Linkuri accesibilitate

Explicațiile unui sindicalist din Poliție în cazul Caracal: „Vorbim de incompetență. Am ajuns la un haos instituțional”


Protest în fața ministerului de Interne, față de incapacitatea Poliției în cazul Caracal.

Președintele sindicatului polițiștilor Europol vorbește într-un interviu pentru Europa Liberă despre găurile din sistem, dar și despre incompetența colegilor săi din Olt, care au dus la moartea unei fete de 15 ani, care „putea fi salvată”.

Un sindicalist care îi reprezintă pe polițiști nu poate decât să prezinte o versiune cât mai apropiată colegilor săi, dar în același timp poate și să acuze sincopele din sistemul de poliție, care au permis ca o fată care a sunat de trei ori la 112, implorând să fie salvată, să-și piardă viața, iar polițiștii să ajungă abia după 19 ore la locul faptei. Cosmin Andreica, președintele sindicatului polițiștilor Europol, este fost polițist și le-a fost consilier miniștrilor Muncii și Tineretului din guvernul Cioloș, în 2016. A fost dat afară dintr-un alt sindicat al polițiștilor, după ce a acuzat mai demult că avansările în grad se fac ilegal. A atacat problema la Curtea Constituțională și a câștigat.

Declarațiile sale găsesc sincope la STS și la procurori, pentru slaba capacitate operativă a Poliției în acest caz, însă identifică și vinovăția de sistem a Poliției, nereformată și lăsată pradă numirilor politice și lipsei de pregătire profesională și chiar fizică.

Cele mai importante declarații ale lui Cosmin Andreica:

  • Direcția de Operațiuni Speciale (DOS) a Poliției Române, care are aceleași capacități tehnice ca și SRI, a restrâns aria de căutare a Alexandrei de la 9 kilometri pătrați, cât era la STS, la 100 de metri pătrați. De ce a intrat așa de târziu pe fir? „Intervin în momentul în care procurorul încuviințează și emite autorizația de ascultare, de localizare sau alte asemenea documente. Ei au fost solicitați abia după ce a fost emisă autorizația”.
  • de ce o repezea dispecerul polițist de la IPJ Olt pe Alexandra să închidă telefonul: „Noi nu avem posibilitatea de apel în așteptare, în așa fel încât să comunicăm cu dispecerul de la Caracal. El voia să închidă telefonul cât mai repede, pentru a comunica informațiile colegilor din teren și a-i direcționa către locația indicată”.
  • aplicația de localizare deschisă după o oră la Caracal: cei de la Investigații Criminale Olt au cerut un print după harta de localizare dată de STS dispeceratului. Informațiile se afișează automat la toți operatorii conectați la sistemul 112, nu se pune problema deschiderii unei aplicații.
  • disparițiile de persoane nu sunt reglementate prin lege. „Poliția nu are niciun instrument legal pe care să-l folosească, în așa fel încât să obțină autorizația pentru localizarea postului telefonic respectiv. Aceasta este marea frustrare cu care ne confruntăm”.
  • reforma Poliției, cu 70% din posturile de conducere atribuite direct, prin împuternicire, fără concurs: „Am ajuns la un haos instituțional, amplificat în ultimii 10 ani de zile de modificările legislative (...) Vorbim despre cariera polițistului, vorbim despre pregătirea lui profesională și fizică, care au fost înlăturate, pe criterii arbitrare, politice și subiective. Colegii noștri sunt frustrați pentru că sunt conduși de oameni incompetenți”.

Europa Liberă: Ce credeți că le-a lipsit polițiștilor de la Caracal, ce nu a funcționat?

Cosmin Andreica:„ În principal, vorbim despre neputința de a localiza acel apel la 112 și despre incapacitatea STS de a asigura mijloacele tehnice necesare, pentru ca orice persoană care apelează acest serviciu de urgență 112 să poată fi localizată de forțele de ordine. Dacă am fi avut acest soft, pe care de exemplu îl are și Republica Moldova, care nu este membră UE și nici nu avea obligația să ridice standardul modului în care ei intervin în astfel de apeluri – a achiziționat un soft, cu câteva zeci de mii de euro, care permite de îndată ce apelul este efectuat, localizarea persoanei care sună la 112. Așa că indiferent dacă vorbim de un cetățean străin, care nu cunoaște limba, sau vorbim despre o persoană care nu știe unde se află sau despre un minor care nu poate să dea relații, pe baza acelei localizări, forțele de poliție se pot deplasa în timp operativ și pot să ajungă la victimă”.

