presa și serviciul PTTR cu reclamații pentru că nu mai pot vorbi la telefon. „Întrebând la deranjamente ce se întâmplă cu aceste telefoane ni s-a răspuns: Nu mai reclamați, centrala este experimentală.” Mai multe aici

Școala făurește omul nou făcând inginerii cu mințile elevilor pe care, după aceea, partidul îi trimite în producție, să depășească planul și să aprofundeze studiul operelor lui Ceaușescu. Mai multe aici

La 40 de ani de la declanșarea cooperativizării un Erou al Muncii Socialiste spune că a fost greu să-i facă pe oameni să-și pună la comun animalele și pământurile, dar, cu răbdare și „inginerie morală”, a reușit. Mai multe aici

Scriitorii fac ședințe și consfătuiri pentru marcarea festivă a evenimentelor din 1989: a 45-a aniversare a „eliberării sociale și naționale”, Congresul XIV și centenarul morții lui Eminescu și Creangă. Mai multe aici

Nicolae Sârbu ajunge, citând voluptuos din Pascal și Malraux, într-o viitoare centrală electrică subterană al cărei nume, din rațiuni de securitate, firește, nu ni-l poate spune însă a trăit din plin „ acel copleșitor sentiment de măreție și frumusețe ca în fața unei autentice opere de artă.” Mai multe aici

Ion Marin și Nicolae Băbălău vor să afle de ce se oprește apa la Craiova. Un răspuns este că apa este risipită de consumatori (individuali și industriali) zice Iliodor Plăstoi, prim-vicepreședintele consiliului popular municipal. Mai multe aici

Locatarii din blocul P3 de pe bul. Mihai Bravu se plâng că, după niște lucrări pe un șantier învecinat, cablul care branșa blocul la rețeaua telefonică a fost rupt. Oamenii au apelat la Direcția de telecomunicații a Capitalei de unde li s-a spus că nu e nicio problemă, situația se va reglementa de urgență în opt-zece zile. Mai multe aici

Aflăm din Scânteia despre o nouă și revoluționară metodă de creștere a fertilității și productivității bovinelor. I. Dabu descrie în amănunt ce înseamnă transferul de embrioni care este „una dintre biotehnologiile de bază ale viitorului.” Mai multe aici

Vieți distruse de pușcăriile comuniste: arestat în anii 1950, pe când era elev de liceu, pentru „uneltire împotriva ordinii publice” și dus la muncă silnică în mina de la Cavnic, politruc în anii 1980, scriind în paginile Scânteii. Mai multe aici

Preocuparea majoră a comuniștilor a fost să convingă „masele” că tot ce se întâmpla era conform unui Mare plan stabilit de zeii de la partid, și nu un dezastru produs de rapacitatea și incompetența generalizată a sistemului comunist. Mai multe aici

„Creatorii de frumos” îndeplinesc sârguincioși obiectivele propagandei de partid: trebuie să-i convingă pe țărani să meargă la cinema și să citească. Trebuie să le intre bine noua revoluție agrară în sânge. Și nu pot citi orice, doar operele lui Ceaușescu. Mai multe aici

Ștefan Gușă este ales în Marea Adunare Națională cu 99,75% din voturile exprimate, iar Ceaușescu îi scrie mesaje de prietenie eternă lui Robert Mugabe. Mai multe aici

Din Scânteia tineretului aflăm că 500 de tineri de la Întreprinderea de Mașini Unelte, acționând sub deviza „Calitatea - o problemă de demnitate și patriotism”, s-au angajat să termine cu două zile mai repede montarea a zece mașini unelte de tipuri diferite, iar eficiența economică a acțiunii e estimată la 150 000 de lei. Mai multe aici

A doua zi a vizitei de stat a președintelui Republicii Islamice Iran, Seyyed Ali Khamenei. Ocazie să i se publice pe prima pagină din ziare o biografie romanțată de revoluționar de profesie, lider spiritual și mare om politic. Mai multe aici

Pia Rădulescu ne spune în România liberă care sunt noutățile vestimentare din comerțul de stat. Moda din acel sezon, susține ea, impune mai mult linia clasică și sport din anii 1930 și 1960-1970. Mai multe aici

Propaganda ajută la depășirea planului cincinal, de aceea secretarii cu propaganda erau niște zei ai producției, „ingineri ai sufletului omenesc”, cei care ajutau omul nou să se nască din spuma producției. Mai multe aici

Vasile Oltiș are o sarcină grea de partid, de stat și de scriitor: să scrie în Luceafărul un reportaj artistic despre Scornicești. Dar tocmai pentru că e scriitor, pe pagină vorbele-i curg râu și vuiet dau în cale. Mai multe aici

Gabriel Inoan îi sfătuiește pe cititorii Scânteii tineretului cum să nu-și aleagă partenerul de viață pornind de la un caz, zice el, concret. Protagonistă: Iulica, o fată venită în București cu un geamantan prea mare. Mai multe aici

Nu e adevărat că industria că e lipsită de suflet și e departe de om, scrie Marina Almășan în Scânteia tineretului. Zilnic dăm de asemenea industrii grație cărora viața noastră e mai elegantă, mai frumoasă, mai confortabilă, mai ușoară, mai colorată și, „de ce nu? mai parfumată”. Industria cosmetică și întreprinderea Miraj sunt demonstrația palpabilă că lucrurile stau altfel. „Cu prețiosul său ajutor, reprezentantele sexului frumos reușesc să nu-și dezmintă numele,” glosează ziarista. Mai multe aici

Liliana Nițescu se duce la Liceul industrial Electroaparataj să vadă cu ochii ei cât de emoționați sunt liceenii la primirea în UTC. Când a aflat ce loc important ocupă organizația în sufletul elevilor s-a decis să stea de vorbă cu câțiva și cu „tovarășa directoare cu munca educativă, profesoara de educație fizică Rodica Roșca” „despre semnificația acestui eveniment al adolescenței”. Mai multe aici

Liviu Cornel Babeș (19 ian. 1942-2 martie 1989), tehnician din Brașov, își dă foc pe o pârtie de schi în Poiana Brașov. Avea o pancartă pe care scria Stop morder! Brașov=Auschwitz. Mai multe aici

Întreaga țară e în sărbătoare. Cel puțin așa cred Mircea Bunea și Nicolae Mocanu, reporterii Scânteii celebrând cei patruzeci de ani de la începutul lucrărilor plenarei Comitetul Central al partidului care a hotărât trecerea la cooperativizarea agriculturii românești. Mai multe aici

Ceaușescu le spune celor prezenți la consfătuirea de lucru pe probleme economice de la CC al PCR că nu toate lucrurile au mers bine în primele două luni ale anului, dar că există semne de mai bine care le dau speranța că vor realiza „în bune condiții planul pe acest an.” Planul, le reamintește el celor de față, este obligatoriu așa cum scrie în programul pentru acel cincinal. Mai multe aici

Florentina Iovan, scrie pe prima pagină a revistei Săptămâna o laudatio la adresa femeii comuniste (femeie, dar, în primul rând, mamă) care „când leagănă sau strânge la căldura pieptului pruncul său (...) când plină de speranță, plăsmuiește cu gândul viitorul lui sau temătoare, în vitregia unor vremuri, îi șoptește cuvinte numai de ea înțelese, o mamă își împlinește nu doar menirea ei, ea dă sens sublimului vieții” Mai multe aici

Profesorul universitar Ștefan Lache serbează, pe prima pagină a României libere, 44 de ani „de la instaurarea guvernului revoluționar democratic de la 6 martie 1945.” Universitarul spune că după „revoluționarul moment de la 23 August 1944” partidul comunist a ținut seama de împrejurările internaționale, a apreciat în mod realist dimensiunile și implicațiile acestora, identificând factorii care puteau influența mișcarea istorică în sensul împlinirii aspirațiilor de libertate și independență ale poporului român.” Mai multe aici

Dumitru Ion Dincă vrea să afle rețeta succesului Întreprinderii de garnituri de frână de la Râmnicu Sărat. Cum de a luat un așa mare avânt producție acestei întreprinderi într-o zonă unde înainte de 1972 nici nu se știa ce e aceea o garnitură de frână? Mai multe aici

Sărbătorile erau dedicate pe rând sau deopotrivă lui Ceaușescu și consoartei. Aparent, ziua de 8 Martie îi era dedicată de obișnuita echipă de serenade politice (politruci, activiști, istorici, „creatori de frumos”, culturnici și intelectuali) Primei consoarte, fiind în primul rând ziua ei (că abia ce fusese numită prin decret Erou al RSR pe 7 ianuarie) și, doar în al doilea rând, Ziua Femeii. Mai multe aici

În Scânteia Eugen Rădulescu ne explică de ce e economia României tot mai sănătoasă și cum de reușește să se vindece: pentru a nu aluneca pe spirala acumulării datoriei externe, „țara noastră a ales calea realizării unor excedente suficient de mari pentru a plăti nu numai dobânzile, ci a reduce rapid și datoria externă. Mai multe aici

Cum ar fi arătat România dacă nu avea loc Revoluția? Profesor universitar dr. Gheorghe Crețoiu dă o consultație pe teme politico-ideologice în organul PCR, Scânteia, pornind de la întrebarea: ce trebuie să știe un comunist despre trecerea României socialiste la stadiul de țară mediu dezvoltată? Mai multe aici

Vasile Oros scrie un text înflăcărat despre „noua și strălucita expresie a politicii profund umaniste a României, a președintelui Nicolae Ceaușescu pentru asigurarea păcii și securității în Europa.” Scuturat de toate zorzoanele hagiografice, este un text despre negocierile de la Viena asupra forțelor armate convenționale din Europa. Mai multe aici

Un reportaj intitulat „Ștafeta generațiilor” semnat de Smaranda Oțeanu și Constantin Timaru. Tema este cultivarea cartofilor transformată în relație privilegiată și totală cu pământul. Pe scurt, Despre oameni și cartofi, cu trei decenii înainte de Radu Afrim. Cei doi ziariști s-au dus în Cernat, județul Covasna, pentru a vedea cu ochii lor cum se învață „lecția pământului, lecția despre dragostea pentru pământ. Mai multe aici

La ședința CPEx al PCR se discută furibund scrisoarea celor șase publicată în străinătate și citită la Radio Europa Liberă și la BBC. Deși e prezentă toată camarila în păr, doar cei doi Ceaușești dialoghează, puși pe vărsat sânge. Dăscălescu intervine doar politicos și prevenitor. Nicolae Ceaușescu face, pentru început, o scurtă trecere în revistă a celor care au semnat scrisoarea, „câțiva vechi clienți, ca să zic așa, derbedei politici, declasați și moral și politic, față de care partidul a luat o serie de măsuri.” Mai multe aici

În paginile ziarele se strecoară un comunicat al Procuraturii generale RSR în care se spune că: „Organele securității statului au descoperit o gravă acțiune de trădare a intereselor țării și ale poporului român săvârșită de Răceanu Mircea, fost lucrător în diplomație care s-a pus în slujba unei puteri străine.” Mai multe aici

La televizor, ca niciodată, se transmit din patriotism patru ore și jumătate de fotbal nonstop. La ora 15 începe (color) Cupa campionilor europeni. Meciul Steaua- I.F.K Goteborg. Transmisiune directă de la stadionul Steaua. La 17.45 se transmite tot color și tot în direct de la Cremona, Cupa cupelor. Meciul Sampdoria Genova-Dinamo București. Mai multe aici

Dragomir Magdin de la Scânteia tineretului îi ia interviu lui Radu Ciobanu de la cea mai mare organizație UTC din Roșiori de Vede, Teleorman, cea de la Întreprinderea Mecanică de Material Rulant. Subiectul este prezența tinerilor în prim-planul activității productive. Mai multe aici

În ziarul francez Libération este publicat un interviu cu Mircea Dinescu realizat cândva în februarie. Textul, în lectura lui Virgil Ierunca şi Alain Paruit, este difuzat în aceeaşi zi în cadrul emisiunii Actualitatea culturală românească, de la Radio Europa Liberă. În interviu, Mircea Dinescu spune că, într-o perioadă în care Occidentul încearcă să găsească alături de oficialii de la Moscova (mai precis de Mihail Gorbaciov) o modalitate de a locui în „Casa comună europeană”, aceasta are o fereastră oarbă reprezentată de România. Mai multe aici

Presa partidului continuă avertismentele la adresa celor care încalcă legile și disciplina. De astă dată, România liberă publică pe prima pagină amenințările Consiliului Politic Executiv. „Respectarea și apărarea fermă a legalității socialiste, se spune în textul anonim, [sunt] îndatorirea patriotică de înaltă răspundere a fiecărui cetățean al țării.” Mai multe aici

