Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian, Beniamin Netanyahu, pentru crime de război și crime împotriva umanității.
- Este ultimul newsletter înaintea alegerilor de duminică. Europa Liberă îți readuce în prim-plan câteva dintre lucrurile esențiale de știut despre candidați și viziunile lor.
- Rusia a lovit Ucraina cu rachete balistice intercontinentale, ca răspuns la decizia Washingtonului și Londrei de a permite ucrainenilor să tragă cu armele primite de la ei adânc în teritoriul rusesc.
Mandat de arestare pe numele lui Netanyahu
Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Beniamin Netanyahu și a fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant, scrie Europa Liberă.
Cei doi israelieni, împreună cu înaltul oficial Hamas Ibrahim Al-Masri, zis Mohammed Deif, despre care armata israeliană spune că l-a ucis în iulie, sunt urmăriți pentru crime de război și crime împotriva umanității. BBC explică acuzațiile din mandatele împotriva israelienilor și palestinanului Deif.
Potrivit Reuters, anunțul mandatului a fost primit cu furie în Israel, iar CNN scrie că cetățenii se vor uni, cel mai probabil, în susținerea lui Netanyahu. Oficialii Hamas au apreciat mandatul pe numele liderilor israelieni. Al Jazeera a urmărit reacțiile internaționale.
Mandatul de arestare va rămâne pentru Netanyahu o pată la dosar greu de șters, scrie The Guardian.
Middle East Eye explică: cele 125 de țări semnatare ale Tratatului de la Roma sunt acum obligate să-l aresteze pe premierul israelian, dacă va trece pe teritoriul lor. SUA și Israelul nu sunt țări semnatare. Tot pe site-ul lor, un interviu în care raportorul special al ONU pentru teritoriile palestiniene, Francesca Albanese, spune că CPI ar trebui să ceară mai multe mandate de arestare pe numele liderilor israelieni.
UE se angajează să respecte mandatul CPI, scrie HotNews.
Ultima sută de metri în campania prezidențială
Mâine se termină campania electorală, iar duminică va avea loc primul tur al alegerilor prezidențiale. A început votul în diaspora.
Majoritatea sondajelor arată că premierul Marcel Ciolacu va intra în turul doi, iar cele mai recente sondaje indică că i se va alătura ori George Simion, ori Elena Lasconi. Cei doi au dezbătut ieri live, la podcast-ul lui Micutzu.
Europa Liberă analizează campionii rețelelor de socializare în zilele de dinaintea alegerilor și continuă seria Program de Președinte cu subiectele Educația și Sănătatea. În caz că nu le-ai citit pe celelalte până acum, colegii mei au mai scris și despre viziunea prezidențiabililor pentru Apărare, Justiție și politică externă.
Recorder prezintă filmul campaniei electorale de anul acesta.
Își recomand și portretele candidaților la prezidențiale scrise de colegii mei, cu accent pe controversele din trecutul lor. Aici, link-urile către profilul lui Marcel Ciolacu, George Simion, Elena Lasconi, Nicolae Ciucă și Mircea Geoană. Europa Liberă a prezentat anterior autoportretele candidaților, în propriile lor cuvinte.
Profilurile candidaților le poți găsi și la Recorder, HotNews și G4Media. Funky Citizens a pregătit un ghid al candidaților, ușor de navigat pentru cei aflați la primul vot.
Bucureștenii sunt chemați la urne să voteze și la referendumul cerut de primarul general Nicușor Dan. HotNews prezintă, concis, ce presupune acest vot. G4Media scrie că primarul îi îndeamnă pe oameni la vot, iar Buletin pentru București urmărește reacția primarilor de sector la inițiativa lui Nicușor Dan.
Rusia lovește Ucraina cu rachete intercontinentale
Rusia a atacat joi orașul Dnipro cu o rachetă balistică intercontinentală, capabilă să aibă și încărcătură nucleară, scrie Europa Liberă.
Jurnaliștii de la Kyiv Independent au încercat să obțină cât mai multe detalii despre acest atac și despre racheta folosită. Este prima țară din lume împotriva căreia a fost folosită până acum această armă.
Deși este încă neclar dacă racheta ar fi una cu rază medie sau lungă, un analist din domeniu explică pentru CNN că este îngrijorător focosul cu care este echipată racheta, nu cât de departe poate ajunge aceasta.
Atacul cu o astfel de armă este răspunsul Kremlinului la faptul că SUA a permis Ucrainei să folosească rachetele cu rază lungă primite de la Washington pentru a lovi adânc în teritoriul inamic. Americanii le-au promis ucrainenilor și mine antipersonal.
Rușii sunt furioși că și Marea Britanie le-a acordat o permisiune similară ucrainenilor. Armata rusă ar fi doborât deja două rachete britanice trase de ucraineni, conform BBC.
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, nu s-a sfiit și a confirmat că noile capacități militare ale Ucrainei sunt motivul atacului. Mai multe detalii despre declarațiile lui Putin, la Europa Liberă.
Alte subiecte:
- Miercuri am scris în 3 minute despre nominalizările lui Donald Trump pentru noul guvern american - cel mai controversat dintre toți fiind Matt Gaetz, acuzat printre altele de corupere de minori. Ei bine, el s-a retras joi din funcție, scrie New York Times.
- Poliția braziliană îl acuză pe fostul președinte Jair Bolsonaro că ar fi participat la lovitura de stat din 2023, în încercarea de a răsturna rezultatele de la alegerile prezidențiale din anul precedent. Bolsonaro ar fi fost conștient de planul conspiraționiștilor de a crea haos, pentru a justifica o lovitură militară. Mai multe detalii la Reuters, CNN, The Guardian.
- Guvernul Australiei vrea să interzică minorilor sub 16 ani accesul la rețelele sociale, scrie BBC.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Te poți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.
Urmează un weekend strașnic. Ne auzim după!
Sabina
