Linkuri accesibilitate

Jocurile geopolitice din jurul vaccinului rusesc. Germania, dispusă să producă Sputnik V


Retorica Moscovei se folosește de vaccinul Sputnik V pentru a prezenta Rusia drept un lider în cercetarea medicală

Publicarea în revista The Lancet a unui studiu privind vaccinul rusesc Sputnik V, în care este etichetat cu o eficiență de aproape 92%, a deschis calea unor discuții lungi privind posibila folosire a serului în Uniunea Europeană.

Privit cu neîncredere la început pentru că a fost omologat într-un timp record, fără a trece prin toate fazele de testare, Sputnik V este văzut acum drept o variantă într-o perioadă de frustrare provocată de ritmul lent de livrare a vaccinurile omologate în Uniunea Europeană.

Ungaria a fost prima care a apelat la vaccinul rusesc, provocând proteste la Bruxelles pentru încălcarea solidarității Europene. Acum, Germania se arată dispusă chiar să producă acest vaccin.

Putem sprijini și producerea unui vaccin care nu este încă aprobat în Europa sau nu este aprobat deloc”, a precizat Jens Spahn, ministrul Sănătății, citat de Süddeutsche Zeitung.

Anterior, prim-ministrul landului Saxonia-Anhalt, Reiner Haseloff, a raportat că guvernul său poartă negocieri cu producătorul de vaccinuri IDT Biologika din Dessau-Roßlau cu privire la posibile capacități de producție pentru vaccinul anti-Covid. Haseloff nu a spus că aceste negocieri se referă în mod explicit la producția de vaccinuri Sputnik V, însă postul de televiziune MDR Aktuell a raportat, citând surse din ministerul federal al Sănătății, că dezvoltatorii vaccinului Sputnik au purtat discuții cu firma IDT.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat marți, cu privire la posibilitatea achiziționării vaccinului rusesc antiCovid, Sputnik V, că orice vaccin care va fi aprobat va fi binevenit în lupta împotriva pandemiei.

Pentru moment, pe lângă Rusia, Kazahstanul, India, Coreea de Sud și Brazilia produc Sputnik V.

În ciuda criticilor cu privire la modul în care au fost efectuate studiile, Sputnik-V a fost omologat în Rusia, Belarus, Argentina, Bolivia, Serbia, Palestina, Venezuela, Paraguay, Turkmenistan, Emiratele Arabe Unite și Republica Guineea.

Serbia, care are legături strânse cu Rusia, a început să utilizeze vaccinul Sputnik-V pe 6 ianuarie. Primii vaccinați au fost chiar unii oficiali de vârf care au dorit să sporească încrederea. Nefiind membră a Uniunii Europene, Serbia a trebuit să își facă propria politică de vaccinare. Pentru a nu rămâne în urmă cum au pățit alte state din Balcani, Belgradul a ales să achiziționeze vaccinuri de la Pfizer/BioNTech din Rusia și din China, de la compania Sinopharm.

Ungaria a semnat, la finalul lui ianuarie, un acord cu Rusia pentru a cumpăra două milioane de doze de vaccin Sputnik-V, prima țară a Uniunii Europene care a achiziționat serul rusesc. Inoculările cu aceste doze încă nu au început.

Ungaria va cumpăra de asemenea cinci milioane de doze din vaccinul chinezesc Sinopharm, livrabile pe parcursul a patru luni.

La Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lăsat deschisă posibilitatea importurilor de vaccinuri din Rusia și China , dar a insistat pe nevoia de transparență și cercetarea amănunțită a produselor. Ea a plasat decizia în curtea Agenției Europene a Medicamentului.

Dacă producătorii ruşi, chinezi îşi deschid dosarele, dovedesc transparenţă, prezintă toate datele lor, atunci ar putea avea o autorizaţie condiţionată de punere pe piaţă ca şi celelalte”, a spus Ursula von der Leyen.

Apariția Sputnik V

Anunțul din 11 august 2020 al președintelui Putin privind acordarea dreptului de utilizare pentru un vaccin împotriva Covid-19 a fost primit cu scepticism. Mișcarea a fost văzută drept una geopolitică care să dea Rusiei ocazia să se prezinte drept prima țară care a realizat vaccinul atât de așteptat de întreaga lume.

Oficiali internaționali din domeniul Sănătății arătau că în Rusia nu s-au făcut teste clinice avansate, considerate esențiale pentru a determina dacă un vaccin este sigur și eficient. Ei avertizau că dezvoltarea pe fugă a serului riscă să transforme cursa pentru vaccin într-o luptă pentru prestigiu și putere care ar putea tenta guvernele să joace geopolitic și să trișeze, pentru a ieși pe primul loc.

Sputnik V a fost dezvoltat la Institutul Gamaleya, din Moscova. Înainte de pandemie, institutul nu avea un profil deosebit de ridicat. Oamenii de știință din Gamaleya au produs vaccinuri pentru Ebola și MERS (boală respiratorie, similară cu Covid-19, care a apărut în Arabia Saudită în 2012), dar niciunul nu fusese utilizat pe scară largă sau autorizat pentru utilizare în afara Rusiei.

El a fost finanțat de Fondul de Investiții Directe al Rusiei (RDIF), din bani publici. Fondul susține că a investit 4 miliarde de ruble (circa 46 de milioane de euro) în acest proiect.