Oamenii din Girișu de Criș care merg în Oradea cu trenul de dimineață sunt disperați. Trenul circula de mai multe ori pe zi, dar Regionala a desființat cursa de retur de la ora 14.20. Cei trei sute de elevi plecați dis-de-dimineață la școală trebuie să aștepte trenul de la 16.20. La fel și cei care termină primul schimb la ora 14. Mai multe aici

Ce mai reclamă oamenii simpli la gazetă? În Pitești, pe strada Nicolae Bălcescu, constructorii care au reparat canalul rețelei termice de lângă blocul lui Dumitru Niculescu au lăsat după terminarea lucrării un dezastru. Nu a contat că locuitorii blocului H1 s-au plâns la primărie, autoritățile nu au făcut nimic vreme de jumătate de an. Mai multe aici

Ionel Dobrilă, procuror șef de direcție din Procuratura generală, publică în România liberă un nou text despre „respectarea și aplicarea fermă a legilor țării”. Este un text așadar semnat care reia în amănunt (chiar și citatele din Ceaușescu) celelalte avertismente anonime formulate public în urma recentelor scrisori critice și a interviului lui Mircea Dinescu din Libération. Mai multe aici

Cetățenii erau obligați la restricții, prin Decretul 272/1987 al Consiliului de stat, unde se prevede reducerea drastică a consumului de energie: „Consumurile de gaze naturale și energie electrică pentru activități productive se reduc cu cel puțin 30%” (art.4) și, pe de altă parte „sunt interzise folosirea aparatelor consumatoare de energie electrică”. Mai multe aici

Nicolae Ceaușescu și consoarta, plus o trupă întreagă de aghiotanți și politruci de la cel mai înalt nivel (Bobu, Dincă, Curticeanu, printre ei) au încheiat o vizită de lucru în județul Hunedoara unde s-au întâlnit cu minerii încă profund recunoscători pentru majorarea salariilor și promisiunea unei noi majorări de la 1 august. Mai multe aici

La Radio Europa Liberă se difuzează o scrisoare adresată preşedintelui Uniunii Scriitorilor din România, Dumitru Radu Popescu, prin care Mircea Dinescu protestează faţă de destituirea sa de la România literară şi faţă de faptul că este în permanenţă urmărit de securitate. Mai multe aici

Nicolae Ceaușescu a dat un interviu ziarului egiptean Al-Messa. Este un interviu clasic, cu întrebări servite și cu răspunsuri apologetice despre importanța celor aproape 25 de ani de domnie absolută în România și despre cât de rău o ducea România înainte de sovietizarea ei, ce producție mică și ce agricultură modestă avea țara înainte de a cunoaște minunile cooperativizării și planificării centralizate. Mai multe aici

Românii se pregăteau de noi sărbători. De astă dată, aniversarea a cincisprezece ani de când Nicolae Ceaușescu s-a înscăunat președinte al țării. Aniversarea are loc pe 28 martie, însă nu strică să fii primul care-l ridică în slăvi pe Marele conducător, așa că unii fură startul. Mai multe aici

Cum se vede viitorul pe coridoarele Liceului Industrial nr. 3 „Textil” din Vaslui? se întreabă în Scânteia tineretului George Baciu. „Privită în intimitatea ei, viața profesională a liceului (...) pare un laborator sui-generis în ale cărui retorte se modelează omul secolului XXI.” Mai multe aici

E ziua cea mare: se împlinesc cincisprezece ani de când Ceaușescu a fost întronizat președinte al Republicii. Radu Cârneci dă frâu extazului liric în fața liderului națiunii în versuri care capăt pe alocuri tonuri psaltice: „Slăvit să fie-n cânturi și-n poeme/El, Ceaușescu, Marele Bărbat!/ Slăvit să fie! și să ducă țara/precum un demiurg, spre culmi de vis,/ să-i fie-n suflet veșnic primăvară/ spre nemurire drumul lui deschis!” Mai multe aici

Nu e ușor să obții omul nou. Totul vine de la educația comunistă, revoluționară, îi spune lui Stelian Dinică de la Scânteia, Ioan Bucur, secretar adjunct cu propaganda la Întreprinderea mecanică din Alba Iulia. „Educația comunistă (...), spune el, reprezintă un proces complex, desfășurat pe toate planurile, menit să formeze o nouă conștiință, un om nou.” Mai multe aici

Între 1 și 30 aprilie se desfășoară a XIV-a ediție a Lunii cărții în întreprinderi și instituții organizată de Consiliul Culturii și Educației Socialiste, UGSR, Comitetul Central al UTC și Uniunea scriitorilor. Genericul acestei ediții este „Rolul cărții în dezvoltarea conștiinței socialiste, revoluționare, în formarea omului nou, constructor al socialismului și comunismului în patria noastră.” Mai multe aici

Agenda Elenei Ceaușescu e plină de întâlniri, ședințe, întrevederi la Cabinetul doi (cu Vasile Milea. ministrul Apărării, Ioan Totu, președintele Comitetului de Stat al Planificării și Ion Teoreanu, ministrul Educației). Dar cel mai important eveniment este ședința Comitetului Executiv în cadrul căreia Nicolae Ceaușescu anunță că datoria externă a României a fost integral rambursată. Mai multe aici

1 aprilie este ziua noilor majorări salariale. După mineri, primesc salarii mai mari toți cei care lucrează în unități industriale subordonate Ministerului Petrolului, peste 29 de mii de oameni, în unitățile industriale subordonate Ministerului Energiei Electrice, peste 44 de mii de persoane, în unități industriale subordonate Centralei-departament a Geologiei, circa 7000 de persoane și 56 de mii de lucrători din activitatea de foraj și lucrări geologice, în total peste 130 de mii de oameni. Mai multe aici

Comuniștii își prețuiesc deținuții politici care, spune Ceaușescu, „au înscris o pagină eroică în marea bătălie pentru libertatea și neatârnarea țării, ca și în întreaga epocă de mari lupte sociale ce a urmat.” Cel mai prețuit deținut politic este însuși Ceaușescu. Scânteia sărbătorește faptul că, în urmă cu 51 de ani, militanții comuniști și antifasciști „au cucerit regimul politic” (nu au mai fost considerați de drept comun). Mai multe aici

Pia Rădulescu ne explică, în România liberă, de ce trebuie o exigență sporită în activitatea echipelor pentru controlul oamenilor muncii. Controlul ar fi o formă de participare a întregului popor la conducerea vieții economico-sociale din România. Mai multe aici

Republica Federală Germania și-a rechemat ambasadorul de la București din cauza nerespectării drepturilor omului. România fusese prima țară din blocul comunist care stabilise relații de ambasadă cu Berlinul capitalist încă din 1967 și Ceaușescu pare să fi fost mândru de această întâietate. Mai multe aici

Vocea Americii începe transmiterea în foileton a scrisorii critice pe care i-o adresa Dan Deșliu lui Nicolae Ceaușescu. „În numele poporului, tot felul de abuzuri – încălcarea legii, violarea Constituţiei şi a co­respondenţei private, şi neîn­de­plinirea deliberată a obliga­ţiilor asumate în cadrul conven­ţiilor internaţionale – sunt perpetuate,” scrie poetul. Mai multe aici

Inspectoratele școlare îi anunță pe copii că pentru vacanța de primăvară (care începe pe opt aprilie după ultima oră de curs și se încheie pe 16 aprilie) să nu-și facă program că unitățile de învățământ din toată țara au programe de activități recreative și de educare patriotică. Mai multe aici

Se sărbătorește Ziua sănătății. Cu ocazia unui inevitabil bilanț se subliniază faptul că noua tendință a medicinei românești este aplicarea îndemnurilor lui Ceaușescu de orientare spre activitate profilactică, pentru promovarea medicinii omului sănătos. Ceaușescu le-a spus medicilor că, decât să îngrijești un bolnav mai bine tratezi un sănătos. E mai ieftin: îl pui să mănânce rațional, adică puțin, să stea în natură, eventual să muncească sub cerul liber, că munca l-a făcut pe om. Mai multe aici

Valentin Silvestru ne explică în Scânteia de unde vine cuvântul animator: de la cuvântul latin anima, suflet, ceea ce înseamnă că animatorul e cel care pune inimă în ceea ce face. Într-o societate animată deja de ideile lui Ceaușescu, trebuie să depui multă inimă pentru a deveni animator. Trebuie s-o faci din... animă, să nu fie necesar să te îmboldească cineva și să nu te aștepți la recompense. Mai multe aici

Lui Ceaușescu i-au plăcut cărțile. Cărțile semnate de el. A umplut biblioteci cu ele și, periodic, se organizau expoziții de carte sau Luna cărții în întreprinderi unde i se expuneau Operele. Chiar și copiii erau obligați să citească din ele. Nu erau ei viitorul? Mai multe aici

În emisiunile Vocii Americii şi France International se dau informaţii despre scrisoarea celor şapte intelectuali români care i-au luat apărarea lui Mircea Dinescu. Victor Felea consemnează în Jurnalul său: „Șapte personalități ale scrisului nostru i-au adresat președintelui Uniunii scriitorilor o scrisoare în care iau apărarea lui Mircea Dinescu, rămas fără serviciu și mereu șicanat de autorități în urma interviului său (cu inflexiuni pamfletare) publicat în străinătate. E o manifestare expresă de simpatie față de poetul recalcitrant. Semnatarii se numesc Geo Bogza, Șt. Aug.Doinaș, Dan Hăulică, Oct. Paler, Andrei Pleșu, Al. Paleologu și Mihai Șora.” Mai multe aici

„Un moment ce se înscrie, desigur, cu majuscule în istoria navigației românești,” consemnează Costin Constandache în paginile României libere: Mineralierul Comănești de 165 000 tdw a trecut cu succes probele de mare. Totul e măreț și epocal: proporțiile, efortul, marea, realizările, concepția. Mai multe aici

Politrucii români acuză NASA că s-a militarizat, că trimite arme în spațiu și că a devenit o amenințare pentru lagărul comunist și pacea planetară. Mai multe aici

Partidul organizează procese la locul de muncă pentru a-i dezbăra pe vânzători de furat la cântar și dosit marfa. Mai multe aici

Propagandiștii lui Ceaușescu spun că distrugerea Bucureștiului se face conform unui plan de sistematizare din perioada interbelică.Mai multe aici

România sărbătorește ziua de naștere a lui Kim Ir Sen trimițându-i mesaje de stimă, admirație și prietenie. Ba se simte chiar și o urmă de indivie frățească. Mai multe aici

Pionierii îi trimit lui Nicolae Ceaușescu o lungă telegramă de ziua lor de naștere în care-i jură iubire eternă: cu 40 de ani în urmă s-a înființat Organizația Pionierilor. Ceaușescu nu le răspunde. Mai multe aici

Marea Adunare Națională, care s-a întrunit în sesiune în zilele de 17-18 aprilie 1989, a aplaudat „într-o atmosfera de deplină aprobare și vibrant patriotism” încheierea, la sfârșitul lunii martie 1989, a rambursării complete a datoriei externe a tarii. Mai multe aici

Ministrul Apărării, generalul Vasile Milea, care a vorbit și el de la tribuna Adunării, i se adresează, plin de emoții cazone, lui Ceaușescu căruia îi spune că a trăit intens „sentimentul mândriei naționale pentru grandioasele realizări care au schimbat din temelii înfățișarea patriei noastre străbune.” Mai multe aici

Presa continuă să evoce atmosfera quasi-religioasă în care se desfășoară lucrările Marii Adunări Naționale, forul legislativ al țării. Acolo au fost adoptate mai multe proiecte legislative, ușor modificate, la propunerea lui Ceaușescu, față de versiunile discutate în CC și CPEx. Mai multe aici

În vreme ce oamenii bântuiau „ca lupii” magazinele să găsească de mâncare, guvernul decidea să mărească producția națională de bere cu aproape un milion de hectolitri anual. Mai multe aici

Valul de telegrame de felicitare continuă după maratonul de reuniuni la vârf și plenare. Scânteia scrie pe prima pagină că „întreaga țară a urmărit cu deosebit interes, vie satisfacție și mândrie patriotică, cu unanimă aprobare ” cuvântarea pe care o ținuse cu o zi înainte Ceaușescu de la balconul Comitetului Central pentru cei peste o sută de mii de oameni „veniți spontan” să-l felicite că lichidase datoriile externe. Mai multe aici

Demnitarii comuniști sărbătoresc nașterea lui Lenin, dar tot pe Ceaușescu îl laudă și spun că, fără el, comunismul ar fi fost mai sărac. Mai multe aici