Europa Liberă: Legat de localizare, înțeleg că cei de la Direcția de Operațiuni Speciale a Poliției Române au softul necesar și până la urmă au și localizat telefonul, într-un târziu. Pentru că aceasta este întrebarea, de ce au întârziat atât de mult?

Cosmin Andreica: „Să ne înțelegem puțin în privința echipamentelor. Ceea ce au structurile de operațiuni speciale sunt echipamente mobile și ei asigură suportul operativ pentru dovedirea și probarea unor infracțiuni. Ceea ce înseamnă că există 15 astfel de structuri în țară, care sunt regionale și care intervin în momentul în care procurorul încuviințează și emite autorizația de ascultare, de localizare sau alte asemenea documente. Abia din acel moment ei se pot deplasa. Același lucru s-a întâmplat și în acest caz. Vorbim despre echipamente mobile, nu discutăm despre faptul că sunt vechi. Pentru că sunt de peste 10 ani, însă ei au reușit prin refacerea amprentei digitale a acelor apeluri de urgență, să limiteze aria de căutare de la aproximativ 10 kilometri pătrați, pe care a oferit-o STS, la 100 de metri pătrați, în care se afla și această stradă unde se afla casa autorului. Ei au fost solicitați abia după ce a fost emisă autorizația pentru interceptarea și localizarea unor posturi telefonice”.

Europa Liberă: Deci până la urmă nu se putea cere înainte intervenția lor, procurorul trebuia să obțină un mandat?

Cosmin Andreica: „Evident, un mandat pe baza căruia să acționeze. Și dacă sunteți atent la unele detalii care au mai apărut, veți vedea că la un moment dat se vorbește despre compromiterea probelor. Într-adevăr, a existat o discuție și colegii mei au vrut să pătrundă în acel imobil, dar procurorul le-a atras atenția asupra faptului că acele probe vor fi viciate, în momentul în care ei vor pătrunde ilegal pe acea proprietate privată.

Este important de precizat și nimeni nu a tratat acest subiect – problematica disparițiilor în România nu este reglementată de lege. Dacă întrebați pe orice procuror sau avocat, nu vor ști ce să vă spună sau vor avea interpretări diferite. Disparițiile sunt considerate niște petiții, niște plângeri ale unor apropiați, cu privire la persoanele din familie sau din cercul lor, care nu se mai întorc sau despre care nu mai știu nimic. Chiar și în situația în care ar fi vorba despre un copil și ar veni părinții la poliție să le spună că a dispărut de mai multe ore, poliția nu are niciun instrument legal pe care să-l folosească, în așa fel încât să obțină autorizația pentru localizarea postului telefonic respectiv. Aceasta este marea frustrare cu care ne confruntăm. Iar colegii mei sunt legați la spate, singurele mijloace pe care le au la dispoziție sunt verificarea camerelor de supraveghere de la operatorii privați sau de la instituțiile publice, lucru care durează destul de mult, pentru că de cele mai multe ori, aceste rețele video sunt administrate de diferite companii private și ei nu cunosc modul de operare al acestor sisteme, ceea ce înseamnă că trebuie să vină persoana de la firma care asigură mentenanța și se pierde foarte mult timp operativ în acest sens”.

Europa Liberă: Legat de chestiunea cu reforma Poliției, cum vedeți lucrurile? Ce credeți că ar trebui schimbat ca să funcționeze sistemul mai bine?

Cosmin Andreica: „În momentul de față, am ajuns la un haos instituțional, amplificat în ultimii 10 ani de zile de modificările legislative care au survenit sau de modificări legislative care trebuiau să survină și nu au mai fost implementate. Vorbim despre cariera polițistului, vorbim despre pregătirea lui profesională și fizică, vorbim despre toate acele aspecte care țin de carieră și profesionalism, care au fost înlăturate, pe criterii arbitrare, politice și subiective. Nu e de mirare că peste 70% din funcțiile de conducere astăzi, care sunt deosebit de importante, sunt ocupate de către ofițeri care sunt împuterniciți pe acele posturi. Vă dau câteva exemple. Așa cum inspectorul șef de la IPJ Olt a fost împuternicit pe această funcție, după ce anterior a participat la un concurs pentru ocuparea funcției de inspector șef și a luat nota 5, așa avem la Cluj inspectorul șef care este în momentul de față împuternicit și a picat cu nota de 3 sau de 4 la examenul de promovare. Sau la Sălaj, unde adjunctul inspectorului șef are 27 de ani, a avut 7 zile vechime în poliție, pentru că el s-a transferat de la serviciul „doi și-un sfert” și a avut atuul de a fi logodnicul fiicei primarului PSD al municipiului Zalău. În afară de acest atu despre care s-a vorbit în presă, o altă calitate nu a putut fi identificată.

