Actualizare - Partidul Național Liberal - „Subiectul participării cu trupe de menținere a păcii [în Ucraina] este prematur”
Liberalii spun, într-un comunicat remis presei miercuri seară, că susțin creșterea investițiilor în domeniul apărării și își reafirmă sprijinul pentru consolidarea capacității de apărare a României.
PNL consideră oportună activarea clauzei de salvgardare la nivelul Uniunii Europene, astfel încât cheltuielile destinate apărării să fie excluse din calculul deficitului bugetar.
„Aceste cheltuieli trebuie să includă, de asemenea, fonduri alocate pentru dezvoltarea industriei de apărare, modernizarea infrastructurii de transport și măsuri pentru apărarea civilă”, spune PNL:
În ceea ce privește situația din Ucraina, liberalii sprijină inițiativa Uniunii Europene de a acorda un ajutor financiar de urgență Kievului. Conform mecanismului de distribuție stabilit, contribuția României reprezintă 2% din totalul acestor fonduri.
PNL spune că susține eforturile internaționale pentru instaurarea unei păci durabile în Ucraina și consideră că garanțiile de securitate oferite de Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană joacă un rol esențial în acest proces.
Însă, „în contextul discuțiilor diplomatice privind încetarea focului și realizarea unei păci durabile, subiectul participării cu trupe de menținere a păcii este prematur”, spun liberalii.
Delegația PNL la consultările de la Palatul Cotroceni a fost formată din Cătălin Predoiu, președintele interimar al PNL, alături de prim-vicepreședinții partidului - Emil Boc, Ciprian Ciucu, Dan Motreanu - și secretarul general, Adrian Veștea.
Actualizare - Uniunea Salvați România - „România trebuie să arate leadership”
„România trebuie să arate leadership și l-am încurajat pe domnul Ilie Bolojan, președintele interimar al României, să arate asta la Consiliul European de pe 6 martie”, a spus președinta USR, Elena Lasconi, într-o conferință de presă organizată după consultările de la Cotroceni.
Ea a spus că nu a mers la Cotroceni ca să traseze „linii roșii, ne-am dus cu soluții și propuneri constructive ca România să fie relevantă pe plan extern”.
USR este de acord ca România să crească cheltuielile pe apărare, dar a propus ca banii care nu sunt folosiți din PNRR să meargă pe o componentă de apărare, „banii aceștia să fie redirecționați atât pentru apărare, cât și pentru infrastructură”.
„De asemenea, vreau să salut decizia Ursulei von der Leyen de a scoate cheltuielile pentru apărare de la calculul deficitului. Trebuie să investim mai mult în industria de apărare și ar fi bine să avem model Polonia”, a spus Lasconi.
Delegația USR a mai propus realizarea unui plan de coordonare guvernamentală pentru a participa la reconstruirea Ucrainei, „să avem un plan foarte clar pentru asta, din nou să urmăm modelul Poloniei”.
De asemenea, i-a mai propus lui Ilie Bolojan să aibă o „coordonare permanentă cu Maia Sandu pentru a prelua și promova interesele de securitate ale Republicii Moldova”.
Lasconi a spus că nicio negociere pentru pace în Ucraina nu trebuie să se facă fără Ucraina și Uniunea Europeană „la masă”.
„Dacă nu ești la masă ești în meniu. Rusia e agresorul, să nu uităm nicio secundă asta, pentru că în fiecare zi mor oameni în Ucraina. Să nu uităm că Putin a atacat nu doar Ucraina, ci toată Europa. Noi suntem într-un război hibrid.”
Ea a reiterat propunerea făcută din vara anului trecut de a forma un task force de apărare european „în războiul hibrid pe care îl trăim acum”.
Delegația USR a fost formată din Elena Lasconi, Ionuț Moșteanu, Ștefan Pălărie, Dominic Fritz, Liviu Popescu și Iulian Bulai.
Actualizare - Mandatul POT este „pentru pace”. Reprezentanții Partidului Oamenilor Tineri (POT) au anunțat miercuri că nu vor mai participa la consultările de la Cotroceni după ce Călin Georgescu a fost dus la Parchetul General, unde au mers pentru a-l susține.