La ce e bună pionieria? Să educe copilul în cultul muncii, al materialismului dialectic, al ateismului științific și al iubirii față de partid și Ceaușescu. Să facă din el om. Om nou. Mai multe aici

Radu Georgescu de la Scânteia tineretului s-a dus pe teren să verifice victoriile noii revoluții agrare. A ajuns în vestiarul echipei petroliștilor din Făurești care tocmai a luat o bătaie ca la carte de la echipa Sutești. Mai multe aici

Contaminare în masă: toate Comitetele județene de partid au trimis, independent zice-se, telegrame prin care felicită cuplul prezidențial... pentru tot. Pentru că există, pentru că-i inspiră, pentru că îi conduc, transmit cu toții „un vibrant omagiu împreună cu cele mai alese sentimente de gratitudine, de înalt respect pentru munca și lupta dumneavoastră eroică, de aproape șase decenii, puse în slujba înfăptuirii celor mai scumpe aspirații ale poporului nostru.” Mai multe aici

Securitatea mai inventează o spălătorie de bani pentru Extremul Orient și Oceania: Romexim, o instituție ale cărei urme se pierd în hățișurile paradisurilor fiscale unde, se zice, au dispărut „banii lui Ceaușescu.” Și au apărut banii primilor milionari de carton de după Revoluție. Mai multe aici

Ceaușescu își face bezele cu dictatorii în vreme ce partidul, guvernul și organizațiile obștești i se fac preș în față, evocând momente istorice pe jumătate inventate în care El și Ea au rolul de părinți fondatori. Mai multe aici

În perioada 28 aprilie – 2 mai magazinele au următorul program: între 28 și 30 aprilie toate unitățile comerciale funcționează cu o oră peste programul obișnuit, informează Agerpres. Unitățile de alimentație publică sunt deschise conform programului normal al zilelor respective. Pe 1 mai unitățile comerciale sunt închise, mai puțin centrele de desfacere a presei care vor fi deschise între 6.30 – 10. Mai multe aici

România liberă fură startul și publică mai multe pagini dedicate zilei de 1 Mai cu fotografii și osanale scrise special pentru ocazie. Manea Mănescu se produce cu cel mai lung material apărut până atunci în presă, în afara discursurilor conducătorului suprem. Subiectul? „Vibrant și înflăcat omagiu eroicei activități revoluționare” a celor doi, „suprem exemplu de slujire devotată a celor mai scumpe idealuri ale partidului comunist, ale poporului român.” Mai multe aici

De 1 Mai țara toată e un spectacol dedicat cuplului prezidențial. Din sumar: telegrame, adunări populare, balerini, „actori de prestigiu”,muzica reprezentativă a Armatei, pionieri și șoimi ai patriei. Mai multe aici

În Herăstrău, pe 1 și 2 mai a fost spectacol permanent. De Ziua Tineretului, formațiile artistice ale sectoarelor 1 și 3 ale Bucureștiului au evoluat pe estrada de la Miorița. Mihaela Cutuș, secretar cu propaganda la comitetul UTC sector 1 îi spune lui Nicolae Țone de la Scânteia tineretului, că s-au străduit să pregătească un program bogat, atractiv, „cu adevărat o sărbătoare a muncii și a tinereții.” Mai multe aici

Toți se laudă că și anul acesta 1 Mai i-a prins cu planul realizat. Ba mai mult decât atât. Întreprinderea de fier Vlăhița, jud. Harghita, e fruntașă pe țară în întrecerea socialistă și, după cum spune B. Mircea în Scânteia tineretului, hotărârea siderurgiștilor de aici este „de a exprima prin fapte, profundele sentimente patriotice care îi animă, adeziunea și angajarea deplină la înfăptuirea obiectivelor de dezvoltare a patriei”. Mai multe aici

Pe prima pagină din Scânteia, Vasile Băran e vrăjit de „Gestul Constructorului care toarnă prima cupă la fundația noului edificiu.” E un simbol normal pentru o țară transformată în șantier. Prima cupă de beton este „gestul secretarului general al partidului” care a pus multe cupe la temelia „ctitoriilor mărețe și nemuritoare ale Epocii” care-i poartă numele. Mai multe aici

Cum se face raportul de activitate și la ce e bun el? Sunt întrebări la care încearcă să răspundă un sondaj de opinie făcut printre secretarii de partid de Constantin Priescu de la Scânteia. Raportul de activitatea trebuie făcut de toți comuniștii și cuprinde realizările și nerealizările acestuia. Mai multe aici

Din sărbătoare în sărbătoare. Doina Fruntelată de la Scânteia tineretului fură startul la aniversarea a 68 de ani de la „făurirea” PCR (pe 8 mai). Partidul s-a născut matur de vreme ce, încă de la început, „și-a dovedit din plin capacitatea de a acționa în concordanță cu imperativele istoriei, ale dezvoltării sociale și naționale.” Mai multe aici

Românii bat recorduri peste recorduri în producție slăvind partidul și Cârmaciul lui. Între timp, planul sistematizării și reorganizării zonei rurale merge înainte. Mai multe aici

Se sărbătorește pe toate vocile ziua de naștere a Partidului Comunist Român (8 mai 1921), „eveniment care a înrâurit în mod decisiv destinele țării și oamenilor săi” după cum spune Șerban Cionof în Scânteia tineretului. Mai multe aici

Propagandiștii partidului spun că lupta pentru independență începută în 1877 cu victoria împotriva Imperiului Otoman s-a încheiat abia în 1989, cu lichidarea datoriei externe. Mai multe aici

Prin București și alte orașe s-au intersectat convoaie de coroane și jerbe. De Ziua proclamării independenței depline de stat a României și Ziua victoriei asupra fascismului, au avut loc diverse ceremonii în cadrul cărora au fost depuse coroane de flori la Monumentul Eroilor Luptei pentru Libertatea Poporului și a Patriei pentru Socialism, Monumentul Eroilor Patriei și Monumentul Eroilor Sovietici. Mai multe aici

Pe lacul Glina s-au încheiat, în cinstea sărbătorilor de la începutul lunii mai, lucrările de amenajare în zona portului Glina. Nu, nu e un port la oceanul de gunoi de acolo, ci la canalul care leagă Bucureștiul de Dunăre și, mai apoi, de mare. Marius Georgescu de la România liberă s-a dus în inspecție, însoțit de inginerul Petre Marinescu. Mai multe aici

Partidul vrea să extragă din gunoaiele oamenilor peste 50% din necesarul de materie primă și materiale pentru economia națională. Mai multe aici

Miruna Ionescu de la Scânteia tineretului vrea să vadă cum se plămădește generația de mâine și unde o putea face decât într-o școală din România profundă, în comuna Crasna, Gorj? A găsit tânăra generație a Școlii generale Cărpiniș jucând handbal „pe terenul întins aproape ca în palmă, bătătorit, fete și băieți supravegheați de profesorul de educație fizică, Petre Țiriplică.” Mai multe aici

Vizita cuplului prezidențial cu suita în județul Mehedinți s-a încheiat și Scânteia simte nevoia să tragă linie să adune: între principalele idei și orientări subliniate atunci ca și în alte dăți, Ceaușescu a tras atenția asupra necesității de a se acționa cu spirit comunist, revoluționar pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. Mai multe aici

Gazetarii dau târcoale locurilor natale eminesciene, acum, în apropierea comemorării a o sută de ani de la moartea poetului. Când îl pomenesc, doar imaginea lui Ceaușescu îi este egală iar celebrarea lui Eminescu pare de multe ori o repetiție generală pentru slăvirea lui Ceaușescu. Mai multe aici

În cadrul „Săptămânii record în producție” organizată de către tinerii de la Combinatul de Utilaj Greu Iași se va elabora o șarjă de oțel lichid din materiale refolosite și se va acționa pentru recuperarea a 80 de tone fier vechi. Mai multe aici

Presa de partid vânează speculanții prin piețe și-i dă pe mâna autorităților acuzându-i că-și stabilesc singuri prețurile, vin din alte județe și nu au autorizație de vânzare. Mai multe aici

Nicolae Ceaușescu a făcut cu o zi înainte o scurtă vizită în Cehoslovacia unde s-a văzut cu Milos Jakes, secretarul general al Partidului Comunist din Cehoslovacia și cu Gustav Husak, președintele Republicii. A fost o vizită într-o doară, parcă doar pentru a se asigura că sunt bine cu toții. Mai multe aici

La liceele agroindustriale se învață de zor ABC-ul noii revoluții agrare. De pildă la Liceul Agroindustrial din Șimleu Silvaniei s-a desfășurat a treia sesiune de referate și comunicări științifice ale elevilor din liceele agroindustriale sub genericul „Știința- factor hotărâtor al înfăptuirii noii revoluții agrare.” Mai multe aici

Ședință Comitetului Politic Executiv al CC al PCR. Chestiuni presante la ordinea zilei. În primul rând, un raport pentru recalcularea prețurilor de producție în industrie. Recentele cheltuieli cu ștergerea datoriilor CAP-urilor și plata datoria externei pusese presiune pe economie și s-a adoptat o politică de rentabilizare. Mai multe aici

Festivalul „Cântarea României” educă masele că trebuie să se lase inspirate de tezele și orientările de partid și de stat pentru a face artă adevărată. Mai multe aici

Dumitru Mihalache, corespondent voluntar pentru presa centrală, scrie cum au reușit cetățenii maturi să-i facă pe școlarii și preșcolarii din Deva să participe la „înfrumusețarea spațiului” de pe lângă blocurile unde locuiesc. „Am apelat la copii în vederea îngrijirii și amenajării spațiilor verzi. Răspunsul a venit nu numai de la copiii din blocul nostru, ci și de la vecinii lor.” Mai multe aici

S-a întărâtat lupta pentru pace: organizații din România, printre care și UGSR sau Biserica Ortodoxă, depun apeluri la ambasadele occidentale să înceteze cursa înarmării. Mai multe aici

Betoanele ctitoriilor lui Ceaușescu încep să crape. Partidul nu vrea să se mai muncească mult și prost, ci repede și bine, altminteri își pune armata de magistrați să le facă procese pentru indisciplină în producție constructorilor. Și nu numai lor. Mai multe aici

Steaua a pierdut în fața echipei A. C. Milan cu 0-4 în finala Cupei Campionilor Europeni. Pentru a ajunge în finală, Steaua a învins echipele Sparta Praga, Spartak Moscova, IFK Gottebord și Galatasaray. Mai multe aici

Agerpres informează că în București a avut loc în ultimele două zile (24, 25 mai) consfătuirea consultativă a reprezentanților organizațiilor de foști luptători și veterani de război din unele țări socialiste, membre ale Federației Internaționale a Rezistenților. Mai multe aici

Pe prima pagină, dar undeva în josul ei, presa centrală publică telegrama trimisă de Nicolae Ceaușescu pe adresa lui Mihail Sergheevici Gorbaciov cu ocazia alegerii acestuia în funcția de președinte al Sovietului Suprem al URSS. Ceaușescu îi urează felicitări în numele tuturor și al lui personal și „cordiale felicitări” pentru realegere. Mai multe aici

Studenții comuniști îi jură credință veșnică lui Ceaușescu în vreme ce sociologii caută metoda cea mai potrivită de îndoctrinare prin cultura de masă. Mai multe aici

La Bucureşti, Gabriel Andreescu începe greva foamei. Fizicianul protestează astfel faţă de politica regimului Ceauşescu. El anunțase de mai multă vreme că intenționează să întreprindă această acțiune. Informaţia a ajuns în Occident, la Radio Europa Liberă şi la Dan Berindei, vicepreşedinte al Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului în România iar aceștia o vor transmite mai departe. În această perioadă, Gabriel Andreescu scrie un eseu Le devoir d'ingerence, care a fost publicat în cotidianul francez Libération şi a ajuns şi pe masa de dezbateri a CSCE. Mai multe aici

Cum ajunge un județ să fie îndoctrinat de comunism și să dea semne de contaminare și trei decenii după aceea? Azi, cazul județului Dâmbovița. Mai multe aici

Gheorghe Apostol, unul dintre semnatarii Scrisorii celor șase, dă înapoi spunând că a scris-o din orgoliu, renegându-și idealurile din tinerețe. Mai multe aici

Copiii își serbează ziua lăudând familia Ceaușescu care se poartă ca niște părinți cu ei, dar singurii care primesc cadouri sunt metalurgiștii și agriculturii. Mai multe aici

Agenţia France Presse publică o scrisoare a dizidentei Doina Cornea în care aceasta protestează faţă de sistematizarea satelor din România şi, deopotrivă, îi susţine pe oamenii de cultură (Mircea Dinescu, Dan Deșliu etc.) care îşi exprimaseră opinii critice faţă de regimul comunist. Mai multe aici