Și acum sigur că este normală frustrarea colegilor noștri pentru că sunt conduși de oameni incompetenți și pe de altă parte sunt timorați să mai aplice legea, pentru că la un moment dat va veni corpul de control și îi va spune ofițerului, dispecerului care a preluat apelul la 112 că a avut o atitudine refractară. Motivul pentru care el a încercat să încheie apelul cât mai repede, după ce a primit informațiile furnizate, cu privire la locație, este că noi nu avem posibilitatea de apel în așteptare, în așa fel încât să comunicăm cu dispecerul de la Caracal. El voia să închidă telefonul cât mai repede, pentru a comunica informațiile colegilor din teren și a-i direcționa către locația indicată. Și la chestiunea cu dispecerul, am discutat cu colegul meu și mi-a spus că nu ar fi fost în stare să aibă o asemenea atitudine, în condițiile în care copilul lui a decedat în incendiul acela de la maternitatea Giulești și știe ce înseamnă suferința unui părinte, atunci când își pierde copilul”.

Europa Liberă: Și chestiunea că a durat o oră până s-a deschis aplicația aceea de localizare este reală?

Cosmin Andreica: „Este reală, dar este fals contextul. În realitate, în momentul în care operatorul STS face transferul către Poliție, pe ecranul monitorului pe care se uită polițistul apare fereastra cu numărul de telefon și locația, datele furnizate de către STS, adică acel con pe care l-ați văzut și dumneavoastră. Care are un perimetru de 8-10 km pătrați. Operatorul 112 vede acel con și dă mai departe indicații. Motivul pentru care a fost accesată la o oră aplicația este faptul că primii colegi care au ajuns la fața locului, pe baza informațiilor indicate, nu au găsit victima, s-au întors la sediul poliției, iar cazul a fost preluat de colegii de la Investigații Criminale, care s-au prezentat la dispecerat și au avut rugămintea să le printeze o hartă cu conul de unde a fost reperat semnalul. Iar în acel moment colegul nostru a accesat baza de date, în vederea imprimării documentului. Dar în tot acest timp, orice operator la 112 avea afișată pe principiul pop-up, o hartă cu locația furnizată de către STS”.

Europa Liberă: Deci nu era vorba efectiv despre deschis o aplicație ca să vadă locația?

Cosmin Andreica: „Exact, este foarte bună observația”.

Europa Liberă: Până la urmă, se poate vorbi despre incompetență în cazul acesta?

Cosmin Andreica:Evident că vorbim despre o incompetență, în condițiile în care, date fiind elementele conjuncturale și circumstanțiale ale stării de fapt, constatăm că o minoră de 15 ani putea să fie salvată și trebuia să fie salvată de către autoritățile statului român, care ne-au demonstrat impotența și imposibilitatea de a asigura tocmai atribuțiile pentru care ele există”.

Europa Liberă: Cum ar trebui modificată legea, în așa fel încât să fie poate un triaj mai riguros la angajarea în poliție sau testări mai serioase pe parcursul carierei?

Cosmin Andreica: „În afară de testări, trebuie să vorbim în primul rând de pregătirea propriu-zisă, pentru că noi și în momentul acesta avem moștenire de la sistemul vechi, de când erau milițienii, în care erau obligați ca două pre pe săptămână să desfășoare activități de pregătire profesională, să analizeze cazuri care au avut loc, pentru a putea constata ce s-a făcut bine și ce nu s-a făcut bine, lucru care a dispărut complet la noi, deși avem prevedere expresă în legislație. La fel, avem prevedere cu privire la pregătirea fizică ce ar trebui să însumeze 6 ore pe săptămână, iar asta nu se întâmplă și vedem zilnic la televizor ce dificil este pentru unii polițiști să încătușeze o persoană sau să imobilizeze o persoană. Și nu în ultimul rând, ar trebui să existe o predictibilitate a carierei, în așa fel încât fiecare polițist, înainte de a intra în sistem, să cunoască etapele pe care trebuie să le parcurgă pentru a ocupa anumite posturi în anumite specialități sau pentru a ocupa anumite posturi de conducere, lucru care în momentul de față nu există”.

Facebook Forum

Multimedia

Ce cred parlamentarii români despre diurna șefului AEP?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:19 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG