Președintele Klaus Iohannis a fost primit marți de împăratul Japoniei, Naruhito, în cadrul turneului său asiatic. Tot marți, la Tokyo a fost semnat un acord de parteneriat strategic între România și Japonia, care deschide calea către noi investiții japoneze în România, cum ar fi energia nucleară.
După întâlnirile pe care le-a avut luni cu președintele Camerei Consilierilor din Dieta Japoniei și cu președintele Camerei Reprezentanților, președintele Klaus Iohannis a fost primit marți dimineață de Împăratul Japoniei, Naruhito.
Tot marți, președintele Iohannis a avut la Tokyo o conferință de presă comună cu premierul japonez Fumio Kishida, cu care a semnat Declarația privind Parteneriatul Strategic bilateral.
Obiectivul Parteneriatului Strategic este de a crea cadrul pentru intensificarea dialogului politic și de securitate, a cooperării economice și în domeniul dezvoltării, precum și în domeniile culturii, științei și tehnologiei, cercetării și dezvoltării, inovării și contactelor interumane, spune ambasadorul Japoniei în România, Hiroshi Ueda, într-un editorial remis Europei Libere.
13 milioane de dolari americani pentru refugiații ucraineni stabiliți în România
Premierul japonez Fumio Kishida a spus că a decis ridicarea la rang de parteneriat strategic a relației Japoniei cu România, pentru că „împărtășim aceleași valori fundamentale”.
Cei doi lideri au vorbit și despre noua strategie de securitate a Japoniei, împărtășită și de România, și care prevede că „securitatea Europei și cea din Indo-Pacific nu trebuie discutate în mod separat în contextul în care mediul internațional de securitate devine din ce în ce mai sever”, a spus premierul nipon.
De asemenea, România și Japonia au convenit să coopereze în acordarea asistenței pentru Ucraina și Republica Moldova.
„Japonia a oferit peste 13 milioane de dolari americani pentru sprijinirea refugiaților ucraineni stabiliți în România”, a spus Fumio Kishida.
Declarația semnată cu premierul japonez marchează un moment istoric în relația româno-japoneză, veche de peste un secol, a spus președintele Iohannis.
„Ridicăm astfel relațiile româno-nipone la cel mai înalt nivel. Trecem la o etapă nouă, de valorificare a potențialului bilateral, în beneficiul țărilor și cetățenilor noștri, pe trei paliere: politico-securitar, economico-financiar și cultural-științific.”
Ce prevede acordul de parteneriat strategic
Documentele semnate marți vor contribui la facilitarea implicării japoneze în proiecte în domeniul energiei, inclusiv al celei nucleare, a precizat Klaus Iohannis.
„Vorbim despre construcția reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni, realizate în România împreună cu Statele Unite ale Americii, și, respectiv, proiecte precum producția de hidrogen verde și în domeniul energiei eoliene.”
Tot marți au fost puse bazele pentru avansarea cooperării științifice pentru crearea în România a unui centru de producție de optică de mare putere, în sprijinul activităților experimentale cu laserul de mare putere de la ELI-NP, Laserul de la Măgurele.
De asemenea, cultura va fi un liant între cele două popoare, „așa cum o arată schimburile consistente dintre teatrele și universitățile de artă din cele două țări”, a mai spus Iohannis care a anunțat înființarea unui Institut Cultural Român la Tokyo.
România este și va rămâne un partener de încredere al Japoniei în plan regional, european și în forurile multilaterale, a spus Klaus Iohannis, care s-a referit la importanța noii Strategii naționale de securitate a Japoniei și la rolul asumat de guvernul de la Tokyo în sprijinul păcii și securității pe plan global.
„De asemenea, salutăm sprijinul pe care Japonia îl acordă atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova”, a spus Iohannis, care a dat asigurări că va fi continuată „cooperarea noastră strânsă” atât în cadrul relației UE - Japonia, cât și NATO - Japonia.
„Am apreciat domnule Prim-ministru, de asemenea, interesul Japoniei pentru participarea la proiectele Inițiativei celor 3 Mări, respectiv de a interacționa cu Formatul București 9, ambele fiind structuri regionale de interes strategic pentru România. De altfel, am adresat domnului Prim-ministru invitația de a participa, ca invitat special, inclusiv ca Președinție a G7, la Summitul Inițiativei celor 3 Mări pe care îl voi găzdui la București în septembrie”, a spus Klaus Iohannis.
40.000 de locuri de muncă create de Japonia în România
Mai mult de 110 firme nipone își desfășoară, deja, activitatea în România, cu peste 40.000 de locuri de muncă create pentru români.
Japonia este implicată în construcția podului de la Brăila, cel mai mare pod suspendat din România și al treilea ca lungime din UE, construit de un parteneriat care include compania japoneză IHI.
Un alt exemplu important al cooperării româno-japoneze este calea de acces la Aeroportul Internațional București, așa-numita linie de metrou M6, care va fi construită cu finanțare japoneză, spune ambasadorul Japoniei în România, Hiroshi Ueda.
La conferința de presă susținută cu premierul japonez, Fumio Kishida, președintele român a ținut să precizeze că noul capitol în istoria relațiilor româno-nipone îl are coautor pe fostul premier japonez Shinzō Abe.
Asasinat pe 8 iulie 2022, Shinzō Abe a fost primul șef de guvern japonez care a vizitat România.
El a călătorit, în ianuarie 2108 aproape 9.000 de kilometri pentru a se întâlni cu omologul său, Mihai Tudose, și a venit însoțit de un avion plin cu oameni de afaceri japonezi dispuși să investească în România. Premierul nipon a nimerit, însă, într-o Românie măcinată de crize politice.
În urma unui scandal între președintele de atunci al partidului, Liviu Dragnea, care a făcut între timp închisoare pentru corupție, Mihai Tudose a fost forțat să-și dea demisia după ce i-a fost retras sprijinul politic, devenind astfel al doilea premier demis de Dragnea în mai puțin de un an.
Premierul nipon Shinzō Abe a rămas fără interlocutor în vizita care avea să înceapă a doua zi, pe 16 ianuarie 2018.