Ședința Comitetului Politic Executiv al CC. al PCR. Se dezbate, ca îndeobște, raportul referitor la realizarea planului pe luna precedentă și, de asemenea, la măsurile luate pentru îndeplinirea integrală a planului pe iunie, pe semestrul I și pe întregul an 1989. Neajunsurile înregistrate au făcut CPEx-ul să ceară conducerii ministerelor, centralelor și unităților economice „să ia măsuri ferme” pentru a recupera cât mai repede restanțele din lunile anterioare. Mai multe aici

S-a deschis Salonul național al tineretului la Sala Dalles, consemnează Marina Preutu. Li se alătură, de parcă ar fi predat ștafeta și câțiva artiști maturi ale căror lucrări „nu fac decât să adauge imagini ale tinereții, ale entuziasmului muncii în procesul făuririi noii societăți socialiste.” Mai multe aici

Barbu Radu de la Scânteia tineretului spionează sub acoperire aprozarul din strada Radu Beller pentru a vedea de ce are program redus și niciodată suficientă marfă deși, ne asigură gazetarul, primea zilnic. Mai multe aici

Presa comunistă laudă orfelinatele lui Ceaușescu unde, ca niște mame și tați, infirmierele și supraveghetorii le asigură copiilor abandonați un climat de siguranță, protecție, căldură sufletească și un viitor de aur. Mai multe aici

Cele trei condiții ale reușitei, spune glumeț Gabriela Hurezean de la Scânteia tineretului, sunt: mai întâi muncă. Apoi muncă și apoi tot muncă. Cândva a vizitat Întreprinderea de vase emailate din Focșani și s-a umplut de gânduri după ce gazdele s-au oferit să-i prezinte cel mai nou produs: ceșcuța cu volănașe. Mai multe aici

Ca să nu fie acuzați că au pierdut legătura cu masele, autoritățile comuniste organizau audiențe. Era și sursa cea mai directă de turnătorie. Cooperarea cu autoritățile de partid și de stat era, zice-se, o formă a participării directe și responsabile a cetățenilor la rezolvarea problemelor sociale. Mai multe aici

Nicolae Ceaușescu socializează cu delegații țărilor balcanice participanți la Reuniunea ministerială privind cooperarea industrială și transferul de tehnologii. Reuniunea se termină cu un fel de toast al secretarului general prin care acesta dă de înțeles că ar trebui constituită o piață comercială și tehnologică regională, un fel de alternativă la CAER. Mai multe aici

Moment istoric: scuturile cu care se taie tunelurile metroului din București au terminat de săpat în subteran traseul magistralei 3. Ele au fost scoase suprafață și au intrat în ample lucrări de reparații și întreținere, o „necesară cură geriatrică” după cum scrie Ilie Tănăsache în paginile Scânteii. Mai multe aici

La a 40 aniversare, Miliția promite că se pune necondiționat la dispoziția lui Ceaușescu, pe care-l consideră Eroul între eroii neamului și-i promit că vor zdrobi pe oricine se va pune în cale partidului. Mai multe aici

Ceaușescu a făcut la sfârșit de săptămână un tur prin Ilfov, Călărași și Ialomița. Să ia pulsul maselor. Începuse recoltarea orzului și se dăduse startul campaniei agricole de vară în județele din sud. Mai multe aici

La Iași a avut loc o sesiune pe chestiuni arzătoare: „Repartizarea rațională, armonioasă și eficientă a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării – condiție esențială pentru ridicarea economico-socială a tuturor zonelor și localităților.” Mai multe aici

Partidul îi sărbătorește pe Eminescu și pe Ceaușescu, regizând simpozioane și procese-spectacol. Trăiască Noua revoluție agrară! Mai multe aici

La București, Elena Ceaușescu cheamă la ordine subalternii să afle amănunte de la Simpozionul dedicat centenarului eminescian. Nu erau prea multe de aflat de la Constantin Olteanu, șef cu propaganda. Mai multe aici

Ceaușescu își continuă periplul pe tarlalele țării. Elicopterul îl duce în Argeș, Dâmbovița și Prahova. Mesajul e același: produceți mai mult să vă fac Eroi ai Noii Revoluții Agrare. Activiștii au de grijă ca elicopterul să aterizeze la locul stabilit, să vadă conducătorul cele mai frumoase tarlalele. Mai multe aici

Ca să le fie tuturor clar încotro se îndreaptă România și la ce se gândea CPEx atunci când le cerea oamenilor vigilență și disciplină, Scânteia publică, sub semnătura lui Sergiu Andon și Mihai Vișoiu, un articol mobilizator despre democrația muncitorească -revoluționară, mai precis despre judecata colectivului care era o sursă alternativă sau complementară judecății penale. Mai multe aici

Tracomanii academicieni se întâlnesc la Florența să proclame spațiul carpato-danubiano- pontic drept leagănul culturii occidentale. Mai multe aici

Pagini întregi ocupă în presa zilei relatările despre „numeroasele adunări ale oamenilor muncii” care „dau glas indignării poporului român față de provocările antisocialiste, revizioniste și antiromânești care au avut loc, recent, la Budapesta” sprijinind „cu fermitate protestul oficial al guvernului Republicii Socialiste România adresat guvernului Republicii Populare Ungare.” Mai multe aici

În comunism nu doar judecătorii judecau. Dacă-ți dădea voie partidul, puteai intra în comisia de judecată să dai cu ciocănelul în cine călca în picioare codul eticii și echității socialiste. Mai multe aici

Veteranii de război spun că vor lupta împotriva uneltirilor anticomuniste, antiromânești, fasciste din Ungaria, pentru popularizarea glorioasei istorii a partidului și poporului, pentru Nicolae Ceaușescu, „strategul genial” al patriei. Mai multe aici

Nașterea omului nou este moșită la cursurile de învățământ politico-ideologic. Noua creatură are în genele ei ADN-ul național-comunismului ceaușist și doze copioase din ideile Ciuce nord-coreene. Mai multe aici

Politrucii români cochetează cu armata americană și privesc cu teamă peste graniță, la mișcarea anticomunistă maghiară. Mai multe aici

Cei doi Ceaușești, alți lideri mai mari sau mai mici ai partidului și organizațiilor politice au participat pe Stadionul 23 august, la spectacolul omagial care marca 40 de ani de la înființarea Organizației Pionierilor, sărbătoririi „Zilei pionierilor” și încheierii anului școlar. Mai multe aici

„Noua revoluție agrară” e condimentată cu favoritisme, nepotism, trafic de influență și acte de corupție pe care niciun discurs festiv nu le mai poate ascunde. Mai multe aici

Ce-ar fi consiliile populare fără cetățeni? Ce s-ar alege de planurile lor de dezvoltare și modernizare fără participarea „nemijlocită” a oamenilor simpli? se întreabă Mircea Scripcă în paginile României libere. Dar ce s-ar face cetățenii fără consiliile populare? Mai multe aici

Nicolae Ceaușescu îl felicită călduros pe Jiang Zemin „cu prilejul alegerii dumneavoastră în înalta funcție de secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez” și-i transmite că e convins că relațiile de prietenie și „solidaritate militantă” dintre PCR și PCC „se vor dezvolta tot mai puternic și în viitor, spre binele și în interesul ambelor noastre popoare, al edificării noii orânduiri în cele două țări, al cauzei generale a păcii și socialismului.” Mai multe aici

La Plenara CC al PCR care începuse cu o zi înainte s-a decis „cu înflăcărare” ca Nicolae Ceaușescu să fie reales în funcția de secretar general al Partidului Comunist Român. Propunerea a fost citită în plen de Manea Mănescu în ovațiile sălii. Mai multe aici

Ajutat de unanimități și complicități, Nicolae Ceaușescu mai face un pas înainte, către realegerea în funcția de secretar general al Partidului la cel de-al XIV-lea Congres. Mai multe aici

Ceaușescu spune că emigrarea este o încălcare a drepturilor omului pentru că-l smulge din mediul natural unde s-a născut și a crescut. Mai multe aici

Consiliul de stat publică Decretul nr 157 care marchează devansarea ultimei etape a majorărilor salariale cu o lună. Mai multe aici

„În general, regimurile comuniste se sprijină pe mediocritate, pe susținerea necondiționată primită din partea ei, în schimbul păstrării acesteia în funcții nemeritate” - Doina Cornea. Mai multe aici

Ce este și cum funcționează „tribuna democrației” într-un oraș în plin șantier cum este municipiul Gheorghe Gheorghiu Dej (azi Onești), se întreabă retoric Const. Azoiții în paginile Scânteii. Mai multe aici

Se publică integral „Programul-directivă al Congresului al XIV-lea al PCR cu privire la dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1991-1995 și orientările de perspectivă până în anii 2000-2010”. Mai multe aici

Politrucii nu-și vedeau capul de treabă, adică de ședințe. Abia s-au închis microfoanele din Sala Palatului unde a avut loc Marea Adunare Națională, că marți 4 iulie s-au strâns iar la discuții căpeteniile comuniste în cadrul Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al PCR. Mai multe aici

Pe 6 iulie sosesc delegațiile pentru ședința Comitetului Politic Executiv al Tratatului de la Varșovia care avea lor la București. Ceaușescu s-a dus la aeroport să-l întâmpine pe Mihail Gorbaciov. Mai multe aici

La București se strâng din toate colțurile lagărului comunist reprezentanții statelor participante la Tratatul de la Varșovia pentru a participa la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ. Reuniunea se ținea prin rotație în capitalele statelor participante. Mai multe aici

Ceaușescu și Gorbaciov toastează la dineul care marca finalul Consfătuirii Politice a țărilor din Tratatul de la Varșovia. Lui Ceaușescu paharul de vin băut atunci nu i-a priit. Mai multe aici

Ceaușescu se vede cu liderii Partidului Muncitoresc Socialist Ungar însă e deja prea târziu să mai discute și să negocieze ceva în legătură cu amenințarea anticomunistă. Ungurii mai aveau puțin și cădeau în groapa istoriei. Și nici Ceaușescu nu se simțea prea bine. Mai multe aici

Scorniceștiul e vatră de eroi și pe verticala istoriei și pe orizontala planului de producție. Mai multe aici

La Academia de Studii Social-Politice de pe lângă CC al PCR s-au încheiat cursurile cadrelor în problemele conducerii social-politice care au ținut cu această ocazie o adunare festivă. Mai multe aici

Începe plenara Consiliului național al oamenilor muncii. Este o bună ocazie pentru Ceaușescu să înmâneze câteva sute de distincții organizațiilor județene de partid, consiliilor populare județene, întreprinderilor industriale și institutelor de cercetare de proiectare care au ocupat locul I în întrecerea socialistă pe anul 1988. Mai multe aici

Cei doi Ceaușești și-au petrecut ziua, după agenda Elenei Ceaușescu, de la 9 la 13.20, în prezidiul Consiliului național al oamenilor muncii. Ce s-a discutat în cadrul Consiliul? Mai multe aici

Are loc ședința CPEx al CC al PCR. Dimineața, pe picior de plecare. Este ziua în care, conform agendei Elenei Ceaușescu (cf. Ultimul an din viața Elenei Ceaușescu, Lavinia Betea), cei doi Ceaușești au plecat la Neptun să-și petreacă acolo concediul de vară. Mai multe aici

Doina Cornea notează în Jurnalul ei: „Azi, regimul cultivă o confuzie bine calculată și pernicioasă pentru cetățenii români, menită să înăbușe orice reacție internă, dar mai ales externă, și anume confuzia între conceptul de suveranitate statală, această implicând ideea de neamestec în treburile interne ala altor state și cel al normelor fundamentale care articulează viața umană, din perspectiva valorilor ei esențiale, în raport cu puterea statală, oricare ar fi ea.” Mai multe aici

Ce e sarcina de partid și cum circulă ea prin arterele decizionale? se întreabă Marin Oprea de la Scânteia pornind de la exemplul concret al înființării Întreprinderii de sticlărie de menaj din județul Cluj. Cum era firesc, întreprinderea a primit „sarcini mari și importante.” Mai multe aici

Ce înseamnă brigăzile de tineret pentru țară? se întreabă Sorin Ovidiu Bălan pe prima pagină a Scânteii tineretului. „Acțiunea revoluționară conștientă, munca depusă cu pasiune și pricepere, cu încredere și curaj dau adevărata măsură a eforturilor celor care, îmbrăcați în tradiționalele salopete albastre cu ecuson de brigadier, se află în primele rânduri ale muncii pentru țară.” Mai multe aici