În urmcă cu o seară, președintele partidului, Anamaria Gavrilă a spus că mandatul celor cinci persoane care ar fi urmat să meargă la discuții „este pentru pace”.
„Noi vorbim despre pace de când a început războiul și nu cred că se pune problema de a trimite trupe. Acest subiect (al trimiterii trupelor de menținere a păcii în Ucraina - n.r.) e mult prea devreme. Noi nu putem să vorbim de a trimite trupe când pacea nu a fost negocietă și încheiată. Pare o sfidare să vorbim despre a trimite trupe când negocierea este despre pace”, spune președintele Partidului Oamenilor Tineri, Anamaria Gavrilă.
Actualizare - AUR nu dorește ca militarii români să fie trimiși în Ucraina
Președintele AUR, George Simion a cerut la consultări un „audit serios cu privire la sumele pe care România le-a alocat în efortul de război până acum”.
„Nici un soldat român nu trebuie trimis în Ucraina!”, a scris George Simion pe pagina lui de Facebook.
Delegaţia Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) a fost formată din George Simion, preşedintele partidului, Marius Lulea, prim-vicepreşedinte, Petrişor Peiu, liderul senatorilor, Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Georgiana Teodorescu, europarlamentar.
Într-un scurt videoclip publicat de Administrația Prezidențială, președintele AUR, George Simion spune că partidul său va avea un punct de vedere în chestiunea posibilității ca România, „în vreo ecuație, vreodată” să trimită trupe în Ucraina.
Actualizare - Partidul Social Democrat - Marcel Ciolacu: „Nu” trimiterii de trupe românești în Ucraina
Prima delegație care a intrat la consultările cu președintele interimar a fost cea a PSD.
Președintele Partidului Social Democrat (PSD), premierul Marcel Ciolacu, a anunțat că prima propunere cu care social-democrații au mers la consultările de la Palatul Cotroceni a fost aceea de a nu trimite trupe românești în Ucraina.
De asemenea, social-democrații au spus că sunt în favoarea unor alocări suplimentare pentru Apărare, sub formă de investiții în industria națională de armament, precum și pentru excluderea cheltuielilor de apărare din calculul deficitului bugetar.
Din partea Partidului Social Democrat (PSD) au mers la Palatul Cotroceni Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Daniel Băluţă, Maran Neacşu, Paul Stănescu, Mihai Tudose.
„Sunt convins că vom avea o discuţie bună”, a declarat Bolojan la începutul întâlnirii.
Din delegația președintelui interimar fac parte consilierii: Cristian Diaconescu, Luminița Odobescu, Bogdan Mazuru și consilierul de stat Bianca Firezar.
Președintele interimar Ilie Bolojan a invitat partidele parlamentare la consultări la Palatul Cotroceni înainte de reuniunea extraordinară de săptămâna viitoare a Consiliului European, dată fiind schimbarea de poziție a SUA față de Ucraina și Europa. Consultările în chestiuni cheie țin de atribuțiile constituționale ale președintelui.
În primul rând, spune Bolojan, reuniunea din 6 martie a Consiliului European, de la Bruxelles, are pe agendă „chestiuni importante de securitate”.
„Este posibil să fie luate decizii cu efecte directe asupra politicii externe și a apărării europene și, astfel, să se impună adoptarea unor măsuri și de către România”, a explicat el.
Temele de pe agenda Consiliului European sunt: politica europeană de apărare, sprijinul pentru Ucraina și creșterea bugetelor alocate cheltuielilor militare, iar reuniunea de la Bruxelles a fost convocată în urma recentelor evoluții generate de schimbarea politicii de la Casa Albă față de Ucraina și de securitatea Europei în ansamblul său.
Președintele Donald Trump a avut pe 13 februarie o discuție de 90 de minute cu omologul său rus, Vladimir Putin, urmată de întâlnirea de la Riad între șefii diplomațiilor rusă și americană. La reuniune nu au participat nici reprezentanții Ucrainei și nici cei ai Uniunii Europene, în contextul unui război declanșat pe teritoriul european de Rusia, odată cu invadarea Ucrainei pe 24 februrie 2022.
