Linkuri accesibilitate

Ce mesaje își transmit PNL, USR și Klaus Iohannis înainte de consultări. AUR jubilează


Președintele are rolul central în deblocarea crizei politice, dar poziționarea sa de partea premierului Cîțu pune frână negocierilor.
Președintele are rolul central în deblocarea crizei politice, dar poziționarea sa de partea premierului Cîțu pune frână negocierilor.

România se află într-o gravă criză politică de peste o lună, iar partidele și președintele Iohannis duc un război al nervilor, în care fiecare vrea să vadă cine cedează primul. În loc ca soluțiile să apară, se conturează mai evident liniile de ruptură, iar Palatul Cotroceni nu oferă o soluție.

Toate semnalele de pe scena politică - în primul rând declarațiile lui Klaus Iohannis - arată că președintele nu s-a implicat ca un mediator în criza declanșată în sânul Coaliției, așa cum susțin criticii săi, ci a acționat ca un susținător fervent al premierului Cîțu. Fostul președinte PNL, Ludovic Orban, l-a acuzat că a intervenit în favoarea contracandidatului său.

Dacian Cioloș și Dan Barna au dezvăluit că de-a lungul ultimelor săptămâni au avut doar discuții formale cu președintele, fără ca acesta să încerce să repare o majoritate care se rupea. La capătul unei luni în care Klaus Iohannis s-a afișat frecvent cu premierul Cîțu și l-a susținut pentru funcția de președinte PNL, România se află într-o criză profundă.

Florin Cîțu a reușit să fie primul președinte PNL care este dărâmat de o moțiune de cenzură la zece zile după alegerea sa în fruntea partidului. A pierdut guvernarea doar după zece luni.

Rămas fără o majoritate în spate, noul președinte PNL își găsește sursa de putere în președintele Iohannis, care dă semnale că îl susține aproape necondiționat, după cum au remarcat observatorii scenei politice. Cel puțin în faza aceasta.

Doborât în Parlament de moțiunea de cenzură, cu o decizie CCR care nu îi permite să fie nominalizat din nou premier imediat după moțiune, Florin Cîțu a obținut unanimitatea în conducerea liberală pentru a fi propus din nou prim-ministru.

Răzgândire tactică

Decizia este contestată. Gruparea Orban susține că votul trebuia dat în Consiliul Național și nu în ședințele Biroului Executiv Național sau Biroului Politic Național. La nici o zi după unanimitatea obținută, poziția PNL s-a schimbat.

Conducerea liberalilor a decis să nu mai avanseze, luni, la consultările de la Cotroceni, o propunere de premier dacă nu se conturează o majoritate, ceea ce este probabil că se va întâmpla, pentru a debloca criza politică.

Dacă însă se conturează o majoritate parlamentară, „nominalizarea PNL pentru funcția de prim-ministru, la consultările de luni, de la Palatul Cotroceni, va fi Florin Cîțu, prim-ministrul interimar, președintele PNL", se arată în comunicatul conducerii liberale.

Ce mesaj transmite decizia PNL?

În primul rând, este un mesaj beligerant la adresa celor de la USR. Dacian Cioloș a precizat că nu poate relua colaborarea dacă Florin Cîțu este premier. Se închid astfel canale importante de comunicare înaintea consultărilor de la Palatul Cotroceni. Un pas în spate a fost făcut însă, prin noua decizie a PNL.

Propunerea nu este nici pe placul celor de la PSD, care au decis că nu pot susține un guvern minoritar condus de Florin Cîțu.

În spatele acestui blocaj, se pot purta negocieri pentru runda a doua de consultări de la Cotroceni.

Florin Cîțu speră să obține un sprijin în Parlament, chiar și de la PSD, pe fondul agravării crizei sanitare, politice, dar și economice. Încălcarea unei decizii a judecătorilor Curții Constituționale poate să fie o strategie de tergiversare. Florin Cîțu poate să fie propus din nou premier, decizia este atacată la Curte, perioadă în care premierul interimar își menține atribuțiile de la Palatul Victoria.

Ce face și transmite președintele?

Culpabilizarea USR pentru destrămarea Guvernului este mesajul principal al președintelui în această perioadă. Klaus Iohannis transmite publicului că USR nu este un partener de guvernare viabil și credibil, deoarece a votat moțiunea de cenzură alături de AUR și PSD, au remarcat analiștii politici.

Președintele a evitat să vorbească despre vreo culpă a PNL în destrămarea Coaliției, cel mai bun exemplu fiind încălcarea protocolului de guvernare încheiat cu USR.

Ar putea fi, susțin analiștii, dar și USR, o strategie pentru a justifica o colaborare ulterioară în Parlament între PNL și alte forțe politice, inclusiv parlamentari de la PSD.

Acest guvern a căzut victimă unor orgolii politicianiste, care nu au în spate nicio gândire pentru România sau pentru români”, a decretat președintele, aflat într-o vizită de lucru la Cernavodă. A reiterat că USR „s-a dat mare partid reformist, dar a abandonat guvernarea”.

Discursul rezidențial poate arăta că nu vede refacerea Coaliției și o reintrare a USR la guvernare o soluție politică. Lucru remarcat și de fostul vicepremier Dan Barna, care a spus că s-ar putea să asistăm la un USL 2.0 (PSD - PNL). Klaus Iohannis ar putea miza pe faptul că USR nu are cu cine forma o majoritate pentru a revendica funcția de premier. În orice scenariu, pentru a reveni la putere, USR trebuie să stea alături de PNL. Sau are varianta opoziției.