Magazinele erau pustii dar asta nu înseamnă că autoritățile nu băgau bani în modernizarea rețelei comerciale. Cadrele de partid și de stat se lăudau că, în primii trei ani ai cincinalului, fuseseră reprofilate și modernizate în București și în alte orașe („centre urbane”) peste 2500 de magazine și unități de alimentație publică. Mai multe aici

Încep să bată clopotele pentru a 24-a aniversare a Congresului IX al PCR. Acesta s-a desfășurat între 19 și 24 iulie 1965. Scânteia nu expediază subiectul. Zăbovește enumerând mărețele împliniri din Epoca Nicolae Ceaușescu din industrie și agricultură pentru a demonstra că orientările și dispozițiile Eroului între eroii neamului au confirmat că agricultura socialistă este superioară oricărei alteia. Mai multe aici

Ca să nu-și piardă bunele obiceiuri comuniste, deși e în vacanță, Ceaușescu face vizite de lucru să verifice recolta și noile ctitorii. Între timp, Mircea Răceanu este condamnat la moarte. Mai multe aici

Nicolae Ceaușescu îl primește la Neptun pe Horst Brünner, adjunctul ministrului Apărării din R.D. Germane și șeful Direcției principale politice a Armatei Populare Naționale. Acesta i-a transmis salutările lui Erich Honecker, secretarul general al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania. Mai multe aici

Ceaușescu e vizitat la vila de la Neptun de o delegație de oameni de afaceri vest-europeni. Ceaușescu avea nevoie de devize direct de la sursă, nu prin intermediul băncilor. Mai multe aici

Mai multe organizații județene se bat pe atenția secretarului general al partidului, în zilele în care acesta sărbătorește 24 de ani de domnie absolută în partid și în stat. Mai multe aici

Paroxism gazetăresc și activistic: se împlineau fix 24 de ani de la alegerea lui Ceaușescu în fruntea PCR. „Eveniment de excepțională însemnătate în viața partidului, a întregii națiuni” titrează România liberă. Un imn pe multe coloane cu litere mărunte, un breviar al lingușelii acumulat de-a lungul celor 24 de ani. Mai multe aici

Ioan Iacob, de la Scânteia tineretului, ia la pas Botoșaniul, orașul viitorului, în care se trăiește ca în anii 90 deja iar proiectanții pregătesc deja anii 2000. Un oraș spectaculos, spune gazetarul, pentru că stă sub semnul poeziei lui Eminescu. Mai multe aici

Adeziunile se trimit tot mai organizat. Se convoacă adunări generale, conferințe naționale, congrese de organizație care dezbat Tezele Congresului XIV și votează cu însuflețire susținerea realegerii lui Ceaușescu în funcția supremă din partid. Mai multe aici

Se publică, intens cosmetizat după cum se pare, interviul acordat de Ceaușescu ziarului spaniol ABC. Întrebat în ce etapă a dezvoltării se află România, Ceaușescu i-a vorbit redactorului-șef al ziarului despre industrializare, lichidarea claselor exploatatoare și realizarea unei noi societăți „în care mijloacele de producție principale se găsesc în mâna celor ce muncesc...” Mai multe aici

Deși în vacanță la mare, Ceaușescu nu pierde ocazia vizitelor de lucru și adunărilor populare. Se apropia Congresul și adeziunea națiunii pentru realegerea lui trebuia să fie maximă. Mai multe aici

La Leningrad a avut loc reuniunea Comitetului de coordonare a celor patru organizații internaționale de foști combatanți și rezistenți: Federația mondială a foștilor combatanți, Federația internațională a rezistenților, Confederația europeană a foștilor combatanți și Confederația internațională a foștilor prizonieri de război. Mai multe aici

Muncitorimea trebuie să facă sacrificii în numele celor două sărbători care se apropiau. Partidul le cere să realizeze planul și eventual să-l depășească pe opt luni, până la 23 august și pe întregul an până la Congresul XIV. Mai multe aici

Ceaușescu îi scrie lui Miezcyslaw Rakowski, prim-secretar al CC al Partidului Muncitoresc Unit Polonez pentru a-l felicita pentru alegerea sa ca prim-secretar. Mai multe aici

În luna august 1989, când se aniversează cu torțe, 45 de ani de la „revoluție”, Traian Gânju de la România liberă reamintește care sunt trăsăturile morale ale omului nou, „constructor conștient al socialismului și comunismului în țara noastră.” Mai multe aici

Ceaușescu îi dă interviu lui Salah Aldin Saeed, redactorul șef al ziarului irakian Al-Irak, iar jurnalistul începe nu cu o întrebare, ci cu un encomion elucubrant despre rolul mondial pe care-l joacă Ceaușescu. Mai multe aici

Dr. Gheorghe Butaru explică pe înțelesul tuturor cum e cu Programul-Directivă și Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului și de ce acestea deschid acestea „noi și cutezătoare orizonturi dezvoltării socialiste, multilaterale a patriei.” Mai multe aici

Ceaușescu dă o raită prin unitățile agricole, de cercetare și producție din Teleorman și Călărași și își vizitează cea mai dragă ctitorie de la acea vreme: marele șantier de amenajare complexă a râului Argeș, adică legătura Bucureștiului cu Dunărea și Marea. Mai multe aici

George-Radu Chirovici scrie în Scânteia o apologie a proprietății socialiste înfierând cu asprime „tirul ideologic al cercurilor burgheze reacționare, pornite într-o cruciadă anticomunistă mult mai subtilă decât în deceniile trecute”, aceste cercuri concentrându-se în primul rând asupra proprietății socialiste. Mai multe aici

Sărbătoare mare și importantă pentru industria extractivă, energetică și pacea socială: Ziua minerului. Mai multe aici

Minerii își sărbătoreau ziua deodată cu marinarii. De Ziua Marinei RSR la garnizoana Constanța a avut loc o adunare festivă la care au participat cadre militare active și în rezervă. Mai multe aici

Magistrala 3 a metroului este pe punctul de a fi inaugurată. „Întinerit și înfloritor, Bucureștiul se pregătește pentru întâlnirea cu mileniul trei” scriu gazetele. Decizia de construire a metroului bucureștean a fost luată la Congresul XI al PCR iar la sfârșitul lui 1979 metroul începea să circule. Mai multe aici

Adrian Vasilescu explică în Scânteia de ce Congresul al IX-lea PCR a însemnat un moment de început de eră „în opera de edificare a socialismului în patria noastră.” Răspunsul, simplu, e întins pe mai multe coloane emoționate și entuziasmate: pentru că atunci a fost ales Ceaușescu secretar general „eminentul revoluționar și înflăcăratul patriot investit de istorie să conducă poporul român în cea mai glorioasă epocă a dezvoltării sale.” Mai multe aici

Profesorul universitar doctor Nicolae Petreanu reușește să sintetizeze o istorie a momentului 23 August fără să scrie nimic despre partidele politice, regele Mihai I, Antonescu și în general nimic altceva decât despre sindicate, unificarea partidelor muncitorești, manifestația de 1 Mai 1939 care ar fi fost organizată de cuplul Ceaușescu, la vremea respectivă logodiți cu revoluția și cu biroul organizației de bază. Mai multe aici

Nicolae Ceaușescu a convocat Plenară lărgită a Consiliului Național al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și gospodăririi apelor. Se discută, firește, mirobolantele recorduri agricole, dar și perspectiva realizării cincinalului în patru ani și jumătate. Mai multe aici

De Ziua Brigadierului, în Scânteia tineretului, elogii fără număr sub semnătura Alinei Ungureanu. Și pentru istoria brigadierilor primul an de existență este 1944. Ani de muncă, cincinale și norme sparte care au lăsat urme de neșters în mentalitatea oamenilor. Mai multe aici

Unde să-i urmărești mai bine pe brigadieri de ziua lor decât la locul de muncă, pe șantiere? Cea mai nouă jucărie a lui Ceaușescu era Șantierul național al tineretului Canal București Dunăre și acolo se duce Anica Florea de la Scânteia să-i serbeze cu un reportaj lacrimogen. Mai multe aici

Ceaușescu dă interviu pentru Newsweek. E o diferență majoră între acest interviu și celelalte date în ultimele luni. Nu există întrebări balast și chiar dacă tonul este plin de deferență și respect (probabil din traducere pentru că nu dispunem de versiunea englezească) întrebările sunt un inventar al principalelor capete de acuzare la adresa lui Ceaușescu. Mai multe aici

Pentru că propaganda internă pare că nu-i mai ajungea lui Ceaușescu, România liberă publică pe pagina de știri externe un articol care redă o convorbire a lui George Nicolescu cu Hushan Ahmed Bagdadi, directorul Organizației de prietenie, pace și solidaritate din Irak. Mai multe aici

Manea Mănescu semnează un lung text despre 23 August, „epopeea eroică înfăptuită cu înflăcărat patriotism de întregul popor, unit sub steagul atotbiruitor al PCR”, deschizând „era nouă de progres și civilizație, ce a schimbat în mod radical structura economică și socială din societatea românească.” Mai multe aici

Deși în vacanță, Ceaușescu face vizite de lucru în CAP-uri din Teleorman și Giurgiu. Voia să vadă cum se desfășoară strângerea și depozitarea recoltelor, dacă și cum se pregătesc unitățile agricole pentru lucrările de toamnă. Mai multe aici

Cuplul Ceaușescu continuă vacanța dar și vizitele de lucru publicitare: de astă dată, inspectează „ctitoriile” bucureștene. Fac băi de mulțime și pozează în părinți ai națiunii. Mai multe aici

După vizitele de lucru, Nicolae Ceaușescu convoacă ședința CPEx al CC al PCR pentru a discuta, din nou și din nou, despre stadiul pregătirilor pentru Congresul al XIV-lea. Ceaușescu a propus unele modificări ale structurii CC al PCR (creșterea de la 455 la 465) și a ponderii muncitorilor care lucrează nemijlocit în producție la 45 și al țăranilor „participanți direcți la activitatea din agricultură” la 20. Mai multe aici

23 August e sărbătorit prin nenumărate acțiuni politico-educative și cultural-artistice. La Întreprinderea de medicamente a avut loc manifestarea „București, file de luptă revoluționară, patriotică în August 1944”. A fost pus în evidență rolul „determinant” al PCR în organizarea și înfăptuirea insurecției. Mai multe aici

Nicio săptămână fără un interviu. De astă dată lui Miroslav Lazanski, trimis special al revistei iugoslave Danas. Acesta începe cu întrebarea lui Ceaușescu preferată: Cu ce se laudă la 45 de ani de la 23 August? Cu multe: că România a devenit, din țară agricolă, țară industrial agrară, „cu o industrie modernă, organizată pe baza celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, cu o agricultură socialistă în plin progres.” Mai multe aici

Adunare solemnă organizată la Sala Palatului de Comitetul Central al PCR, Marea Adunare Națională și Consiliul Național al FDUS pentru a celebra a 45 aniversare a „revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă din România.” Mai multe aici

Ziua cea mare a sosit. România liberă sintetizează spiritul distracției: „45 de ani de la victoria Revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă. Poporul român, ferm angajat pe calea socialismului și comunismului.” Mai multe aici

Au continuat manifestările dedicate zilei de 23 august „în întreprinderi, instituții și așezăminte culturale din Capitală”. La Întreprinderea Republica a avut loc o dezbatere cu tema „Pregătirea și desfășurarea actului istoric de la 23 August 1944” la care s-a discutat despre lupta întregului popor „sub conducerea Partidului Comunist Român în obținerea victoriei finale de acum 45 de ani.” Mai multe aici

Continuă mesajele tovărășești și frățești de Ziua Națională. Ceaușescu nu face doar băi de mulțime (descrierile manifestațiilor de 23 August din țară abundă în presa zilei) ci și de personalități externe. Erau telegrame care sunau ca niște strigăte de luptă ale comuniștilor într-o perioadă de degradare tot mai accentuată. Mai multe aici

Ion Pavelescu de la România liberă descâlcește lungul și prolixul discurs („magistralul discurs”) ținut de Ceaușescu la „Adunarea solemnă consacrată celor 45 de ani de la actul istoric de la 23 August 1944.” O face și pentru a demonstra că „principiile socialismului trebuie aplicate ferm, consecvent în opera de edificare a noii orânduiri”. Mai multe aici

Abia terminată zarva adunărilor, spectacolelor, omagiilor, telegramelor și mesajelor de susținere prilejuite de a 45-a aniversare a zilei de 23 August, aniversare legată indisolubil de cariera politică a lui Ceaușescu că întregul aparat de propagandă își încordează forțele pentru viitorul apropiat eveniment, cel al Congresului al XIV-lea organizat în principiu pentru a-l realege pe Ceaușescu la șefia partidului și a-i eterniza politicile. Mai multe aici