În ceea ce privește politica de apărare, țările europene vor trebui „să-și asume un rol mai important și să suporte o parte mai mare din costurile asigurării păcii în Europa”, spune șeful statului român într-un comunicat remis presei marți după-amiază.
În acest context, președintele interimar al României, Ilie Bolojan spune că sprijinul pentru Ucraina vizează atât situația actuală de conflict, cât și asigurarea susținerii în perspectiva încetării focului și a derulării negocierilor pentru pace.
El admite că creșterea bugetelor pentru apărare - până la 5% este cerința imperativă a Statelor Unite - este o tendință care nu va putea fi evitată.
România a alocat prin bugetul pe 2025 circa două procente și jumătate, Polonia aproape cinci procente, dar alte mari state occidentale, alocările pentru Apărare sunt de sub 2%.
„În acest context complicat și dinamic, în care asistăm la schimbări pe plan internațional, ar putea fi necesar să ne adaptăm politica externă pentru a răspunde la aceste provocări”, spune Bolojan.
Președintele interimar al României a discutat marți, la telefon, cu președintele Consiliului European, António Costa. Cei doi lideri au analizat situația din Ucraina și au abordat prioritățile României pe agenda UE.
„Foarte bună conversație telefonică de astăzi cu António Costa. Am evidențiat prioritățile României pe agenda UE, cu un accent special pe securitatea și apărarea regională, și pe sprijinul nostru pentru Ucraina. Unitatea și coordonarea rămân esențiale în această perioadă provocatoare”, a scris Ilie Bolojan pe X.
El a amintit că există însă lucruri care nu se vor schimba, și anume interesele naționale ale României și parteneriatele derivate din apartenența la NATO și UE, care fac din România „o țară în siguranță, o țară prosperă, o țară de încredere, în pace cu vecinii”.
„Suntem o țară sigură, pentru că beneficiem de garanții solide de apărare. Securitatea noastră și a Europei o datorăm scutului NATO și garanțiilor date de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Prezența trupelor americane și ale aliaților pe teritoriul României nu a făcut altceva decât să întărească securitatea Europei, iar noi vom pleda pentru menținerea lor.
Apartenența la Uniunea Europeană ne-a asigurat progresul ca țară în acești ani. Investițiile și fondurile europene, accesul la piețe și la oportunități au generat prosperitate și condiții mai bune de trai. E un drum pe care trebuie să mergem și mai departe”, a spus șeful statului.
El a avertizat că greutatea cuvântului României pe plan extern va depinde atât de stabilitatea politică internă, de buna guvernare și de accesarea fondurilor europene, cât și de desfășurarea liberă și corectă ale alegerilor programate în luna mai.
„Indiferent de disputele politice interne, sunt convins că vom găsi puncte de vedere comune în susținerea intereselor naționale ale țării noastre”, a dat asigurări Ilie Bolojan.
Programul consultărilor de miercuri:
- Ora 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD);
- Ora 10:00 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
- Ora 11:00 – Partidul Național Liberal (PNL);
- Ora 12:00 – Uniunea Salvați România (USR);
- Ora 13:00 – Partidul S.O.S. România;
- Ora 14:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);
- Ora 15:00 - Partidul Oamenilor Tineri (POT);
- Ora 16:00 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale.
Liderii Uniunii Europene se vor întâlni pe 6 martie pentru discuții privind sprijinul suplimentar pentru Ucraina, garanțiile de securitate europene și surse de finanțare pentru nevoile europene de apărare.
Summitul are loc după ce președintele SUA, Donald Trump, a inițiat discuții cu Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina și după ce Administrația Trump a transmis că europenii trebuie să investească mai mult în propria apărare și să nu își bazeze securitatea pe SUA.
Comisia Europeană estimează că investițiile UE în domeniul Apărării ar avea nevoie de 500 de miliarde de euro în următorii 10 ani.
