Linkuri accesibilitate

Jurnalista Emilia Șercan: „Cazul Laurențiu Baranga arată un eșec al statului”


Jurnalista Emilia Șercan este specializată în cercetarea tezelor de doctorat ale demnitarilor.

Cazul lui Laurențiu Baranga, un înalt oficial al statului român, acuzat că și-a falsificat diploma de Bacalaureat, pe baza căreia și-a construit și o carieră universitară, ajungând până la statutul de conducător de doctorate, arată „un eșec al statului, care nu a reușit în acești ani să își construiască mecanisme de control, de verificare și apărare împotriva unor situații de tipul acesta”, crede jurnalista Emilia Șercan.

Jurnalista este specializată în cercetarea tezelor de doctorat ale demnitarilor și, mai apoi, ale celor care și-au obținut diplomele la Academia de Poliție și la Academia SRI. A dezvăluit plagiate ale unor politicieni precum Gabriel Oprea, fost vicepremier în Guvernul Ponta, sau Petre Tobă, ministru de interne în Guvernul Cioloș.

„Nu numai că statul a eșuat într-un mod absolut răsunător, statul are o responsabilitate majoră. Toate instituțiile care l-au angajat pe Laurențiu Baranga, care l-au trecut prin proceduri de selecție și ulterior l-au angajat au și ele o responsabilitate foarte mare și ar trebui în momentul de față să explice cum a fost posibil. Fiecare instituție în mod individual, evident”, a punctat, pentru Europa Liberă, Emilia Șercan.

Laurențiu Baranga a demisionat recent de la șefia Oficiului de Național de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), după ce procurorii au început anchetarea sa pentru falsificarea diplomei de bacalaureat.

Fostul șef al ONPCSB a obținut, potrivit CV-ului său, dispărut ulterior de pe site-ul USAMV, examenul de Bacalaureat la vârsta de 32 de ani, la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din București. După cum a scris anterior și Europa Liberă, până la vârsta de 41 de ani, Laurențiu Baranga nu și-a trecut niciun loc de muncă.

După absolvirea liceului, cariera universitară a fostului secretar de stat a explodat: a obținut diploma de licență în 2008, la Universitatea Ecologică, apoi face studii post universitare la Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza” din București, în 2011 devine doctor în management la Universitatea ”Valahia” din Târgoviște, urmează cursuri la Colegiul Național de Apărare. Devine apoi lector universitar la Universitatea Titu Maiorescu, unde mai începe un doctorat în management. În cariera universitară ajunge, în cele din urmă, profesor universitar la Universitatea Valahia și conducător de doctorate la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din București.

Laurențiu Baranga a lucrat și la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS), din 2009, iar din 2016 a fost suspendat din funcție. În septembrie 2020, este numit șef al Oficiului de Național de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

În opinia Emiliei Șercan, primul semnal de alarmă ar fi trebuit să fie tras de ORNISS, fiindcă din CV-ul său „reiese că ORNISS a fost primul loc de muncă. O mai fi avut și altele, dar primul declarat este aici”.

La solicitarea Europei Libere, ORNISS a precizat că Laurențiu Baranga a fost angajat al instituției în funcția de consilier începând cu 1 iulie 2009, iar în octombrie 2019, a solicitat încetarea contractului individual de muncă.

„ORNISS nu a primit avertizări în privința persoanei în cauză”

„În perioada în care a fost angajat al ORNISS a îndeplinit funcția de consilier, respectiv, a îndeplinit temporar atribuțiile funcției de director adjunct în cadrul unei direcții din structura instituției, revenind apoi pe funcția de consilier”, au explicat, pentru Europa Liberă, reprezentanții ORNISS.

După ce presa a relatat că, potrivit CV-ului, Laurențiu Baranga ar fi deținut funcția de adjunct al șefului ORNISS, instituția a dezmințit încă de duminică această informație, fără a preciza însă care au fost, de fapt, funcțiile ocupate de Baranga.

Mai mult, reprezentanții ORNISS mai precizează că Laurențiu Baranga a solicitat în 2016, „concediu fără plată, cu consecința legală a suspendării contractului individual de muncă”. Ulterior, în 2019, a cerut încheierea contractului de muncă.

