Fost ministru de Interne, despre poliția post-Caracal: „Trebuie început de la resursa umană. Sunt mii de cazuri de incompetență în sistem”

​Dragoș Tudorache, fostul ministru de Interne din guvernul Cioloș, în prezent europarlamentar USR-PLUS, consideră, într-un interviu pentru Europa Liberă, că în cazul Caracal este vorba atât de deficiențe umane, cât și profesionale, la nivelul poliției. Sunt efecte create de valul de pensionări timpurii, combinat cu slaba gestionare a resursei umane din Poliție, la care se adaugă „politizarea excesivă” a sistemului, ceea îi face pe mulți polițiști să devină nepăsători față de profesie.

Europa Liberă: Despre ce credeți că a fost vorba la nivel local, la Poliție? De incompetență, de lipsă de dotări, ce le-a lipsit oamenilor să-și facă treaba?

Dragoș Tudorache: „Mi se pare că este o discuție care se poartă pe două planuri. În primul rând, acolo este o problemă de reacție umană, pentru că atunci când ai un părinte de copil care îți intră într-o secție sau îți dă telefon și reclamă absența unui copil, posibil răpirea sau sechestrarea, sau pornind chiar și de la o dispariție, tu ai în primul rând uman obligația – nu mai spun că mai ești și pregătit pentru asta și ai obligația profesională – să ai o reacție la o asemenea informație. Reacție care, din ce am văzut eu în presă, este de neacceptat. Acest lucru are legătură cu educația, cu filosofia de lucru a polițistului, care trebuie să se schimbe. Polițiștii trebuie să înțeleagă că sunt în primul rând în slujba cetățenilor și a legii, chiar dacă poate au 20 de cazuri de reclamații de răpiri pe zi, din care 19 sunt false, ei au obligația ca pe fiecare să îl ia în serios și să aibă un minimum de respect pentru oameni.

În al doilea rând, este planul profesional. Aproape totul a fost făcut greșit acolo. Era evident că ne aflăm în situația în care o persoană era în pericol. Când viața unei persoane e în pericol, eu nu înțeleg de ce mai cauți mandat de percheziție? Acolo suntem în cu totul altă paradigmă operativă, iar răspunsul care trebuie dat este cu totul altul. Acolo te duci să salvezi viața unei persoane și intervii, nu mai stai să aștepți ora 6 dimineața, ca să pui un mandat în executare. Acolo a fost o lipsă profundă de înțelegere a situației și a contextului operativ în care se aflau”.

Europa Liberă: Cum ar trebui să arate o reformă a Poliției?

Dragoș Tudorache: „Totul trebuie să plece de la minima educație. Polițistul român și curicula de educație trebuie văzute foarte serios. Cred că abia acum vedem efectele valului de pensionări din urmă cu câțiva ani. Când eram eu ministru, îmi amintesc cum semnam sute și mii de pensionări, cu inima strânsă. Nu aveam ce să fac, aceasta era legea dată de Gabriel Oprea înainte cu un an. Eu am stat prea puțin acolo, ca să am timp să schimb acel sistem, dar spuneam și atunci că faptul că se pierd cei mai buni și competenți oameni din sistem va duce la un vid profesional în sistemul de ordine și apărare publică. Cred că începem acum să vedem efectele”.

Europa Liberă: Polițiștilor le lipsește un protocol de aplicat în astfel de cazuri sau pur și simplu nu au respectat proceduri care sunt deja în loc?

Dragoș Tudorache: „Eu nu am filmul operativ complet, ca să știu cine și unde a greșit și unde au fost sincopele în răspunsul lor operațional. Dar dacă mă uit la efecte, eu nu pot să înțeleg de ce au așteptat atât de mult. Nu știu de ce a trecut o oră, pentru că polițistul nu știa să folosească sistemul de localizare, ceea ce le-a pus la dispoziție STS. Nu știu dacă e adevărat, dar dacă este, înseamnă că este vorba de nepregătire tehnică a polițistului. Eu aș porni de la o analiză foarte serioasă, pe care nu am văzut-o dată publicității și cred că ar fi un minim de decență pe care ar trebui să îl aibă Ministerul de Interne. Pas cu pas, minut cu minut, ce s-a întâmplat de la momentul în care a venit primul telefon de la Alexandra sau primul apel de la părinții ei. Numai așa poți să îți dai seama ce nu a funcționat exact. Nu a funcționat interacțiunea dintre poliție și parchet, ceea ce am văzut că reclamă unii, sau a fost o problemă de interacțiune între polițistul de investigații speciale și cel de rând? Am mai citit că au așteptat foarte mult o echipă operativă. De ce? Era o problemă de lipsă de resurse la nivel local, în Caracal, sau de lipsă de coordonare sau o neînțelegere profundă a contextului în care se aflau?

