Jurnaliștii cotidianului britanic Financial Times (FT) amintesc faptul că, protestele din Liban au început ca urmare a ideii Guvernului de a impune o taxă pentru utilizarea aplicației de mesagerie WhatsApp, în timp ce în Chile motivul a fost legat de creșterea tarifelor pentru călătoriile cu metroul. În Franța, „Vestele galbene” au declanșat protestele după o majorare a accizei la carburanți.
În alte părți ale lumii, însă, motivele sunt de ordin politic. De pildă, în Hong Kong, demonstrațiile au fost declanșate de o inițiativă legislativă care permitea judecarea deținuților din Hong Kong în China și este văzută ca o lovitură dată autonomiei regiunii.
Protestele masive care au izbucnit în ultimul an în Asia, Europa, Africa, America Latină și Orientul Mijlociu au și alte caracteristici comune, subliniază Financial Times. De regulă, nu au un lider clar definit, iar organizarea protestelor și principiile după care se desfășoară nu sunt stabilite în cadrul unor întâlniri, ci pe rețelele sociale. Sunt revolte coordonate prin intermediul telefoanelor inteligente, nu de către lideri politici.
Puterea în creștere a rețelelor sociale este vizibilă în ceea ce privește protestele. Când au izbucnit demonstrațiile de la Hong Kong, în iunie, Joshua Wong, cel mai cunoscut activist pro-democrație din acest teritoriu, se afla în închisoare. La Moscova, o lună mai târziu, Guvernul a ordonat arestarea celui mai cunoscut lider al opoziției, Alexei Navalnîi, însă protestele au continuat și fără el.
La nivel mondial, protestatarii folosesc tehnologii similare pentru a se organiza și a-și transmite mesaje: Telegram este un serviciu popular pentru că oferă criptarea mesajelor, ceea ce le face mai dificil de spionat, iar grupurile de Facebook și Twitter distribuirea rapidă a ideilor manifestanților.
Prin intermediul rețelelor sociale, o mișcare dintr-o țară poate să inspire alte revolte, în alte părți ale lumii. Jurnaliștii de la Financial Times amintesc că este cazul protestelor de la Aeroportul Internațional Barcelona de săptămânile trecute inspirate de cele din Hong Kong. În plus, protestatarii din Hong Kong au fost văzuți cu steaguri ale Cataloniei pe străzi, mai notează Financial Times.
Totodată, faptul că mișcările de protest nu au lideri clar definiți face ca reprimarea manifestațiilor sau negocierea cu protestatarii să fie mai dificilă. Fără existența unor lideri clari, există riscul ca manifestațiile să devină violente, ceea ce îi determină pe unii protestatari moderați să renunțe să mai participe la aceste mișcări. De asemenea, lipsa posibilității negocierii duce la o libertate mai mare în folosirea forței de către autorități, așa cum s-a întâmplat în Franța, Hong Kong și Chile. Rusia și Algeria, însă, sunt exemple de proteste care au continuat să fie pașnice, în pofida lipsei unor lideri marcanți ai protestatarilor.
Cel mai mare risc în privința revoltelor fără lideri este, totuși, faptul că acestea vor eșua în cele mai multe dintre cazuri. Dintre protestele majore de anul acesta, doar revolta din Sudan a avut un rezultat concret: îndepărtarea de la putere, în aprilie, a dictatorului Omar al-Bashir.
Facebook Forum