„Conform prevederilor legale în vigoare, Autoritatea Desemnată de Securitate pentru efectuarea verificărilor în vederea autorizării accesului la informații clasificate a fost Serviciul Român de Informații. Menționăm faptul că ORNISS nu a primit avertizări în privința persoanei în cauză”, a mai precizat ORNISS la solicitarea Europei Libere.

Europa Liberă a transmis o solicitare și către SRI pentru a vedea dacă au fost făcute verificări în cazul lui Laurențiu Baranga în momentul în care a început să dețină funcții publice.

Emilia Șercan explică faptul că ORNISS ar fi trebuit să primească o verificare din partea SRI, „pentru că este o structură de interes strategic pentru statul român, iar persoanele care lucrează în ORNISS trebuie să fie și ele la rândul lor verificate de cineva”, mai ales că ORNISS este instituția care validează civilii și militarii că pot lucra cu secrete de stat.

Pe de altă parte, în opinia ei, o instituție a statului, dar chiar și Universitatea Titu Maiorescu, care este privată, „ar fi trebuit să își pună întrebarea referitoare la acea persoană care obținuse diploma de Bacalaureat la vârsta de 32 de ani. În momentul în care domnul Baranga, dacă ne uităm pe CV-ul lui, se duce, în 2008, la Universitatea Titu Maiorescu și devine cadru universitar asociat, trebuia să depună un CV. Iar CV-ul domnului Baranga începe cu această poziție, asta înseamnă că el, la momentul la care s-a dus la „Titu Maiorescu” pentru acea poziție de lector universitar, avea un CV gol. Stai și te întrebi, cum e posibil ca o persoană la 41 de ani să aibă un CV gol, cum nu poate declara nimic din ceea ce a făcut anterior acestui moment. Și cum este posibil ca o persoană care și-a luat Bacalaureatul la 32 de ani, ulterior, să facă facultate, o mulțime de studii post-universitare și să se apuce și de doctorat”, subliniază jurnalista.

„Cred că premierul ar trebui să ceară niște capete”

Mai apoi, în momentul în care Laurențiu Baranga a fost numit șef la ONPCSB, instituție care are în atribuții inclusiv verificarea activităților care finanțează terorismul, ar fi fost nevoie din nou de o verificare din partea structurilor statului, mai spune Emilia Șercan.

Eu cred că premierul ar trebui să ceară niște capete. Premierul care a fost pus în ingrata poziție de a semna o împuternicirea pentru funcția de sef la ONPCSB, funcție echivalentă cu cea de secretar de stat, ar trebui să ceară explicații și, după ce le va primi, ar trebui să decidă în consecință. Pentru că lăsând așa lucrurile, premierul nu numai că își face sieși un deserviciu, dar face un deserviciu statului închizând ochii în fața acestei situații absolut revoltătoare. Până acum am văzut chestiuni de mare finețe, iar aici lucrurile sunt de o brutalitate teribilă”, mai argumentează jurnalista.

Mai mult, Emilia Șercan atrage atenția că ar mai putea apărea astfel de cazuri, amintind și de cazul fostului șef al Transelectrica, Marius Dănuț Carașol, care a primit o condamnare cu suspendare de doi ani și opt luni pentru că înșelăciune și uz de fals. Marius Caraşol a fost trimis în judecată, în decembrie 2019, pentru că și-a falsificat diploma de inginer depusă la cererea de angajare la companiile General Electro Proexim şi Transelectrica.

Recent, o investigație a jurnalistei a arătat că președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Constantin Mitulețu-Buică, ar fi plagiat mai bine de jumătate din teza de doctorat pe care a susținut-o în 2016 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.

De asemenea, ea a mai arătat și că Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general, ar fi copiat mai bine de jumătate din teza de doctorat. Ulterior, Bogdan Licu a cerut Înaltei Curți să constate faptul că a renunțat benevol la titlul științific de doctor.

Facebook Forum

Ce urmează pentru Aleksei Navalnîi
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:51 0:00
XS
SM
MD
LG