Vaccinul a fost testat pe oameni în două faze, în lunile iunie și iulie. Prima fază a implicat 38 de civili și 38 de militari, iar a doua fază a implicat 100 de persoane.

Testarea unui vaccin presupune de obicei trei faze majore, înainte de a primi aprobarea pentru producerea în masă și darea în folosire. Primele două faze implică teste pe un grup redus de oameni, pentru a stabili dacă vaccinul produce efecte secundare dăunătoare și dacă este capabil să stimuleze sistemul imunitar. Ultima fază, numită Faza III, extinde testele la mii de oameni. Unora li se administrează vaccinul, altora un placebo.

Sputnik V - ca vaccinurile Covid-19 dezvoltate de Universitatea Oxford și AstraZeneca în Regatul Unit; CanSino Biologics în China sau Johnson & Johnson în Statele Unite - este ceea ce e cunoscut sub numele de vaccin vector. Acest tip de vaccin are o experiență mai lungă în domeniu decât cele pe bază ARNm, cum este cazul Pfizer/BioNTech și Moderna.

Cât de eficiente sunt vaccinurile pentru Covid-19?
Cât de eficiente sunt vaccinurile pentru Covid-19?

Vaccinul se depozitează la temperaturi cuprinse între 2 și 8 grade Celsius, ceea ce îl face mai ușor de transportat. Produsul stârnește un răspuns imunitar al organismului, dar, spre deosebire de altele, folosește versiuni diferite pentru prima și cea de-a doua doză. Rapelul se face după 21 de zile, iar reacțiile adverse sunt cele comune, potrivit studiilor.

Susținătorii financiari și dezvoltatorii vaccinului spun că cele două doze necesare pentru vaccinarea unei persoane vor costa „mai puțin de 20 de dolari” pe piețele internaționale și vor fi gratuite pentru cetățenii ruși. În comparație, o singură doză Pfizer este evaluată la 18 dolari.

Cu toate acestea, vaccinul rusesc este mai scump decât cel produs de AstraZeneca, care va fi vândut în Europa cu aproximativ 3 dolari pe doză.

Jocurile geopolitice

Deschiderea Serbiei și a Ungariei față de vaccinul rusesc nu a fost o surpriză, având în vedere legăturile politice și economice. Premierul Viktor Orban, un paria la Bruxelles, a dezvoltat relații apropiate cu Vladimir Putin, pe măsură ce relațiile cu Uniunea Europeană deveneau mai tensionate pe fondul criticilor privind starea democrației și a statului de drept din Ungaria.

La rândul său, Aleksandr Vucic a preferat să acopere golul lăsat de Uniunea Europeană prin a atrage relații mai apropiate cu China și Rusia.

Rusia folosește Serbia ca avanpost în Balcani, regiune pentru care s-a luptat în ultimii 200 de ani și pe care păstrat-o sub umbrela ei până acum 30 de ani.

Serbia a urmărit aderarea la Uniunea Europeană timp de mai mulți ani, dar discuțiile cu blocul comunitar s-au blocat în 2018. Statul de membru este condiționat de rezolvarea disputelor cu Kosovo.

Imaginile cu panouri publicitare cu „mulțumiri” adresate Chinei de pe străzile Belgradului au făcut înconjurul presei occidentale la începutul pandemiei. Atunci, Aleksandr Vucic critica răspunsul lent al Europei în fața pandemiei și mulțumea președintelui chinez Xi Jinping pentru un transport umanitar de materiale sanitare.

Când vine vorba despre Germania, dezbaterea este mai aprinsă, având în vedere poziția Berlinului de lider neoficial al Uniunii Europene. Deși membri de frunte ai UE și NATO, germanii au fost acuzați în repetate rânduri că nu adoptă o poziție mai dură față de politica lui Putin și continuă relațiile economice apropiate cu Moscova.

Construcția controversatei conducte Nord Stream 2 care aduce gaze din Rusia în Germania pe sub Marea Baltică continuă rapid și în 2021. SUA și mai multe țări ale UE vor să împiedice finalizarea conductei, spunând că va consolida dependența energetică a Europei față de Rusia și va dăuna Ucrainei, ca țară de tranzit pentru gazul rusesc.

În ciuda criticilor crescânde și a votului din Parlamentul European prin care se cere oprirea construcției , Germania a anunțat, pe 20 ianuarie, că planurile sale pentru proiect sunt „neschimbate”.

Chiar dacă a sprijinit vocal sancțiunile împotriva Rusiei după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și după agresiunea din Estul Ucrainei, Berlinul a continuat relațiile economice. Autoritățile guvernamentale germane, dar și mare parte din mediul de afaceri german sunt partizanii unei apropieri economice și politice de Rusia, care e cel mai mare furnizor de energie, dar și o piață însemnată de desfacere pentru produsele industriei germane.

Acum, vaccinul Sputnik V reprezintă un nou test pentru Occident pentru a stabili felul în care se raportează la Rusia, iar Germania a făcut primul pas pentru a deschide ușa spre o posibilă acceptare a vaccinului produs de Moscova.

Ce spune primarul din Bolintin Vale despre conflictele din localitate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:20 0:00
XS
SM
MD
LG