După ce îi ia un interviu lui Gabriel Andreescu, în apartamentul acestuia din Bucureşti, Robert Cullen, ziarist american este reţinut de Securitate în fața clădirii şi expulzat. Lui Gabriel Andreescu i se fixează domiciliu forţat la Buzău. Va fi urmărit în permanenţă de oamenii Securităţii până în zilele Revoluţiei. Mai multe aici

Nicolae Ceaușescu le scrie lui Miloš Jakeš, Gustav Husak și Ladislav Adamec, capii comuniștilor cehoslovaci, pentru a-i felicita cu ocazia împlinirii a 45 de ani de la Insurecția națională slovacă. E o telegramă cu tâlc: în august mai mulți est-germani au ocupat sediul Ambasadei Germaniei Occidentale din Praga cerând exilul în Germania Federală. Mai multe aici

Plenara Consiliului național al femeilor s-a terminat după ce femeile au dezbătut intens orientările, perspectivele, indicațiile și direcțiile lui Nicolae Ceaușescu care urmau să fie discutate și, evident, adoptate la Congresul al XIV-lea. Mai multe aici

Sovietul Suprem din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a declarat limba română ca limbă de stat şi a adoptat alfabetul latin. Mai multe aici

Unul dintre instrumentele democrației populare cu care se mândrea partidul era tribuna democrației. Gazetarii de la Scânteia au fost la Luduș să vadă cum funcționează. Mai multe aici

Abia începută luna septembrie, abia trecut entuziasmul zilei de 23 August, Noua revoluție agrară îi trage pe oameni de mânecă pe ogoare. Comanda partidului: „volumul mare de muncă pe ogoare pentru grăbirea culesului și semănatului obligă la mobilizarea tuturor locuitorilor satelor” anunță România Liberă. Mai multe aici

Conform agendei sale (apud Lavinia Betea) Elena Ceaușescu a avut în această zi două ședințe. Una pe tema realizării planului (premergătoare ședinței Comitetului Politic Executiv al PCR de lunea următoare) și altă ședință pe probleme de cadre. Mai multe aici

Informația Bucureștiului scrie că în cadrul acțiunilor „consacrate mobilizării tuturor energiilor” pentru realizarea și depășirea planului pe acel an până la congresul PCR, comitetul de partid de la Întreprinderea de Cinescoape a întreprins nenumărate acțiuni „privind stimularea preocupării comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii pentru creșterea mai accentuată a productivității muncii. Mai multe aici

A avut loc ședința Comitetului Politic Executiv la care au fost invitați și prim-secretarii județenelor de partid, membri ai guvernului și alte cadre de conducere din economie, după cum informează procesul-verbal al întrunirii. Mai multe aici

Comitetele de partid nu știu ce să mai facă să stingă foamea populației. Una dintre soluțiile disperate, în condițiile în care mare parte a producției agricole lua calea exportului, a fost să se pună pe picioare în proximitatea întreprinderilor de industrie alimentară diverse crescătorii de animale și să se organizeze microferme agricole. Mai multe aici

Ceaușescu se vede cu Ladislav Adamec, prim-ministrul ultimului guvern comunist al Cehoslovaciei, care făcea o vizită oficială de prietenie în România. La întâlnire participă și Constantin Dăscălescu, cel care a făcut, de fapt, invitația. Mai multe aici

Scânteia titrează pe prima pagină, cu mult aplomb: Reunificarea – visul înflăcărat al unui întreg popor. Nu, nu e vorba despre unirea României cu Basarabia, iar despre manifestațiile de la Chișinău și decizia luată acolo ca limba română să devină limbă oficială nu s-a scos o vorbă. Mai multe aici

Lunar, în a treia marți după amiază trecute fix, sute de cetățeni vin pe convocator la Tribuna democrației organizată de FDUS din sectorul 2 în sala Centrului de Creație și Cultură Socialistă din strada Eminescu, spune Petru Calapodescu de la Informația Bucureștiului. Mai multe aici

Profesor doctor Dumitru Ciucur întreține în Scânteia iluzia că partidul, Ceaușescu în persoană, s-au îngrijit ca, în paralel cu plata exorbitantei datorii externe, ștergerea imenselor datorii ale CAP-urilor, alte plăți sociale (majorări de salarii și pensii), guvernul și partidul s-au îngrijit să mențină un fond de acumulare la nivelul dezvoltării economico-sociale. Mai multe aici

Pe Dunăre a avut loc un accident naval în aval de Galați. Conform comunicatului de presă, o navă românească s-a ciocnit, din pricina vizibilității reduse, cu un remorcher sub pavilion bulgar. Nava românească s-a scufundat. Mai multe aici

În București, susține România liberă, se desfășoară o largă campanie pentru controlul stării de sănătate a populației. În primul semestru al anului a fost promovată medicina profilactică și tocmai de aceea a fost necesară evaluarea stării de sănătate a populației. Mai multe aici

Agenția de presă Agerpres publică o declarație confuză (pare să fie o declarație a... agenției de presă): „Declarația Agerpres în legătură cu trecerea ilegală în Republica Federală Germania, prin R. P. Ungară, a unor cetățeni din Republica Democrată Germană.” Ce se întâmplase? Mai multe aici

Cuplul Ceaușescu însoțiți în limuzina lor de cuplul de dobermani ai familiei, vizitează Moldova. Au făcut prima baie de mulțime la Iași, la aeroport, unde i-a așteptat Maria Ghițulică, prim-secretar de partid înspăimântată și plină de evlavie, o formație de militari, gărzi patriotice și detașamente PTAP care au prezentat onorul. Mai multe aici

Nou an școlar, o nouă revoluție educativă, a generalizării învățământului de 12 clase, măsură pe care toate gazetele o prezintă drept una dintre cele mai importante reforme ale revoluției tehnico-științifice. Mai multe aici

Ce a spus Ceaușescu la Adunarea populară care a marcat apogeul vizitei sale de lucru în Iași, dar și începutul anului școlar 1989-1990? Le-a transmis la început „un salut călduros, revoluționar, împreună cu cele mai bune urări.” Mai multe aici

A doua etapă a celei mai lungi vizite de lucru din acel an a fost Suceava unde, din fericire, ploua și Ceaușescu înțelegător („voi fi foarte scurt”) a ținut un scurt discurs cuprinzând în mare ideile lui fixe inclusiv cele din discursul rostit cu o zi înainte la Iași. Mai multe aici

Ultima etapă a maratonului moldav. Cea mai lungă vizită de lucru din acel an i-a dus pe Ceaușescu, soția și suita lor de sicofanți, în final, în județul Botoșani. Acolo el și consoarta au vizitat IAS-ul Dorohoi și CAP Trestiana, Întreprinderea de sticlărie și porțelan din Dorohoi și Stațiunea de cercetare și producție pentru creșterea ovinelor Popăuți. Mai multe aici

Mii de oameni au umplut tribunele stadionului central al municipiului Botoșani, aduși de șefii de partid din localitate pentru a-l primi pe Ceaușescu, aflat în ultima etapă a vizitelor de lucru în nordul Moldovei. El și soția lui au aterizat chiar în centrul terenului cu elicopterul prezidențial. Mai multe aici

Anticipând Congresul și conformându-se Statului PCR, peste tot în țară, de la cel mai de jos nivel începând, au loc adunări de dări de seamă și alegeri. Caracterizate, după cum spune Scânteia, de „un puternic spirit partinic, revoluționar”, adunările pregătesc terenul pentru Congres, făcând „o analiză profundă, exigentă, în spirit critic și autocritic, a muncii desfășurate de comuniști pentru îndeplinirea hotărârilor Congresului al XIII-lea și Conferinței Naționale a partidului.” Mai multe aici

Episcopia Reformată Oradea l-a dat în judecată pe László Tőkés, la Judecătoria Timişoara, pentru a-l face să evacueze locuinţa de serviciu (Marius Mioc – Revoluţia, fără mistere). Mai multe aici

La IAS Roșiorii de Vede se muncește cu motoarele încinse la roșu. S-a realizat însămânțarea orzului de toamnă pe mai bine de 200 de hectare iar la grâu s-a început discuitul și fertilizarea pe cele 2000 de hectare de grâu planificate astfel că lucrările de însămânțare să se termine în două săptămâni. Mai multe aici

O nouă ședință a CPEx prezidată de Ceaușescu. De față, pe lângă membrii statuari, ca invitați – primii secretari ai comitetelor județene de partid, membrii guvernului, șefi și înalți funcționari din economie. S-a discutat despre realizarea la zi a planului și perspectiva pe octombrie și pe restul anului. Mai multe aici

Ceaușescu a tras concluziile după Comitetul Politic Executiv care avusese loc cu două zile înainte. Par a fi enunțate chiar în acea ședință însă se pare că a fost nevoie să fie intens interpolate și retușate. Mai multe aici

Cum stă economia cu materialele recuperate și refolosite, a vrut să afle I. Cojocaru de la România liberă. El a făcut o vizită la Întreprinderea județeană de recuperare și valorificare a materialelor refolosite Alba. Acolo găsește vânzoleală: tocmai făcuseră rost de o presă de 250 tone forță pentru balotat tablă. Mai multe aici

Șerban Rădulescu scrie în Scânteia despre rolul Cântării României în afirmarea largă a talentelor din popor. Despre festival se vorbea și în Tezele pentru Congresul al XIV-lea unde se spunea că s-a transformat „într-o puternică mișcare de creație științifică, tehnică, culturală, artistică de masă.” Mai multe aici

E. Vasilescu de la Scânteia a fost la adunarea generală de la Editura Științifică și Enciclopedică, dominată de o atmosferă de „efervescență, care a stimulat și mai mult natura concretă, angajată a dezbaterilor.” Dar nu erau prea multe de dezbătut: cu toții au aplaudat decizia de realegere a lui Ceaușescu în funcția de secretar general. Mai multe aici

Radu Enescu îi trimite o scrisoare critică lui Dumitru Radu Popescu în apărarea scriitorilor Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Ştefan Augustin Doinaş şi Andrei Pleşu. Pe 14 decembrie 1989 scrisoarea a fost citită integral la Radio Europa Liberă. Mai multe aici

Dan Petrescu, unul dintre membrii importanți ai grupului de disidenți din Iași, coagulați în jurul revistelor Dialog și Opinia studențească a primit știrea că, din pricina restrângerii schemei de personal, postul său de la Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi a fost desființat. I s-au oferit trei alte posturi, dar el le-a refuzat. Mai multe aici

Continuă potemkiada agrară cu telegrame efuzive în care diverse unități agricole din țară se laudă în fața liderului suprem cu recorduri nerușinate la recoltele de toamnă. De pildă CAP Hotarele, județul Giurgiu, raportează realizarea unei producții de 123,8 t/ha la roșii. Mai multe aici

La Varna, în R. P. Bulgaria, a avut loc, la finalul lui septembrie, Consfătuirea secretarilor cu probleme internaționale ai comitetelor centrale ale partidelor comuniste și muncitorești din țări socialiste. Mai multe aici

Cuplul Ceaușescu în vizită de lucru în județul Ialomița. Sunt interesați de agricultură și industriile din aval (alimentară, chimică) și merg la Întreprinderea de ulei din Slobozia, apoi la Fabrica de furfurol de pe platforma Combinatului de îngrășăminte chimice Slobozia. Mai multe aici

Continuă șirul de recolte fanteziste: la soia, de pildă, județul Constanța raportează 6,1t/ha, Bihor, 6 t/ha și Tulcea 5,95 t/ha. La cartofii de toamnă județul Iași a transmis că a realizat per total 77,5 t/ha, județul Galați, 76,7 t/ha și Bihor 76,56 t/ha. În fine, la ceapă Maramureșul a cultivat 76,04 t/ha iar județul Buzău, 65,26 t/ha. Mai multe aici

Ion Marin, gazetar la Scânteia, face anchetă să vadă de ce a scăzut ritmul de construcții la apartamentele din Dâmbovița. Paradoxul este că întreprinderea de construcții montaj a raportat realizarea în proporție de 85% a planului pe acel an, numărul apartamentului puse în funcțiune se situa la doar o treime din plan, adică mai puțin de o mie de apartamente. Mai multe aici

Nicolae Ceaușescu face o vizită de lucru la Institutul de cercetare științifică și inginerie tehnologică pentru mașini și utilaje agricole pentru a afla cum se materializează programele pentru creșterea gradului de mecanizare a lucrărilor din agricultură, prin realizarea unor utilaje complexe de mare randament și productivitate pentru ca lucrările să fie mai eficiente și recoltele tot mai bogate. Mai multe aici