Consultările de luni vor demonstra că nu există o soluție agreată de premier, care să adune rapid o majoritate. Nu este exclus ca președintele să se folosească de acest episod pentru a invoca necesitatea unor negocieri mai largi în Parlament. Inclusiv un guvern PNL care să primească sprijin de la parlamentari PSD.

Soluția evident a deblocării situației, semnalată în repetate rânduri de USR și de analiștii politici, este nominalizarea unei alte persoane de la PNL pentru funcția de premier, una care să reușească formarea unei majorități care să ducă rapid la instaurarea unui nou cabinet.

Cum acționează USR?

Liderii Uniunii sunt din ce în ce mai convinși că președintele nu îi mai dorește la Palatul Victoria. Dacian Cioloș se ferește să meargă la Cotroceni drept propunerea de premier a USR, conștient că ar fi doar o nominalizare de sacrificiu, dar și că îi va fi imposibil să coaguleze o majoritare.

În delegația care va fi prezentă în fața președintelui a fost inclus și Stelian Ion, fost ministru al Justiției, factorul care a dus la ruperea Coaliției.

Dacă în mod oficial, el a fost demis pentru că nu a semnat un aviz pentru PNDL 3, fostul ministru a precizat că a avut divergențe majore cu Klaus Iohannis pe teme legate de justiție și alegerea noilor procurori șefi.

Felul cum atacă încontinuu USR PLUS ne demonstrează clar ce intenții a avut de la bun început: refacerea mascată a USL-ului (PNL și PSD fiind partidele „mature” la care face referire) și crearea unui climat de liniște și siguranță pentru tocarea discreționară a bugetului statului și banilor europeni, fără ca procurori curiosi să pună prea multe întrebări”, a scris Stelian Ion pe contul său de Facebook.

Ostilizarea președintelui și menținerea partidului în Opoziție îi pot servi lui Dacian Cioloș drept platformă pentru alegerile prezidențiale din 2024.

Liderul USR se aștepta să fie contactat de PNL pentru a purta negocieri înaintea consultărilor de la Palatul Cotroceni.

PSD, balet între anticipate și guvern de tehnocrați

Discursul social-democraților a fost unul ambiguu de la declanșarea crizei politice. L-a ajutat pe Florin Cîțu să devină președintele PNL prin blocarea în Parlament a votului pentru moțiunea de cenzură depusă de AUR și USR. Înțelegerea a devenit evidentă prin voturile date în Birourile Permanente Reunite, când reprezentanții PSD au votat alături de cei ai PNL. USR a acuzat un blat între cele două partide.

Marcel Ciolacu a propus deja două soluții pentru depășirea crizei: învestirea unui guvern de tehnocrați cu mandat limitat și alegeri anticipate în martie 2022.

În spatele formulei de guvern de tehnocrați se poate forma însă o majoritate PNL – PSD, care să nu fie oficializată, ci doar să opereze în Parlament. Singura condiție pusă de liderul PSD a fost ca Florin Cîțu să nu mai fie la Palatul Victoria.

Susținerea explicită a unui guvern minoritar nu este însă agreată de toți cei din conducerea PSD. Gabriela Firea și Paul Stănescu i-au transmis lui Marcel Ciolacu că se opun unei astfel de variante. Liderii din teritoriu sunt și ei furioși pe premierul demis din cauza modului în care a împărțit un miliard de lei din fondul de rezervă.

PSD nu vrea să vină cu o propunere premier, ceea ce îl ajută pe Klaus Iohannis în planul său de comunicare.

AUR, Facebook-ul și criza

Popularitatea mesajelor transmise de Alianța pentru Unirea Românilor a crescut după declanșarea crizei politice. Partidul considerat extremist s-a prezentat ca un partener de dialog, chiar a jucat în multe momente rolul reporterului. Ședințele secrete din Parlament au fost dezvăluite publicului, dar sub comentariul lui George Simion.

Live-urile pe Facebook ale deputatului au avut sute de mii de vizualizări, unele depășind un milion. În acest climat de instabilitate politică, un partid ca AUR jubilează și crește în sondaje, remarcă sociologii. Efervescența liderilor săi se hrănește din gafele celor aflați la putere.

AUR nu își dorește ca această criză să se încheie rapid. Se alimentează și se dezvoltă din ea. Incapacitatea partidelor tradiționale de a ajunge la un compromis lasă un culoar deschis pentru liderii AUR de a-și promova mesajele anti-europene, anti-vaccinare sau naționaliste. Starea de nemulțumire din societate poate să fie exploatată, iar primele forme de protest au apărut la îndemnul AUR, nu la cel al PSD. Alianța începe să se legitimeze drept principalul forță de opoziție, profitând de baletul PSD din ultima lună.

Suspendarea președintelui este tot o temă folosită exclusiv de AUR. George Simion a anunțat că strânge semnături pentru acest demers, care, chiar dacă fără finalitate, ține AUR pe radarul știrilor de presă.

  • 16x9 Image

    Cristian Andrei

    Face parte din echipa Europa Liberă din aprilie 2019, prima dată ca freelancer, iar din ianuarie 2021 este Senior Editor. În ultimii 15 ani a trecut de la presa tipărită, la televiziune și apoi, la presa online. Ca reporter de teren în zona politică este printre cei mai experimentați jurnaliști acreditați la PSD, dar a relatat și despre evoluția tuturor partidelor din ultimul deceniu. A făcut parte din redacția Gândul până în 2015, iar în televiziune a lucrat pentru Digi24.

XS
SM
MD
LG