Spuneați de protocol. Dacă văd că între polițistul meu și procurorul local nu a existat o colaborare, poate că atunci trebuie să reglezi într-adevăr de ce nu a funcționat. Trebuie să o fixezi în niște documente scrise, în niște proceduri, care aș fi surprins să nu existe, dar să spunem că poate le e neclar oamenilor, poate vor să aibă ceva negru pe alb, ca să știe pas cu pas ce trebuie să facă. Atunci, să le scriem.

O altă chestiune care trebuie analizată foarte serios sunt efectele deciziei Curții Constituționale, din 2016, și faptul că s-a schimbat modul în care atât poliția, cât și parchetele au acces la anumite elemente de tehnică investigativă care era pusă la dispoziție de SRI. Noi am dat atunci o ordonanță de urgență, care să permită în mod tranzitoriu continuarea dosarelor în curs. Noi am spus atunci, negru pe alb, în nota de fundamentare, că era menită doar să asigure umplerea unui gol creat de efectul deciziei Curții, dar era nevoie de revizuirea sistemului”.

Europa Liberă: Bun, dar Direcția de Operațiuni Speciale, cu ce unități subordonate are în teritoriu, nu a preluat în mod funcțional toată această chestiune?

Dragoș Tudorache: „Ba da, acolo sunt oameni care știu să folosească tehnica din dotare. Eu încerc să găsesc și niște elemente structurale, niște lipsuri care să explice această sincopă operativă, dar eu cred că este și o problemă umană acolo. Cumva, oamenii aceia nu au știut ce trebuie să facă”.

Europa Liberă: Legat de niște măsuri de reformă, ce credeți că ar trebui schimbat?

​Dragoș Tudorache: „Trebuie început de la zero. Trebuie văzut la nivel educațional, tot ce ține de Academia de Poliție, dacă acolo există probleme în pregătirea pe care ei o primesc. În scurtul timp pe care l-am petrecut la minister, unul din lucrurile pe care le-am spus de la bun început a fost că este extrem de importantă o reașezare a strategiei de resurse umane în Ministerul de Interne. Am început atunci o verificare internă și am lăsat un document pe baza căruia se putea continua și eu am sperat că cine va veni după mine va continua acea analiză și reformele necesare pentru că eu cred că acolo trebuie început. Trebuie început de la resursa umană, de la felul în care este pregătită și cum este așezată. Politizarea excesivă care a existat dintotdeauna, dar care a fost reluată poate mai abitir după 2016, nu ajută. Pentru că oamenii reacționează foarte rapid în sistem, la semnalele pe care le primesc de sus. Dacă ei văd că se vine cu ordine și instrucțiuni politice și că doar asta contează în sistem, că profesionalismul și expertiza nu mai contează, atunci oamenii urmează orbește doar acea linie politică și nu se mai obosesc să își facă treaba așa cum trebuie.

De la o analiză foarte serioasă se ajunge și la soluții de reformă. Dar pentru acest lucru, trebuie oameni care să înțeleagă și să accepte gravitatea situației, pentru că este un simptom al unei boli grave, care bântuie sistemul de ceva vreme. Sunt sute și mii de cazuri de incompetență pe care nu le vedem, la nivelul sistemului de ordine publică, sunt situații pe care cetățenii României le văd în fiecare zi. Trebuie să înțelegi și să ai voința să te ocupi de așa ceva”.

Îți mai recomandăm

Explicațiile unui sindicalist din Poliție în cazul Caracal: „Vorbim de incompetență. Am ajuns la un haos instituțional”