La Comitetul Central are loc o consfătuire de lucru pe probleme economice. Lucrările sunt conduse de Nicolae Ceaușescu. Acesta ține o lungă cuvântare în care adresează câteva laude din vârful buzelor dar și spune pe un ton iritat: „Așa cum am spus, avem multe realizări, dar și numeroase stări de lucruri inadmisibil de proaste” Mai multe aici

Nicolae Ceaușescu vizitează Republica Democrată Germană. Este întâmpinat pe aeroport de Erich Honecker. Ceaușescu vizita Germania comunistă cu ocazia adunării festive consacrate celei de-a 40-a aniversări a întemeierii republicii comuniste. Mai multe aici

Ce a făcut Nicolae Ceaușescu la Berlin? A serbat prin muncă cea de-a 40-a aniversare a întemeierii Republicii Democrate Germane. Îl însoțeau Gheorghe Oprea, membru al Comitetului Politic Executiv al CC, prim viceprim-ministru și alte persoane oficiale. Mai multe aici

Nicolae Ceaușescu, urmat de o numeroasă suită, a vizitat duminică la primele ore ale dimineții piețele și complexele agroalimentare. (O va face și luni, dar toate la vremea lor.) Duminică a trecut prin Dorobanți, Floreasca, Obor, Unirii și prin magazine alimentare unde, spun reporterii anonimi, „mii de bucureșteni erau prezenți pentru cumpărături.” Mai multe aici

Nicolae Ceaușescu, consoarta și o întreagă șleahtă de politruci își continuă drumurile prin alimentarele Capitalei. Poposesc la magazinul Vânătorul recent deschis în centrul orașului. Ceaușescu vrea să vadă ce mănâncă populația. Mai multe aici

Ziua și vizita de lucru. Vizitele, de fapt, că face mai multe pe zi. Și de astă dată Nicolae Ceaușescu străbate, cu suita lui, piețele, complexele comerciale agroindustriale și Institutul de cercetare științifică și ingineri tehnologică pentru mașini și utilaje agricole. Cuvintele de ordine sunt: respectarea cu strictețe a prevederilor legale, întărirea ordinii și disciplinei, desfășurarea unui comerț modern. Mai multe aici

Are loc ședința Consiliului Politic Executiv. Conform agendei Elenei Ceaușescu, ședința s-a desfășurat între 10.30 și 11.50 și pare-se că a început cu o diatribă a lui Ceaușescu, iritat de înfrângerea României în fața echipei daneze de fotbal în preliminariile Campionatului mondial de fotbal. Mai multe aici

Ședința a Comitetului Politic Executiv al CC al PCR. S-a discutat, ca de obicei, starea realizării planului. Cuvântul de ordine al lui Ceaușescu a fost, ca în toate vizitele de lucru din ultima perioadă, ordine. Mai multe aici

În presă se publică agenda zilei precedente. Cumva previzibil Ceaușescu a vizitat din nou mai multe „unități ale industriei alimentare din Capitală.” Primea probabil informații despre nemulțumirile oamenilor sau pur și simplu voia să se asigură că Bucureștiul nu devine o Budapestă cucerită de manifestanți, cu un partid socialist tot mai neputincios. Mai multe aici

Ce a fost la deschiderea Târgului Internațional București? Este a XV-a ediție și se spune că „ilustrează elocvent potențialul creator al clasei noastre muncitoare, forța economiei naționale aflate în plin proces de modernizare, politica consecventă a României socialiste de extindere a colaborării și cooperării reciproc avantajoase cu toate statele lumii.” Mai multe aici

La ora 14 trecute fix întregul Comitetul Politic Executiv îi așteaptă la aeroport pe cei doi Ceaușescu și gărzile lor să vină din vizita făcută în județele Bistrița Năsăud și Cluj. Dar, conform agendei Elenei Ceaușescu (apud Lavinia Betea), programul primei tovarășe a țării abia începea. Mai multe aici

Târgul Internațional București a fost cea mai importantă deschidere către piața internațională după ce Ceaușescu anunțase că datoria externă a fost lichidată. Era, deopotrivă, și o declarație politică. Mai multe aici

E rândul lui Jiang Zemin și locotenenților săi (printre ei se remarcă Li Peng, prim-ministrul RP Chineze) să le mulțumească lui Ceaușescu și lui Dăscălescu pentru urările de viață lungă pentru împlinirea a 40 de ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. Mai multe aici

Un nou țap ispășitor al crizei alimentare: cei care „prin speculă, delapidare și corupție lovesc în interesele societății. Toată presa scrie despre dezbaterea care avusese loc marți cu cadrele de bază din sistemul alimentației publice din București. Mai multe aici

Cu ocazia unui secol de la crearea învățământului militar superior, Ceaușescu primește o nouă telegramă de la cadrele superioare în tripla sa calitate de secretar general, președinte al țării și, mai presus de toate, Comandant suprem al Forțelor armate. Mai multe aici

Ședință a Comitetului Politic Executiv. Se apropia ziua Recoltei și Ceaușescu voia să facă din nou inventarul noii revoluții agrare. E, în general, mulțumit. Spune că recolta e suficient de mare cât să asigure 200 de kg de grâu și 300 de kg de porumb știuleți de cap de ceapist „restul urmând să se repartizeze membrilor cooperatori în raport de munca depusă și de contribuția adusă la realizarea producției. Mai multe aici

Are loc Plenara Consiliului Național al Științei și Învățământului, jucăria Elenei Ceaușescu, președinta consiliului. La lucrări participă miniștri, membri ai conducerii Academiei RSR și academiilor de științe, institutelor centrale și unităților de cercetare științifică, proiectare și inginerie tehnologică, profesori, pe scurt, toți șefii politici ai intelectualității. Mai multe aici

Duminică s-a încheiat a XV-a ediție a Târgului Internațional București desfășurată cub deviza „Comerț-cooperare-dezvoltare-pace.” De altfel, a fost prilejul unei întregi campanii propagandistice pe tema luptei pentru pace și a proeminenței lui Ceaușescu în politica internațională. Mai multe aici

Militarii îi scriu din nou lui Ceaușescu, a câta oară în ultimele luni? să se laude cu realizările de Ziua Armatei. În Capitală s-a sărbătorit ocazia și participanții și-au unit „cele mai ales gânduri de adâncă prețuire și nemărginită recunoștință” pentru a se adresa Comandantului suprem. Mai multe aici

La Ateneul Român au loc lucrările Plenarei lărgite a CC al PCR. Cu toții se așteptau ca Nicolae Ceaușescu să vorbească în Raportul său despre situația din țările blocului comunist, mai ales că raportul se intitula „Cu privire la problemele socialismului, ale activității ideologice, politico-educative de dezvoltare a conștiinței revoluționare, de formare a omului nou, constructor conștient al socialismului și comunismului în România.” Mai multe aici

După două zile de Plenară CC al PCR, după o kilometrică Expunere în prima zi, Ceaușescu pune capacul reuniunii cu un alt discurs epic în care rezumă ce spusese mai înainte și stinge orice lumină de speranță pentru cei care sperau că va decide că a venit momentul, târziu dar nu prea târziu, să adopte și el reformele economice, sociale și politice pe care le adoptaseră ungurii, polonezii sau cehii. Mai multe aici

Altă zi, altă plenară. De data aceasta a Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste. Pe ordinea de zi: documentele pentru Congresul XIV, programul privind autoconducerea și autoaprovizionarea populației cu produse agroalimentare; convocarea Congresului al IV-lea al FDUS. Mai multe aici

Au loc lucrările sesiunii a zecea a celei de-a noua legislaturi a Marii Adunări Naționale care s-a ținut la Palatul Marii Adunări Naționale. Se discută cam aceleași subiecte ca la Plenara care avusese loc cu patru zile mai înainte Mai multe aici

Nicolae Ceaușescu reia vizitele de lucru prin țară. Erau ultimele zile de lucrări agricole și voia să le prindă în zone de producție intensă, pentru a se lăuda cu succesele noii revoluții agrare. Mai multe aici

La finalul vizitei de lucru, Ceaușescu și suita au rămas să petreacă Ziua recoltei în Brăila unde sărbătoarea s-a desfășurat, cum ar veni, „sub înaltul patronaj al Președinției României.” Mai multe aici

Alt subiect de adeziune și telegrame: Expunerea la Plenara lărgită a CC care avusese loc pe 24 octombrie. Mircea Radu Iacoban a ascultat emoționat „atât de profunda și însuflețitoarea Expunere” iar „analiza atât de limpede a drumului parcurs în construcția socialismului (...) răspunsurile de înaltă valoare științifică și practică date unor probleme fundamentale ale edificării orânduirii socialiste (...) conferă Expunerii caracterul de contribuție de excepție la îmbogățirea tezaurului socialismului științific.” Mai multe aici

Dumitru Mazilu, raportor pe probleme de drepturile omului pe lângă biroul ONU din Geneva a elaborat o Notă referitoare la 131 de cazuri de încălcare a drepturilor omului în România (Gabriel Andreescu, Petre Mihai Băcanu, Ana Blandiana, Andrei Spleșu, Doina Cornea, Radu Filipescu). Securitatea îl pune sub urmărire. Mai multe aici

Octav Grumeza, corespondent la Scânteia, povestește cum se face că producția de lapte de la CAP-ul Mădăraș, județul Satu Mare, care scăzuse la începutul lunii octombrie, a crescut după ce s-a făcut o analiză la comitetul județean de partid. Mai multe aici

Ședința Comitetului Politic Executiv cu temele obișnuite: realizarea planului și îndeplinirea pe anul în curs și în tot cincinalul. Chiar dacă unii raportaseră că și-au făcut treaba, „în unele domenii și sectoare au continuat să se manifeste o serie de lipsuri care au făcut ca realizările pe această lună să nu se situeze la nivelul prevederilor de plan , al posibilităților de care dispune economia națională.” Mai multe aici

Se sărbătorește Marea Revoluție Socialistă din Octombrie la tot locul prin țară. De pildă, la Întreprinderea de materiale izolatoare din Vaslui la Teatrul dramatic din Brăila, Combinatul de industrializarea lemnului Pipera din București, Întreprinderea de construcții navale și utilaj tehnologic și în multe alte instituții și întreprinderi au avut loc adunări festive pentru a marca aniversare. Mai multe aici

E duminică însă Nicolae Ceaușescu se prezintă la birou și lucrează ca într-o zi obișnuită. Are o scurtă (15 minute) ședință de lucru cu colectivul de pregătire a Raportului pentru Congresul al XIV apoi o ședință de lucru pe probleme de cadre (voia să schimbe sistemul de alegere a deputaților, numărul de voturi pentru validare și de asemenea, să restrângă numărul de membri ai CC și din consiliile locale. Mai multe aici

„În atmosfera de vibrantă angajare patriotică, revoluționară” de dinaintea Congresului, duminică pe 5, în școlile și unitățile Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, elevii anului I și tinerii noului contingent au depus jurământul militar. Mai multe aici

Sărbătoare mare, cel puțin în presa de partid care titrează cu litere de-o șchioapă A 72-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. Va fi vrut Ceaușescu să refacă punțile de comunicare arse sau blocate cu Moscova? Mai multe aici

Virgil Brădățean explică de ce formarea omului nou este o cerință fundamentală a progresului multilateral al țării. Pornește evident de la „magistrala expunere” făcută la Plenara lărgită a CC. Mai multe aici

Pe 9 noiembrie început Conferințele organizațiilor județene de partid, ultima etapă înainte de Congresul partidului. La conferințe trebuie să se aleagă o nouă conducere, să se dezbată documentele și să se decidă susținerea realegerii lui Ceaușescu. Mai multe aici

Ceaușescu continuă să fie bombardat de telegrame venite de la unități economice sau agricole care raportează realizarea înainte de timp a sarcinilor de plan. Comitetul județean Olt, zonă intens vizitată de Ceaușescu în ultimele luni, i-a transmis că a încheiat recoltarea sfeclei de zahăr, obținând o producție medie de 117 tone la hectar. Mai multe aici

Propaganda lucrează din plin. Se organizează sub patronajul centrelor de creație și cultură socialistă din diverse orașe manifestări entuziaste dedicate Congresului XIV. Mai multe aici

Era duminică dar Ceaușescu lucra cu motoarele încinse la roșu. Conform agendei de cancelarie, toată ziua aceea avusese audiențe. Curticeanu îi călcase pragul patru ori, Dăscălescu și Dincă de câte două ori. Tovarășa Elena fusese cea mai insistentă, călcând pragul cabinetului 1 de șapte ori. Mai multe aici

Echipa de propagandă continuă publicarea articolelor publicitare în presa prietenă. Pe ultima pagină a României libere, o sinteză a textelor encomiastice apărute în țările emergente. Mai multe aici

