Incendiul de la „Matei Balș” readuce în discuție siguranța la incendii a unităților sanitare, în condițiile în care multe funcționează în clădiri vechi, iar nerespectarea normelor apare drept o constantă în fiecare anchetă post-incident.
Profesorul Dorin Beu, conferențiar la Facultatea de Inginerie a instalațiilor a Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN), unde predă instalații electrice, spune la Europa Liberă că o soluție poate fi folosirea firmelor de asigurări în procesul de verificare a siguranței la incendiu: „Ca stat, nu poți face decât să modifici normativele și să veghezi ca ele să fie respectate. Dacă statul nu e în măsură să facă această verificare, această verificare în străinătate este de multe ori transferată la firmele de asigurări. Dacă toate clădirile astea în care s-au produs dezastre erau asigurate, iar firmele de asigurări trimiteau acolo specialiști, verificau lucruri simple, nu cred că ar fi lăsau să se întâmple așa ceva fiindcă era interesul lor”.
Coordonator al Coaliţiei pentru Siguranţa la Incendiu a Clădirilor, grup înființat după incendiul din Clubul Colectiv, Dorin Beu atrage atenția că deși există soluții, nu doar cea a investițiilor, dar și cea a modificării actelor normative, acestea nu par a fi luate în serios. „Soluții există, sigur, uneori ele înseamnă costuri suplimentare și așa sunt percepute. De fapt, orice măsură din aceasta de protecție la incendiu pare în faza inițială ca o măsură excesivă: autoritățile impun, specialiștii cer și de ce nu ar putea fi mai simplă? Ei, uite de ce, pentru că în momentul în care se întâmplă, pagubele care sunt produse depășesc de sute de mii de ori costurile ce păreau prea mari la început. După incendiul de la Colectiv, o situație în care instalațiile electrice și evacuările au fost de vină pentru dezastrul care s-a produs, am încercat să sensibilizăm autoritățile, pompierii. Situația de acum înseamnă că după atâția ani noi încă nu am învățat nimic, inginerii știu lucrurile acestea, dar avem o problemă în execuție și în exploatare. Nu prea avem ingineri de exploatare. Nu știu exact, dar situația de acum poate înseamna că cine se ocupa de întreținerea acestui sistem al instalației electrice nu l-a întreținut cum trebuie și nu s-a asigurat că sunt luate toate măsurile necesare. Una din probleme este că legislația, normativele se schimbă foarte greu. De exemplu, am militat pentru modificarea normativului 118 de protecție la incendiu care e neschimbat de prea mult timp.”
Profesorul clujean afirmă că nu sunt făcuți pași simpli, cum ar fi cooptarea specialiștilor în momentul în care statul face recepția unei lucrări, sau în pregătirea celor care trebuie să asigure prevenirea. „Doar o singură dată am fost rugat să le țin unor pompieri un curs despre protecția la incendiu și despre noutăți în partea electrică. Dar altfel, nu există o comunicare între pompieri și oamenii din domeniul electric și, de exemplu, nu suntem chemați la recepția unei lucrări, a unui spital reabilitat.”
„Nu mai ai ce recupera din instalațiile vechi"
Instalațiile electrice, mai ales la clădirile la care consumatorii au crescut ca amploare, trebuie refăcute integral.Conferențiarul Dorin Beu, expert în instalații electrice
„Am crezut că dacă improvizăm instalațiile electrice vor mai rezista încă un an, încă doi și vom reuși să facem față cerințelor actuale. Or, realitatea este că nu poți să faci față cu improvizații. Instalațiile electrice, mai ales la clădirile la care consumatorii au crescut ca amploare, trebuie refăcute integral. Și nu e ușor și costă și mai mult la clădiri vechi. La o clădire veche, să refaci instalația electrică e foarte complicat. Trebuie să spargi enorm de mult, să refaci totul și să refaci integral tablourile. Nu mai ai ce recupera. Îmi pare rău, sunt un susținător al economiei circulare, dar în cazul acesta al instalațiilor electrice nu mai ai ce recupera din instalațiile vechi. Mai ales că au fost făcute din materiale inflamabile. Sunt făcute din niște cabluri care au izolație de PVC, policlorura de vinil, care din păcate este inflamabilă, transmite flacăra, dacă îi dai foc se duce flacăra până la capăt, se face și un fum toxic, deci sunt condițiile ideale pentru a avea o situație nefericită. La o astfel de clădire vor trebui niște cabluri speciale, care să reziste la foc și care să nu emane un fum toxic. Asta e o primă problemă. Apoi, în cazul tablourilor electrice, avem un normativ din 2011 care ne obligă la niște echipamente speciale de protecție în tablouri, care se numesc întrerupătoare diferențiate și care au rolul de a ne proteja și la electrocutare, dar și la o situație din aceasta de incendiu în care ia foc cablul și aparatele uzuale nu detectează o astfel de situație. E un aparat care e mai scump, circa 100 de lei față de versiunea mai ieftină de circa 30 de lei, și care îl face să nu fie prea popular inclusiv în rândul electricienilor. Dacă acest aparat constată că instalația e veche și are defecte de izolație, decuplează. Decuplează nu pentru că e un aparat prost, ci tocmai pentru că e bun și sesizează orice defect în instalație”.
Potrivit conferențiarului universitar Dorin Beu, clădirile noi, și în general cele din mediul privat, par să respecte în mai mare măsură regulile de siguranță la incendiu. „E mai ieftin să faci de la început și să faci bine, decât să încerci să aduci o clădire veche la standardele actuale. Asta explică de ce clădiri în sistem pavilioane de spital, cum sunt și la Cluj, la Barcelona au fost transformate în muzeu. Autoritățile de acolo au constatat că e atât de scump să le reabilitezi și să le aduci la nivel de 2021, încât a fost mai bine, mai ales că sunt clădiri frumoase, să le facă muzeu. Și cele de la Cluj sunt frumoase, dar costă enorm și din păcate statul a rămas în urmă cu calitatea lucrărilor și cu respectarea standardelor. A tolerat ’se poate și așa’ și ’lăsați că mai merge’ și a preferat lucrările de fațadă".
Formarea specialiștilor în siguranța clădirilor
Și profesorul universitar Sorin Burghiu, decan la Facultatea de inginerie a instalațiilor de la Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB), atrage atenția că o construcție reprezintă un sistem complex și că fiecare partea componentă este importantă. Dincolo de a ține cont de la început de întreg și utilizarea ulterioară este la fel de importantă, spune el. Instalația electrică folosită impropriu și neglijent poate anula eficiența unui sistem. „Și noi, când folosim o aerotermă, ne uităm la ce scrie pe prospect sau doar băgăm în priză, dăm mai tare și atât?”. Sorin Burghiu insistă că orice clădire poate fi adusă la conformitate, dacă standardele de siguranță sunt respectate și adaptate în mod concret și corespunzător la nevoile curente.
Sorin Burghiu precizează că, în urma incendiului de la Colectiv, Universitatea Tehnică de Construcții București a încercat să adapteze cursurile la nevoile curente, a introdus un masterat de „Ingineria securității la incendiu și securitate fizică în clădiri” și urmează să ofere și un masterat de operare a clădirilor complexe cu accent pe clădirile din mediul medical.
Din noiembrie până acum, în România au avut loc 5 incendii în spitale. Cel mai grav, soldat cu 10 victime, s-a înregistrat în secția de Terapie Intensivă a Spitalului Județean Piatra Neamț. În urma controalelor care au urmat în întreaga țară, pompierii și specialiștii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență au descoperit 1.921 de deficiențe legate de apărarea împotriva incendiilor.