Minerii din sectorul IV de la Petrila (Ceaușescu fusese în vizită la Petrila vara aceea) îi scriu secretarului general pentru a-i spune că au realizat planul pe întreg cincinalul. Ba chiar l-au depășit. Mai multe aici

Cu o zi înainte Ceaușescu s-a văzut cu ministrul relațiilor externe din Republica Cuba Isidoro Malmierca Peoli care i-a transmis un mesaj tovărășesc de succes și prosperitate din partea lui Fidel Castro Ruz. Mai multe aici

Ceaușescu e iritat. La doi ani de la revoltele muncitorești din Brașov și cu doar cinci zile înainte de Congresul XIV pe care-l voia apogeul vieții sale dedicate revoluției socialiste, în fața mai multor ambasade din țări vecine și prietene de lagăr comunist, se adunaseră manifestanți care protestau împotriva dictaturii sale. Mai multe aici

Ceaușescu este între prieteni. Pe 13 noiembrie i-a dat un interviu tovărășesc lui Reynaldo Alvarez Cordero, corespondentul agenției cubaneze de presă Prensa Latina și este publicat în această zi. Este de la început până la sfârșit un interviu propagandistic, un teaser pentru Congresul XIV și un elogiu pe care Ceaușescu și-l aduce de unul singur. Mai multe aici

Presa deja e înroșită de mesaje și îndemnuri de mobilizare pentru Congresul XIV. Scânteia tineretului își pune entuziasmul în versuri. Mai multe aici

Cu o zi înainte, sâmbătă, a avut loc ultima ședință a Comitetului central PCR înainte de Congres. E o ședință de evaluare și de rămas-bun. La Congres urma să fie ales alt Comitet Central. Mai multe aici

Ziua cea mare a venit. Ziua Congresului XIV care a umplut practic dacă nu sufletele, atunci viețile de zi cu zi ale tuturor: lui i-au fost dedicate productivitatea, obiectivtele, perspectivele, eforturile ultimei jumătăți de an. Mai multe aici

Toată presa titrează cu litere de-o șchioapă, roșii ca sângele clasei muncitoare: Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost ales în unanimitate președinte al Congresului. Se îndoia cineva? Alături de el, ca și în viața de zi cu zi, Elena Ceaușescu. Mai multe aici

„Congresul al XIV-lea al PCR, Congresul marilor victorii socialiste: Cu legitimă mândrie patriotică pentru mărețele împliniri ale poporului, dând expresie aprobării depline față de tezele și orientările cuprinse în Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, marele forum al comuniștilor își continuă spiritul înaltei răspunderi pentru prezentul și viitorul României socialiste,” titrează Scânteia. Mai multe aici

Mihail Gorbaciov îi scrie lui Ceaușescu. Fusese deranjat de faptul că, în cuvântarea sa la Congresul XIV, acesta din urmă ceruse condamnarea Tratatului Ribbentrop-Molotov. Mesajul îi este remis de omniprezentul ambasador E. M. Tiajelnikov. Mai multe aici

Nicolae Ceaușescu este ales, cu unanimitate de voturi, secretar general al PCR. Nu a fost o surpriză pentru nimeni. Voturile probabil că fuseseră numărate de multă vreme. A fost momentul de vârf al Congresului. Mai multe aici

Congresul s-a încheiat vineri, 24, cu alegerea lui Ceaușescu în funcția de secretar general al partidului. Nu a fost greu. Nu s-a împotrivit nimeni, Nu s-a abținut nimeni. A fost ales de toată suflarea celor din sală. Mai multe aici

Ziarele publică sute și mii de adeziuni față de hotărârile Congresului și, în primul rând, față de realegerea lui Ceaușescu. Sunt mărturii, zice-se, ale unor oameni obișnuiți, ca Nicolae Necula, maistru la Întreprinderea de țevi Republica. Mai multe aici

După ce s-a terminat șampania Congresului și s-au stins ultimele artificii, Ceaușescu convoacă în păr tot Comitetul Politic Executiv să citească în plen scrisoarea trimisă de Gorbaciov și răspunsul pe care-l concepuse. Mai multe aici

Zi plină cu circa patruzeci de primiri, convocări și discuții. Au călcat pragul Cabinetului 1 mare parte din Comitetul Politic Executiv. Și Curticeanu, și Barbu Petrescu, și Ion Dincă, și Emil Bobu, Dăscălescu, Oprea, Pățan, Gheorghe David. Mai multe aici

Vreme de patru ore, până la prânz, Ceaușescu reface contactele cu masele. Era în scădere de popularitate: cu 24 de ore înainte Nadia Comăneci trecuse clandestin granița, în Ungaria și de acolo a plecat în Statele Unite. Mai multe aici

Trei ședințe are Ceaușescu în acea zi: una (destul de lungă, a ținut cam o oră) în legătură cu centrala atomo-electrică de la Cernavodă, alta despre planul pe 1990 și, în fine, o alta pe Capitală, despre autoaprovizionare. Mai multe aici

Este marcată Unirea cea Mare dar marea performanță a tuturor articolelor este să eludeze atât unirea Basarabiei cu România cât și rolul monarhiei și al partidelor istorice în înfăptuirea acestui act întemeietor. Mai multe aici

Mai sunt 20 de zile până pe 21 decembrie. Direcția de informații externe îl informează pe Nicolae Ceaușescu în legătură cu aprecierile președintelui George Bush la adresa României. Mai multe aici

George Bush l-a întâlnit pe Mihail Gorbaciov în zilele de 2 și 3 decembrie 1989 la bordul navei Maxim Gorki ancorate lângă insula Malta. Nu se mai întâlniseră până atunci și aveau o agendă încărcată. Mai multe aici

Dimineață, la ora 9.20, Ceaușescu pleacă de pe Aeroportul Otopeni la Moscova. Era, de înțeles, prost dispus. Cu o zi înainte se încheiaseră discuțiile Bush-Gorbaciov la Malta. Gorbaciov îi scrisese lui Ceaușescu, chiar în timpul Congresului, ce intenționează să discute acolo. Mai multe aici

Revenirea lui Ceaușescu de la Moscova după întrunirea cu Gorbaciov pe marginea discuțiilor purtate de acesta cu președintele american Bush este relatată și ilustrată mai pe larg ca niciodată de presă parcă pentru a oculta puținătatea informațiilor referitoare la vizita propriu-zisă. Mai multe aici

Ca să arate că lumina vine tot de la Răsărit, doar că din alt punct geografic, Nicolae Ceaușescu îl primește pe 5 decembrie seara pe Kim Yong Nam, vicepremier nord-coreean, membru al Biroului Politic al CC al Partidului Muncii din Coreea socialistă. A primit cu această ocazie un călduros salut tovărășesc din partea lui Kim Ir Sen. Mai multe aici

În Scânteia este explicată declarația semnată cu trei zile înainte (pe 4 decembrie) la Moscova de țările din Tratatul de la Varșovia care au invadat Cehoslovacia în 1968. Declarația califica invadarea Cehoslovaciei drept „un amestec în treburile interne ale Cehoslovaciei suverane și trebuie să fie condamnată.” Mai multe aici

Nicolae Ceaușescu are un program stufos și bogat. Are ședință despre bugetul pe 1990, alta despre sistematizarea unor râuri. Apoi discută cu camarazii lui despre Tratatul de la Varșovia pentru a propune la următoarea reuniune o atitudine comună față de intențiile lui Gorbaciov și Bush de a transforma cele două blocuri militare în organizații politice. Mai multe aici

Agenda Elenei Ceaușescu arată o sâmbătă cel puțin interesantă. Nu are activități ci doar primiri. Dar ce primiri: se vede, de pildă, mai mult de o oră și jumătate dimineață cu Emil Bobu. Ce putea discuta ea cu unul dintre cei mai slugarnici membri ai cercului interior al puterii atâta vreme e greu de știut. Mai multe aici

În Cehoslovacia, după demisia lui Ladislau Adamec se formează primul guvern în care comuniștii nu mai sunt majoritari. La Radio Europa Liberă se spune că Liga anticomunistă română, una dintre organizațiile românilor fugiți în Ungaria, a lansat un apel prin care le cere tuturor românilor și opiniei publice internaționale să condamne faptul că în România drepturile omului nu sunt respectate. Mai multe aici

În noaptea de 10 spre 11 decembrie pe străzile Timișoarei sunt răspândite manifeste anticeaușiste. Pe ele scria: Jos dictatura, Jos tirania ceaușistă! Moarte dictatorului! Mai multe aici

Se încheie Plenara comună a CC al PCR, a Biroului permanent și birourilor secțiunilor Consiliului suprem al dezvoltării economice și sociale. Cel care a prezidat întrunirea a fost Ceaușescu. Mai multe aici

Politrucii au intrat deja în perioada sărbătorilor de iarnă de rit comunist: este 13 decembrie și se celebrează 71 de ani de la manifestația muncitorilor, „viguroasă expresie a hotărârii (muncitorimii) de a-și câștiga prin luptă și eroism drepturile, de a apăra și promova idealurile nobile, imprescriptibile de libertate națională și dreptate socială”. Mai multe aici

Frontul de Salvare Națională/Frontul Popular Român cheamă la manifestații de protest populația Iașiului printr-o Chemare către toți românii de bună credință! Participanții erau chemați la demonstrație în Piața Unirii de unde să se deplaseze în Piața Palatului Culturii. Mai multe aici

Atmosfera începe să se încingă în Timișoara: sosise ziua în care László Tőkés ar fi trebuit să evacueze reședința de la parohie. Încă de dimineață încep să se strângă oameni. La Timișoara sosește Denis Currie, secretar al ambasadei SUA pentru a discuta cu pastorul László Tőkés. Mai multe aici

La Timișoara, ceea ce părea doar un litigiu administrativ începe să semene tot mai mult cu un conflict de natură social-politică. Pastorul László Tőkés ar fi trebuit să fie evacuat pe 15 decembrie pentru a-l determina să se mute în satul Mineu din județul Sălaj, noua sa parohie. Mai multe aici

Pare o duminică obișnuită. În agenda lui Ceaușescu nu este trecută decât o ședință a Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv, între 10.13 și 10.35, adică o întâlnire scurtă și la obiect. Ziua va fi însă mult mai lungă și tensionată. Mai multe aici

Până în dimineața zilei de 18, trupele înarmate fuseseră amplasate în dispozitivele de luptă și apărare. La Comitetul județean PCR se aflau trupele de securitate și de grăniceri. Trupe de securitate fuseseră trimise și pe Podul Decebal și la Catedrala ortodoxă. Unitatea de apărare antiaeriană se afla la Hotelul Continental și la Poștă. Mai multe aici

Pentru a șterge urmele masacrului din Timișoara, la comanda Elenei Ceaușescu și a celulei de criză pe care o coordona 43 dintre cadavrele protestatarilor uciși în timpul protestelor au fost încărcate dis-de-dimineață din morga Spitalului județean într-o frigotermă și au fost transportate la București, la Crematoriul Cenușa. Această etapă a luptei împotriva manifestanților timișoreni a primit numele de Operațiunea Trandafirul. Mai multe aici

De la ora 7 dimineața Timișoara intră în grevă. Muncitorii de la fabrica Banatul, Electrotimiș, Întreprinderea Optică, IMT, Spumatum, Fabrica de autoturisme lasă lucru și pornesc către centrul orașului cu banderole albe la braț. Militarii deși se mai afla pe alocuri în dispozitiv de luptă nu reacționează și nu ripostează. Mai multe aici

La Timișoara se finalizează, în noaptea de 20 spre 21 decembrie, Proclamația Frontului Democratic Român care le va fi citită oamenilor de la balconul Operei. Mai multe aici

Ceaușescu și consoarta au rămas peste noapte în clădirea CC-ului. Poate că nici nu au dormit, așteptând informările și ascultând cum oamenii lor reprimau la câteva sute de metri distanță „elementele huliganice ale cercurilor imperialiste.” Baricada de la Intercontinental a fost distrusă imediat după miezul nopții. Mai multe aici

Puțin după miezul nopții, atacatori necunoscuți deschid focul asupra unității militare 01417 din Târgoviște unde se aflau închiși Nicolae și Elena Ceaușescu. Unitățile militare încep să se atace între ele din pricina proastei comunicări și a conflictelor de ordine. Aeroportul din Arad este în mod repetat atacat. Se primesc informații false despre lansarea unor avioane inamice dinspre Deva. Mai multe aici

Ion Iliescu a apărut în noaptea de 23 la televizor să explice ce e cu teroriștii. „Trebuie să vă spunem că nu este vorba de un număr mare de elemente teroriste, dar acestea sunt special instruite și dotate pentru acțiuni de acest gen”, spune el. Mai multe aici